În fiecare an, în preajma sãrbãtorilor de iarnã, tradiţiile populare renasc în Ţara Fãgãraşului. Fiecare sat devine odatã cu Crãciunul un loc unde timpul nu mai conteazã, la fel ca şi problemele cotidiene. De la tãiatul porcului, pînã la organizarea cetelor de feciori, obiceiurile strãvechi sînt readuse pe primul plan, sãtenii bucurîndu-se şi sãrbãtorind ca în nici o altã perioadã de peste an. De la Crãciun şi pînã la Sfîntul Ioan, oamenii îmbracã hainele de sãrbãtoare şi se veselesc loalaltã indiferent de vîrstã, iar cetele de feciori le aduc în case colindele care vestesc Naşterea Mîntuitorului Iisus. Localnicii aşteaptă  sărbătorile de iarnă cînd Cetele de feciori animă satul şi îi dau viaţă. La Sfântul Nicolae  se formează  cetele, esta aşa numitul ,,strîns al cetelor” cînd cei mai destoinici feciori din sate organizează ceata şi activitatea ei pe durata sărbătorilor de iarnă.    Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus şi pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013.

,,Cucurigu” la Ucea de Jos

Pe uliţele satului Ucea de Jos s-a auzit ,,Cucurigu!” în seara de Sfîntul Nicolae. Cînd s-a îngînat ziua cu noaptea, s-a auzit  semnul dat sătenilor care arăta că Ceata de feciori s-a strîns, iar în sat sărbătorile vor fi animate de obiceiurile şi tradiţiile străvechi.  Satul va fi condus de primarul Cetei, Horia Bândescu, secondat de viceprimarul Sergiu Maier. Ceata va avea un crîşmar destoinic, pe Mihai Opriş, iar feciorii Dan  Bârsan, Raul Glăjar şi Sebastian Susai vor fi cetaşii care se vor ocupa de tot ceea ce este nevoie pentru ca activităţile Cetei să se deruleze aşa cum impune tradiţia. Puţin după ora 16.00 cei şase cetaşi îmbrăcaţi cu recăle şi pe cap cu căciuli s-au adunat în capul satului dinspre munte. Şi-au adus cu ei un coş din nuiele gătit cu   o cîrpă ţesută în război. De aici s-a dat starul plecării pe uliţele satului strigînd ,,Cucurigu!”. Este singurul sat unde  prin strigătul cocoşului se anunţă  că Ceata de feciori este gata de sărbătoare.  Mare gălăgie a cuprins întregul sat, iar localnicii au ieşit la  porţi pentru a-i felicita pe feciori şi pentru a le da cîteva ouă. Unii mai multe, iar alţii mai puţine, fiecare cîte a avut. Feciorii şi-au adunat darurile în coş, au mulţumit  şi i-au invitat pe localnici la jocul din vatra satului din timpul sărbătorilor de iarnă. Ucenii de Jos  se vor bucura şi în această iarnă de  obiceiurile vechi ale satului, dar mai ales că vor fi colindaţi în Ajunul Crăciunului. Preţ de cîteva ore s-a auzit ,,Cucurigu!” pe uliţele din Ucea de Jos, iar la sfîrşitul acţiunii, feciorii aveau adunate în coş peste 100 de ouă. Conform tradiţiei, ei se vor aduna la gazdă unde vor prepara o papară şi vor invita fetele la masă. În aceast an, gazda cetei este fosta grădiniţă, clădire oferită de  Primăria Ucea feciorilor. Cetaşii se vor întîlni din nou în Ajunul Crăciunului cînd vor începe colindatul din casă în casă.

 

Ceata de feciori de la Beclean şi-a ales vătaful de Sfîntul Nicolae

Tinerii din Becclean păstrează tradiţia şi s-au adunat la căminul cultural din sat  în ajun de Sfîntul Nicolae pentru a se organiza. Denis Humelnicu, Sergiu Cişmaş, Alexandru Gabor, Radu Cristea, Cătălin  Ursu şi Alexandru Jiga sînt feciorii care vor anima satul pe perioada sărbătorilor de iarnă. Îmbrăcaţi  cu cheptar, şerpar şi căciulă, feciorii au dat prima reprezentaţie în faţa satului la alegerea vătafului. În acest an cea mai mare funcţie în sat o deţine Denis Umelnicu, el este  vătaful şi va conduce ceata la colindat şi la joc. ,,Obiceiul vechi spune că odată vătaful ales, acesta este aruncat în sus de trei ori de cetaşi, gest care arată acceptul acestuia în funcţie. După alegerea vătafului, cetaşii au depus jurămîntul de credinţă” a spus Claudiu Motrescu, primarul comunei, care susţine păstrarea tradiţiilor locale. S-a jucat apoi fecioreasca, învîrtita, poşovoaica şi brîul.  ,,Erau pe vremuri cîte 8-9 feciori în ceată, acum sîntem doar 6.  Ne-am împărţit funcţiile după numărul de cetaşi.  Pe vremuri, foschistul, de exemplu,  întreţinea permanent focul la gazdă şi la biserică. Cizmarul avea sarcina de a da cu cremă cizmele feciorilor. Dansatorul trebuia să joace toate fetele nemăritate din sat. Bucătarul se ocupa de mîncare şi el aduna din sat bucatele date de familii. El omenea de fiecare dată pe toţi cei care treceau pragul gazdei. Casierul- notarul  se ocupa de bani şi economi” a explicat Alexandru Gabor, notarul Cetei de feciori din Beclean, un iubitor al tradiţiilor.

Etnograful Ioan Pumnea: obicei ce datează de la 1765

Obiceiul vine din vechime, iar conform etnografului Ioan Pumnea, un document de la 1765 explică organizarea Cetei din Ţara Făgăraşului. ,,Am intrat în posesia unui document care atestă faptul că aceste cete de feciori din Ţara Făgăraşului sau din zona Rupea datează de la 1765. El prevede că au fost înfiinţate pentru întîia oară cetele de tineri, care erau organizate în preajma solstiţiului de iarnă. De asemenea, acest document arată că în Comăna de Jos de lîngă Făgăraş obiceiul ,,Obcina” se ţinea la o gazdă unde se juca. Se mai precizează unele amănunte legate de port. Acestea erau straie româneşti, cioareci, zeche, căciulă şi ceea ce era extrem de interesant este faptul că menţionează că bărbaţii purtau părul înodat în două părţi. Sigur că în timpul acelor vremuri bărbaţii aveau părul lung, motiv pentru care era purtat împletit în cozi”, a precizat Ioan Pumnea, etnograf.

 

Profesorul Ioan Funariu despre funcţiile Cetei

 

     În Ţara Făgăraşului Ceata de feciori, conform profesorului Ioan Funariu, era compusă din aproximativ 7 pînă la 12 tineri care îşi alegeau o gazdă la care se adunau prima dată la 6 decembrie, de sărbătoarea Sf. Nicolae, cînd îşi împărţeau funcţiile. Conducătorul cetei este vătaful mare, în unele sate jude, vătaf, primar sau preşedinte, singurul care avea dreptul să ia decizii. Ceilalţi membri ai cetei erau: vătaful mic, crîşmarul, casierul, stegarul şi apoi restul cetaşilor. Cetaşii de astăzi spun că fiecare fecior are atribuţii clare, crîşmarul se ocupă cu gestiunea băuturilor, casierul cu plata muzicanţilor şi cu strîngerea darurilor de la colindat, iar stegarul păzeşte steagul, cel mai de preţ obiect al cetei. Steagul se confecţionează diferit în funcţie de sat, dar este nelipsit de la jocul din vatra satului, de la colindat şi, bineînţeles, de la gazdă. În vechime, cetaşii mergeau la colindat însoţiţi de muzicanţii satului, dar astăzi îşi angajează formaţii de muzică populară cărora le plătesc sume mari de bani.

Cum a descris sociologul Traian Herseni obiceiul colindatului

     Sociologul Traian Herseni spunea în 1932 despre Ceata de feciori: ,,Ceata intra în curte şi vătavul striga: Jupînul al doilea etc. – pînă ajung la crîşmar şi colcer. Apoi vătavul deschide uşa spunînd: Lasă-ne în casă, jupîne gazdă,/C-afară plouă de varsă,/Streşinile pică,/Bune haine strică, şi cînd a ajuns la masă, începe Naşterea (tropar). La masă, se aşază vătavul cu jupînii, de o parte, şi stegarul cu domnii, de cealaltă parte, stegarul aşezîndu-se lîngă vătav. Se cînta pe două partide la colinde, jupînii şi domnii. Unde-i lasă, se cîntă întîi Naşterea, după care urmează joc. Fac un joc, două. Joacă numai o parte din feciori, ceilalţi stau jos la masă. De obicei, primii patru în grad stau la masă. După joc se spune o colindă după cum are copii, băiat sau fată, sau n-are copii. Se întreabă pe cine să colinde. Unde e mort sau e jale în casă, se cîntă O, ce veste minunată. Cînd dă bani, colindă mai multe. Mai fac un joc după a doua colindă şi vătavul se scoală în picioare şi mulţumeşte: Ho, ho, ho, ficiori, luaţi în nume de bine de la jupînu gazdă că ne-a cinstit foarte frumos. Ceata zice în cor: Hei, foarte frumos mulţamim de cinste şi omenie. De unde o golit, Dumnezeu să implinească cu miile şi sutele. Dau apoi mîna cu gazda, iau darurile şi pleacă. Se dă colac, carne şi 10-20 de lei în casă, darurile se aşază pe masă. Scot din sat pînă in 7.000 lei”.

Istoria obiceiului Cetei

Exegezele pe tema Cetei sînt deja epuizate. Sînt patru teorii latine, două greceşti şi două trace ale originii. Cea mai frumoasă interpretare a Cetei este una latină care trimite la începuturile ei înainte de Hristos cu vreo trei sute de ani. Este vorba de un dans ritual executat de 12 sali, preoţi ai zeului Marte. Cel ce supraveghea dansul ritual al salilor se numea „vates“, în româneşte Vătaf. De-a lungul timpului „vataf“ este preluat de slavi de la populaţia daco-romană şi consacrat cu sensul de conducător al unui grup de dregători, slujbaşi, oşteni, poliţie sau străjeri. În tot cazul, vătaful conduce un grup de bărbaţi, femeile fiind interzise în grup care se remarcă prin ceva. După 2300 de ani, Ceata a mai păstrat: organizarea, jocul şi cuvintele ce le însoţeşte dansul. Percepţia generală este azi că Ceata este un obicei moştenit al cărei sens nu se mai ştie, dar care e bine să se păstreze ca o manifestare în cinstea Naşterii Mîntuitorului Iisus (Crăciunul) şi a celorlalte sărbători pînă la Sfântul Ioan şi ca o întîlnire sau întărire a relaţiilor cu fetele aflate în prag de măritiş. Poate că Ceata este şi o dovadă de unitate între viitorii „capi de case, de familii“, ce preiau puterea locală ca o frunte a obştei. Bărbaţii tineri sînt mereu schimbul celor dinaintea lor şi reprezintă forţa compactă a momentului. Mîine vin alţii, dar pentru un an ceteraşii sînt „eroii“ satului, emblema şi fala lui. Reîntîlnirea lor a doua şi a treia zi de Paşti pentru organizarea jocului în sat atrage atenţia asupra acestei poziţii.

Colindatul, pe lista UNESCO

Tradiţia spune că în Ţara Făgăraşului Cetele de feciori se constituie în ajunul Sf. Nicolae şi se desfac în ziua de Sf. Ioan. Cel mai spectaculos obicei la deschiderea cetei se păstrează la Ucea de Jos. Aici, feciorii care compun ceata, umblă pe uliţele satului şi strigă ,,Cucurigu”.   Închiderea cetelor sau ,,spargerea” lor se face de Sfîntul Ion, pe 7 ianuarie. Feciorii de la Rucăr, sparg ceata la lăsarea întunericului de praznicul Sf. Ion, cînd fac joc la fiecare răspîntie de uliţe după care urcă pe dealul numit ,,Coasta furcii” cîntînd, iar din vîrful coastei dau drumul la roţi de foc care rostogolindu-se ajung la baza dealului în strigăturile tradiţionale.  De cîţiva ani se organizează la Făgăraş o frumoasă paradă a cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului, de Sfîntul Ion. Organizarea evenimentului aparţine bisericii ortodoxe. Din 2013, colindatul  Cetei de feciori din Ţara Românească a intrat pe lista UNESCO, ca   patrimoniul imaterial.

Start la Cetele de feciori  de Sf. Nicolae

Localnicii aşteaptă cu nerăbdare sărbătoarea SF. Nicolae pentru a afla dacă în satul lor tinerii se vor organiza în ceată.  Fiecare sat se distinge prin   obiceiuri specifice. Vor funcţiona cete de feciori în 2018 în satele: Cincşor, Sâmbăta de Jos, Dridif, Olteţ, Viştea de Jos, Rucăr, Ucea de Jos, Ucea de Sus, Beclean, Şinca Veche, Vad, Şercăiţa, Şercaia, Comăna de Jos, Hârseni. Cu toate acestea, la festivalul Cetelor de feciori organizat la Făgăraş de Sfîntul Ioan, toate satele făgărăşene participă cu cete.

  •  Obiceiul  tradiţional al Cohalm-ului începe  la 6 decembrie, de Sf. Nicolaie, cînd toţi feciorii de la 18 ani în sus, neînsuraţi, se adunã la o gazdã unde  se alege „tistia“ sau  conducãtorii cetei: judele mare – conducãtorul cetei – un fecior mai matur care rãspunde de activitatea cetei, judele mic – cel mai tînãr dintre feciori, crîşarul mare şi crîşmarul mic care se îngrijesc de bunurile primite, doi feciori de încredere care ţin evidenţa şi controlul veniturilor cetei. Dupã ce tistia a fost aleasã, încolonaţi cîte patru, feciorii pornesc cîntînd cîntece patriotice. Semnul dinstinctiv pentru conducãtorii cetei este cãciula împodobitã cu cîte un spic de porumb special pãstrat din toamnã pentru acest scop. Toţi feciorii, 40-50, sînt îmbrãcaţi în costumul tradiţional al zonei. La cîrciumar cei aleşi cinstesc pe ceilalţi cu 1-2 pahare de rachiu, se cîntã cîteva cîntece populare şi patriotice apoi feciorii merg acasã. Obligaţia judelui este să aleagă muzicanţii, iar împreună cu restul cetaşilor să   adune lemne din sat pe care sã le foloseascã la gazda aleasã. În timpul colindatului, judele poartã dupã cap o glugã care este folositã ca podoabã, dar în trecut era folositã ca pelerinã – accesoriu al portului pãstoresc. Tot un semn dinstinctiv este şi mãciuca ciobãneascã sculptatã. La cãciulã toţi poartã o vrîstã de iederã.   Feciorii neîncolonaþi, urmaţi de muzicanţi cîntã şi strigã de joc într-o atmosferã de mare veselie pe toate strãzile satului. În curtea colindatã intrã mai întîi judele mic care are în mînã un toiag cu care vesteşte casele, apoi intrã tistia dupã care vin ceilalþi cetaşi. Gazdele colindate oferã feciorilor bani, carne de porc sãratã sau afumatã, colaci, lichie şi cozonaci. Strînsura este purtatã în desagi albi de cei care au intrat pentru prima oarã în ceatã. În casele unde sînt fete se intrã în casã, se colindã şi se joacã cîteva învîrtite. Fetele merg înaintea feciorilor la casele unde sînt fete şi unde se joacã.   În joc nimeni nu are voie sã intre îmbrãcat în alt costum decît cel popular.

  În satul  Cuciulata dăinuie un străvechi obicei care s-a păstrat şi astăzi. A fost prezentat şi la Muzeul de Etnografie din Braşov unde feciorii au impresionat audienţa.  „Brâul Turcii“ este  un dans sacadat cu zurgălăi şi zgomote date de ciocul de lemn al turcii.

  •   Prima ceată de feciori din Pojorta s-a organizat în 1927, iar de atunci tinerii s-au strîns destul de rar. În ultimii 23 de ani, în Pojorta s-au organizat doar 5 cete, în 1991, 1994, 2002, 2008 şi 2015. ,,De Sfîntul Nicolae la noi în sat s-a ridicat vătaful, adică s-au ales funcţiile feciorilor din ceată. Pînă în Ajunul Crăciunului facem repetiţii la gazdă, la căminul cultural  Păstrăm obiceiul vechi ca în perioada sărbătorilor ceata de feciori să locuiască la gazdă. Cel care va îndrăzni să fugă de la gazdă la iubită va fi pedepsit şi îl vom lega de bradul din faţa gazdei şi va fi obligat să strige: ,,cine face ca mine, ca mine să păţească”. În Pojorta nu sînt multe case de colindat, doar 60 mai sînt locuite.   Căciulile noastre sînt specifice zonei cu pene de păun, vîstră cu mărgele, şapte bujori şi cinci bucăţi de oglinzi la vătaful mare, iar vătaful mic are patru bucăţi de oglinzi şi restul cetaşilor cîte trei bucăţi de oglinzi.

 

Ceata de feciori din Drăgus a rămas la ,,trecut”

În organizarea cetei de feciori distingem un moment important alegerea vătafilor: vătaful mare, numit şi primarul sau judele feciorilor şi vătaful mic. Acest obicei a trecut peste vămile văzduhului, din 1929 (când ceata a fost studiată de Traian Herseni) pînă în anul 2014. În ajun de Sfântul Nicolae, în 5 decembrie, toţi feciorii din sat au o întrunire, cu scopul de a vedea care sînt mai capabili să conducă ceata de  Crăciun. Se adună toţi feciorii de la 18 ani în sus.    Vătafii sînt propuşi, cu glas tare, şi se aleg fie prin vot secret, fie prin strigare. Acţiunea este prezidează de primar sau un delegat, iar din partea vătafilor cîte un delegat, ca membru pentru votare.   După alegere, vătaful mare  cinsteşte  adunarea strînsă în jurul bradului cu „o vadră de vin fiert” şi cu renumitele „scoverzi”. De cîţiva ani, la Drăguş, nu se organizează ceată.

Mai puţine cete de feciori în 2018

Faţă de anii trecuţi, în 2018 numărul cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului a scăzut. Opinia generală arată   două motive care duc la acest lucru: tineretul plecat din sate şi  pretenţiile financiare mari ale muzicanţilor. ,,De multe ori rămînem cu datorii” spun feciorii. Formaţiile de muzică cer sume mari de bani pentru a însoţi cetele pe perioada sărbătorilor de iarnă. De la 6000 lei pînă la 20.000 de lei, sume pe care cetele le strîng cu greu în urma colinatului la gazde. Vom numi cetaşii din satele făgărăşene, acolounde ele s-au constituit de Sfîntul Nicolae.

Ceata din Recea

Andrei Mija

Alexandru Zăgan

Alexandru Aldea

Adrian Niţurad

Marian Recean

Romică Ciobanu

Iulian Poparad

Ceata din Şinca Veche

,,La sfîrşitul lui noiembrie, începutul lunii decembrie, se adună foştii cetaşi şi aleg feciorii care formează ceata nouă. Ceata de la Şinca Veche are trei funcţii clare, vătaf mare şi mic şi casier. Avem două colinde specifice: ,,De roagă, se roagă!” şi ,,O, ce veste”. Sîntem cea mai numeroasă ceată din Ţara Făgăraşului, dar în urmă cu ani eram şi 18-19 feciori în ceată. Odată formată ceata, prima grijă este aranjatul şi împodobitul gazdei. În ultimii 30 de ani, comuna noastră a avut cete doar în Şinca şi în Şercăiţa. Balul cetei se face întotdeauna în data de 26 decembrie, a doua zi de Crăciun” a spus Daniel Goilă, viceprimarul din Şinca Veche.

Marius Vasilache- vătaf mare

Cătălin Dobrean- vătaf mic

Marian Taflan- casier

Cezar Bălan

Cristian Dobrean

Radu Dediu

Tudor Vulea

Alexandru Bălan

Gabriel Trif

Nicolae Moldovan

Ioan Grămadă

George Crişan

Laurenţiu Sas

 

 Ceata din Hârseni

,,Doar la Hârseni se organizează ceată de feciori. Vor avea gazda la vechea primărie, spaţiu alocat de noi, primăria. Un motiv pentru care nu se mai organizează cete este lipsa tineretului, iar altul costurile prea mari pentru muzică” a spus Mihai Oltean, primarul comunei Hârseni.

Gabriel Comşiţ- vătaf

Alexandru Oltean

Cristian Fătu

  1. Grosu

George Lie

Darius Munteanu

Cetele din comuna Voila

,,În comuna Voila se formează 3 cete, la Cincşor, Sâmbăta de Jos şi Dridif. Am oferit spaţii pentru gazed, iar din pădurea comunală am dat brazii pentru cete. Se pun cite 5 brazi la fiecare. Sărbătorile se vor petrece altfel dacă este ceată în sat” a spus primarul comunei Voila.

Ceata din Cincşor

Costel Lechea- vătaf mare

Andrei Moldovan- vătaf mic

Alexandru Cimpoier

Andrei Florin Moldovan

Cosmin Samu

Adrian Caia

Ceata din Sâmbăta de Jos

Mihai Cristian Lupu-vătaf mare

Alexandru Şuteu- vătaf mic

Roman Paul Alexandru-casier

Alexadru Marcu- casier

George Opriş-crîşmar

Costel Opriş- fochist

Ceata din Dridif

Andrei Itu- vătaf mare

Silviu Jiga- vătaf mic

Alexandru Streza- stegar

Sergiu Comaniciu- fochist

Ceata din Comăna de Jos

,,De 8 ani nu s-a mai făcut ceată în sat, dar în acest an am reuşit să ne adunăm 5 feciori. Am tomnit muzicanţii din Comăna de Jos cu  6.000 lei.  Avem colinde specifice satului, e de fapt  un strigăt ,,Sucea verde!”, iar pentru copii avem  strigăt pentru băiat şi pentru fată” a spus Ionuţ Toma, votaful mare.

Ioan Virgil Toma- vătaf mare

Iulian Lancea- Vătaf mic

Dragoş Gridean- turcaş

Radu Robert- chimniţer

Cătălin Hârju- turcaş

 

Ceata din Rucăr

Silviu Goga- primar

Marius Geamăn

Florin Costea

George Logrea

Laurenţiu Logrea

Daniel Fiurtoş

Ceata din Olteţ

Laurenţiu Cârje- vătaf

Ionuţ Patache

Lucian Cârje

Florin Popa

Ceata de la Viştea de Jos

Casian Deaconu

Alexandru Untilă

Claudiu Şandru

Laurenţiu Bârsan

Daniel Bârsan

 

  Ceata de la Ucea de Sus

,,Sîntem 9 cetaşi care vom colinda toate casele din sat. Am arvunit muzica cu 12.000 de lei, cei mai buni muzicanţi din zonă. Colindele noastre sînt: ,,Colinda de la uşă” şi cînd  gătăm satul de colindat  pînă la gazdă cîntăm ,,Colinda a lungă” a spus Radu Grovu, judele cetei.

Radu Grovu-jude

Radu Vlad- vici-jude

Radu Purece- crîşmar

Marian Ghindea

Daniel Silea

Alexandru Costea

George Florea

Cristian Florea

Bogdan Chelariu

 

Ceata din Beclean

Denis Humelnicu-vătaf

Sergiu Cişmaş- crîşmar

Alexandru Gabor- casier-notar

Radu Cristea-cizmar

Cătălin  Ursu- dansator

Alexandru Jiga- fochist

 

Ceata din Ucea de Jos

Horia Bândescu- primar

Sergiu Maier-viceprimar

Mihai Opriş-crîşmar

Dan  Bârsan- cetaş

Raul Glăjar- cetaş

Sebastian Susai-cetaş

Ceata din Mândra

Bera Ionuț – vătaf mare

Leancu Ciprian – vătaf mic

Jurcovan Alexandru

Taflan Teodor

Andreiaş Nicolae

Andreiaş Andrei

Tincu Daniel

Şamu Cătălin

Bădilă Gabriel

Ceata din Râuşor

La Rîuşor s-a format ceată în fiecare an. ,,Încă nu avem gazdă, dar vom cere la Primăria Mândra căminul cultural. În fiecare an l-am folosit. Am arvunit muzicanţii, cam scumpi ce-i drept, dar sperăm că vom putea să ne achităm. Peste 10.000 de lei ne costă muzica” a spus turcaşul Gabriel Paveliuc.

Roşca Alexandru- vătaf mare

Corşatea Denis- vătaf mic

Paveliuc Gabriel Laurenţiu- turcaş

Roman Cristian- crîşmar

Aşexe Gabriel- colăcar

(M.F.)

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here