- Parohul Florin Butum din Cincu şi-a chemat enoriaşii la hramde Sf. Andrei
- Sfinţii îmbrăcaţi în straie naţionale la Biserica cu hramul ,,Andrei Şaguna- Mitropolitul Transilvaniei” din Cincu
Am revenit cu plăcere în parohia ortodoxă de la Cincu de hramul bisericii mici din sat. Era zi de mare praznic bisericesc închinat Sfîntului Andrei, Apostolul românilor, vineri, 30 noiembrie a.c. Sărbătoarea de hram a adunat în biserică mulţi localnici, majoritatea îmbrăcaţi în straie populare. Locaşul de cult are hramul vechi ,,Buna Vestire”, dar, ne spune preotul paroh Florin Butum, a mai primit încă două hramuri. ,,Hramul vechi este ,,Buna Vestire”, dar după ce biserica a fost pictată cu sfinţii români, s-a convenit să-i fie adăugate încă două, ,,Al tuturor sfinţilor români” şi ,,Andrei Şaguna- Mitropolitul Transilvaniei” a spus preotul Florin Butum. A fost o slujbă specială oficiată de preotul Florin Butum şi preotul Liviu Pătraşcu, paroh la Făgăraş. Au sosit în timpul slujbei şi preoţii Silviu Goga de la parohia Rucăr şi Gheorghe Malene de la Făgăraş. Au alternat în timpul slujbei, rugăciunile închinate Sf. Andrei, pricesnele cîntate de enoriaşi şi colindele interpretate de elevii Şcolii Gimnaziale din Cincu. Au fost comemoraţi eroii români printr-o rugăciune de pomenire, iar sătenii laolaltă cu preoţii au cîntat ,,Veşnică pomenire” ridicînd coliva pregătită de un grup de femei din Braşov. Majoritatea sătenilor s-au împărtăşit ţinînd lumînări aprinse în mîini. Predica a fost spusă de pr. Liviu Pătraşcu, iar rugăciunea ,,Tatăl Nostru” a creat emoţie fiind spusă de toţi enoriaşii cu voce tare urmîndu-l pe preot. Parohul Florin Butum a ţinut să marcheze momentul istoric de la 1 Decembrie 1918 şi a prezentat participanţilor la hram secvenţe din filme istorice româneşti. Momentul a creat în micuţa biserică o linişte deplină, toţi localnicii urmărind cu emoţie şi interes replicile actorilor din filmul ,,Mihai Viteazul”. ,,Asta-i pohta ce-am pohtit!” a fost replica spusă de localnici cu voce tare odată cu ,,Mihai Viteazul”. Este o obişnuinţă în parohia de la Cincu să fie organizate seri liturgice şi spirituale în care preotul Florin Butum prezintă enoriaşilor filme şi cuvîntări ale istoricilor, preoţilor sau ale oamenilor de cultură.
Micii artişti de la Sirinx Cincu
Elena Ţerbea, profesoara de limba română de la Şcoala Gimnazială Cincu, a pregătit cu elevii ei un program de cîntece şi poezii destinat Centenarului. Zece elevi care activează în Grupul Sirinx Cincu au încîntat audienţa. Au atras aplauze pentru prestaţia lor şi pentru frumoasele costume populare cu care erau îmbrăcaţi. ,,Cei mai mici din grup sînt Maria Căian şi Eduardo Pal din clasa I, învăţătoare Ioana Butum, dar s-a alăturat grupului şi Valentin Ţerbea care este în clasa a IX-a la CN Doamna Stanca. Vocea cea mai frumoasă este a Mariei Neagoe din clasa a VI-a. Pentru programul de azi doar i-am coordonat pe copii pentru că ei sînt déjà pregătiţi. De 3 ani iau ore de canto şi învaţă instrumente, orgă, chitară, de la prof. Constantin Cârstea de la Făgăraş. Participăm la toate evenimentele organizate în comună şi la Unitatea Militară de la Cincu” a spus prof. Elena Ţerbea. Copiii şi-au început programul cu Imnul Naţional determinîndu-i pe participanţi să cînte laolaltă cu ei. Piesele patriotice şi cîteva colinde au încîntat audienţa: Treceţi batalioane Carpaţii, Moţii mei, Leru-i ler, dar şi ,,Cristos se naşte”. Evenimentul a continuat cu o agapă la căminul cultural din sat. Astfel de manifestări înseamnă strădanie şi implicare pentru organizatori, dar pentru comunitatea locală, unitate şi bună comuniune.
Pictura bisericii este unică
Interiorul bisericii este dominat de un albastrul intens, iar picturile sînt vii şi umane. Sfinţii români poartă straie naţionale, iar imaginile Mîntuitorului, a Sfintei Treimi şi a Maicii Domnului de pe bolta lăcaşului sînt evidenţiate prin banda tricolor. Ai impresia că bolta bisericii te înconjoară rugîndu-te să o priveşti şi cu ochii minţii pentru a trăi scenele biblice de veacuri. Este o pictură unică şi îndrăzneaţă, mai ales că sînt reprezentaţi toţi sfinţii români, cuvioşii şi mucenicii. De bună seamă că preotul Florin Butum este un mare iubitor al istoriei naţionale alegînd să evidenţieze în pictura locaşului pe cuvioşii închisorilor comuniste. Îi găsim în medalionul ce înconjoară imaginea Mântuitorului pe părintele Arsenie Boca, pr. Papacioc, pr. Stăniloaie, pr. Iustin Pârvu, pr. Nicolae Steihard, pr Ioan de la Recea, luptători anticomunişti, mari iubitori de dreptate, credinţă şi adevăr, care au sfinţit pămîntul românesc prin suferinţele şi rugăciunile lor. ,,Ne dorim să finalizăm şi exteriorul bisericii, pictura să fie realizată cu domnitorii români. De sărbătoarea hramului se obişnuieşte să se înconjoare biserica, dar nu vom face acest lucru pentru că nu este finalizată lucrarea. Masa din altar este din sticlă, iar pe pereţii sfintei mese sînt pictate Învierea Mântuitorului, Soborul sfinţilor români, harta României Mari ţinută în braţe de Sf. Nicolae şi Sf. Andrei Şaguna- Mitropolitul Transilvaniei. Această pictură va fi şi mozaicul ce-l vom fixa pe exterior, pe turla bisericii” a spus preotul paroh Florin Butum. Trebuie spus că pictura acestei biserici a fost realizată de o localnică, Lia Flueraş, care a folosit cîte 2-3 imagni ale sfinţilor de unde a ales pe cea mai potrivită. Pictura a durat 2 ani.
Istoria comunei Cincu
Cînd vorbim despre comuna Cincu ne ducem cu gîndul la o aşezare veche, săsească, unde putem găsi acele elemente specifice unei comunităţi de saşi. Se numea Şinca Mare, Şincu Mare, denumire care în timp a devenit Cincul Mare, în dialectal săsesc Gris-Schink sau Gross-Schenk. Istoricii spun că satul a fost întemeiat de coloniştii saşi pe la mijlocul secolului XII-lea, pe un platou aflat între graniţele a două zone, a Ţării Oltului şi a Hârtibaciului. O menţiune atestată despre satul Cincu s-a păstrat de la 1329, cînd s-a evidenţiat Schenk (în germană însemnînd cîrciumă) ca şi centru, reşedinţă a comunei. În zilele noastre însă, Cincu a fost promovat prin Biserica închinată Fecioarei Maria, cea mai mare bazilică romanică aflată într-un sat săsesc și un unicat din punct de vedere al poziționării ei planimetrice. Fortificarea bisericii a avut loc între 1522-1526, dar a mai suferit modificări după trecerea pericolului turcesc și după incendiul din 1789. Însă nicio autoritate locală nu s-a arătat interesată de bisericile edificate de comunitatea de români din sat. Trebuie spus că la Cincu populaţia este, astăzi, preponderent română, dar mai convieţuiesc şi saşi şi unguri, dar în număr mic. Etnia rromă însă este foarte numeroasă. Sînt două biserici ortodoxe, foarte frumoase şi bine întreţinute. Preotul paroh, Florin Adrian Butum, a reuşit, de 10 ani de cînd a fost instalat în parohie, să restaureze şi să picteze lăcaşurile, deşi a avut la dispoziţie fonduri puţine. (Lucia BAKI)
