Pe 9 noiembrie, 2018 se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui I.C. Drăguşanu, fiu de seamă al satului Drăguş şi al Ţării Făgăraşului. Tatăl său Adam Plăeşu Codru, zis şi Adam al lui German, fusese  înnobilat pentru serviciile aduse în regimentele grănicereşti. Fiul dovedeşte, de mic, interes pentru învăţătură şi uşurinţă în însuşirea limbilor străine, ajungînd să cunoască latina, greaca,germana, franceza,italiana, engleza,rusa, maghiara. Începe şcoala în satul natal, apoi la Viştea de Jos, gimnaziul la Braşov. În 1835, la vremea cătăniei, trece munţii şi se stabileşte în Ţara Românească, trecînd pe la Călăraşi, Târgovişte, apoi Bucureşti, unde încearcă să frecventeze Colegiul ,,Sf. Sava”, concomitent cu angajarea ca secretar la o familie boierească. Datorită orizontului său cultural şi al farmecului personal este primit în suita domnitorului Al. D. Ghica, cu care întreprinde un voiaj în Apus: oct. 1838- martie 1839 şi străbate Viena, Milano, Roma.Tînărul capătă gustul călătoriilor şi, cu primul prilej, ia din nou drumul străinătăţii, din iunie 1840 pînă în ianuarie 1841. Străbate Austria, Germania, poposeşte la Londra şi Paris şi se întreţine lucrînd ca bibliotecar, apoi curier într-o familie rusească. Cu aceasta pleacă în iulie 1842 la Peterburg. Recunoscut ca poliglot, este angajat secretar privat de către un prinţ rus, pe care îl va însoţi într-o nouă călătorie în ţările apusene, din aprilie 1843 pînă în februarie 1844, cu un lung popas la Paris. Revenit la Peterburg, îl prinde dorul de ţară şi în august 1845, îl găsim la Bucureşti. Ocupă aici funcţii didactice, pedagog în familia lui I. Câmpineanu, institutor (1847-1848) la o şcoală din Ploieşti, publică şi o lucrare de gramatică, acaparat de principiile  şcolii latiniste. Ia parte la Revoluţia de la 1848 şi este desemnat de către N. Bălceascu comisar de propagandă în judeţul Prahova. Anii maturităţii îl apropie de Ardeal unde va ocupa funcţii administrative şi va avea iniţiative şcolare şi culturale. Face parte din Comisia filologică de la Sibiu, 1860, an în care e numit  adjunct pretorial, apoi vicecăpitan de Făgăraş, vicepreşedinte al Astrei (1880). Împărtăşind convingeri democratice, propovăduieşte luminarea poporului prin învăţătură şi întemeiază şcoli în limba naţională la Cincu Mare şi Făgăraş (1869). În asemenea împrejurări I.C. Drăguşanu se afirmă ca un orator înzestrat. Lucrarea de căpetenie ,,Peregrinul transilvan” cuprinzînd Epistolele din străinătate din perioada 1835-1844, au fost publicate integral în vol. în 1910, cu o prefaţă de N. Iorga. Cărturarul  făgărăşean I.C. Drăguşanu se stinge din viaţă pe 26 octombrie 1884, la Sibiu. (Prof. Liviu IOANI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here