În fosta Cramă din Cetatea Făgăraș a fost organizat sîmbătă, 24 noiembrie a.c., începînd cu ora 10.00, evenimentul care a reunit toate grupurile de șezători din Țara Făgărașului și județul Brașov. Şezătoarea tradiţională a fost găzduită de Muzeul Țării Făgărașului ,,Valeriu Literat“ și organizată de Casa de Cultură a Municipiului Făgăraș în colaborare cu toate centrele care promovează a tradițiile din Țara Făgărașului. ,,Susținem Șezătoarea Centenară în Cetatea Făgăraș și mă bucur foarte mult că în acest an centenar s-au întîlnit aici peste o sută de femei, în Cetatea care niciodată nu a fost cucerită. A fost o muncă de echipă. Eu reprezint portul popular din satul Grid, comuna Părău“ a spus Diana Gribincea, directoarea Casei Municipale de Cultură din Făgăraș.
Centrul Meșteșugăresc Drăguș
Un aport deosebit în organizarea acestui eveniment l-a avut Maria Racu, directoarea Colegiului Național ,,Radu Negru“ din Făgăraș, care a coordonat grupul de femei de la Drăguș. ,,Grupul de la Drăguș participă la Șezătoarea de la Făgăraș și este format din borese de la Drăguș, tinere fete și copii. Acum, în preajma Centenarului, sub egida unității, satul și orașul devin astăzi una. Drăgușencele își dezvăluie cu această ocazie sufletul, își cîntă dorul și devin exemple pentru tinerele fete care le însoțesc. Mă bucur că astăzi mă aflu între două identități: obîrșia satului natal și identitatea profesională“ a spus Maria Racu. Centrul Meșteșugăresc Drăguș duce de multă vreme o activitate de susținere a valorilor satului din Țara Făgărașului. ,,Șezătoarea este făcută de grupul Șezătorilor din Făgăraș condus de Anca Bâtiu. Printre organizatori se mai află Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgărașului și Maria Racu, coordonatorul șezătorii de la Drăguș. Această idee este o promovare a meșteșugurilor și tradițiilor autentice. Sînt aduse aici peste o sută de cusături de ie și avem tehnici de brodatul iei, cusutul obinzălilor pe dos, confecționarea pieptarelor (broderie pe piele), împletituri și folclor cît încape“ a spus învățătoarea Maria Sofonea, coordonator în cadrul Centrului Meșteșugăresc Drăguș. ,,Am venit la șezătoarea de la Făgăraș să ne aducem aminte cum făceam noi șezătorile, pentru că acum nu se mai fac, și să ne descriem portul. Am venit să arătăm ce știm să facem începînd de la ie, șorț, păsturice de Drăguș, pieptăriță, ciorapi în verguțe, bete, poale la ie, tors, țesut, strigături de șezătoare, cîntece și pricesne. Toate acestea sînt specifice Drăgușului. Avem obiceiuri tradiționale, avem cîntece de bucurie, de jale, balade, cîntece de cătănie, de dragoste, de tot felul“ a spus Ana Rogozea. ,,Ne aducem aminte de șezătoare de multă vreme. Cu toate că sîntem în etate ne place la muzică și la joc. Ne-am adus aminte de strigăturile și cîntecele vechi pe care le cîntau bunicile noastre“ a spus Olimpia Tătaru din Drăguș.
Portul de pe Valea Hârtibaciului
,,Este o șezătoare de an centenar organizată de grupul de șezători din Țara Făgărașului, avînd ca invitați pe doamnele de la Biblioteca Municipală din Avrig, grupul din Drăguș, Mărgineni, Muzeul Junilor din Brașov și ,,Șezătoare la Brașov“. Eu mă trag din Șoarș, dar costumul meu popular este de pe Valea Hârtibaciului, mai exact din Retiș. Avem o expoziție cu o sută de modele de ii cusute de către doamnele de pe la șezătorile din Făgăraș și Brașov. În acest an centenar mai avem obiecte vechi dintr-un muzeu particular al doamnei Mioara Marinca, de asemenea Muzeul Țării Făgărașului a expus zece ii foarte vechi, de o sută de ani. Grupul nostru de șezători le mulțumește tuturor partenerilor și participanților pentru bucuria cu care au venit, inclusiv Muzeului Țării Făgărașului și Casei de Cultură din Făgăraș. Sîntem o mînă de muieri care au în comun dragostea pentru portul popular și tradițiile poporului nostru“ a spus Anca Bâtiu din cadrul DSP Brașov.
Portul din Șcheii Brașovului este original
,,Sînt foarte mîndră să reprezint portul de sărbătoare din Șcheii Brașovului și mă simt onorată să particip la acest eveniment deosebit pentru că este o sărbătoare centenară, ultima care se organizează la Făgăraș și prima din Cetatea Făgărașului. Am adus și noi o expoziție de țesături aici. Costumul meu reprezintă doar portul din Șcheii Brașovului care este cel mai vechi cartier românesc. Portul nostru este inspirat din straiele pe care le purtau domnițele din Țara Românească, toate avînd materiale scumpe. Costumul este alcătuit din sumnă (fustă încrețită amplă), laibăr din brocard de mătase cu ciupag (cămașe scurtă), din borangic cu mîneci ample încheiate cu pumni- monșete din catifea, brodate cu fir de argint. Costumul este completat de un brîu cu paftale petrecute, grele din argint aurit iar broderia laibărului este decorată cu sponce, adică nasturi decorativi din argint filigraat“ a spus Liana Stănescu, muzeograf în cadrul ,,Casa Junilor“ din Brașov și coordonator în cadrul grupului ,,Șezătoare în Șcheii Brașovului“.
Zona Săcele promovează goblenul
Emilia Bogatu din Săcele, economist, a reprezentat această zonă transilvăneană împreună cu grupul ei. ,,Vin de la Săcele și sînt pasionată de mai mulți ani de aceste șezători. Eu mă pricep la goblene și mă aflu pentru a treia oară la aceste evenimente care mi se par extraordinar de interesante“.
Gridul și Părăul
Educatoarea Viorica Popa a reprezentat satul Grid, zonă de delimitează Țara Făgărașului de Țara Bârsei. ,,Eu mă simt mîndră că reprezint costumul popular de Grid compus din căiță, pomeselnic, plantică de baieră, ie, șurț întors, crătință cu colț și ghete tradiționale“. Profesoara Anca Nan a reprezentat portul specific Părăului. ,,Reprezint costumul popular de Părău format din ie, ilic, rochie, șurț și ghete. Eu port acum un costum de iarnă. Se mai poartă la noi și batic“.
Au fost prezente toate șezătorile din Țara Făgărașului
,,Evenimentul găzduit de noi reunește șezătorile din Țara Făgărașului, punînd în valoare nu doar portul popular ci și tradițiile din Țara Făgărașului“ a spus Elena Băjenaru, directoarea Muzeului ,,Valeriu Literat“ din Făgăraș. ,,Am avut deosebita plăcere să mă aflu astăzi aici, în șezătoare. Am vrut de multă vreme să îmbin cîntecul cu priceperea lucrului tradițional. Sînt fericită că doamnele din grupul de șezători al Țării Făgărașului m-au invitat la acest eveniment. Am fost solicitată cu o lună înainte la repetiții. Am lucrat împreună la strigături și cîntece populare vechi. Organizatoarele acestui eveniment m-au solicitat să le sprijin cu vocea, tonalitatea, obiceiurile și cîntecele. Schimbul de experiență a fost foarte bun iar eu le-am învățat cîntecele ,,Țăranca“, ,,Hai război, țesem pînza lu Tunoi“ iar priceputele doamne mi-au reamintit mie cusutul în cruci, cipca (dantela) la ii, șebacul de la poalele fetelor din Țara Făgărașului“ a spus educatoarea și cunoscuta interpretă de muzică populară Mioara Marinca. (Ștefan BOTORAN)
