Oameni de lîngă noi: ,,Un centru universitar ar creşte valoarea Făgăraşului. Intrerviu cu Horaţiu Ţepeş, BILKA

•   Este de părere Horaţiu Ţepeş,  făgărăşeanul care a creat BILKA, liderul  pieţei de acoperişuri din România şi cea mai mare fabrică din Sud Estul Europei

În ziua de astăzi numele Făgăraşului depăşeşte graniţele judeţului destul de sporadic, faţă de alte vremuri cînd un Badea Cîrţan, autodidact, l-a dus pînă la Roma, sau Ion Codru Drăguşanu în toată Europa sau profesorul universitar doctor docent Ioan Grecu din Copăcel care a fost rectorul UMF Cluj, şi exemplele ar putea  continua. Astăzi nu mai este aşa, Făgăraşul iese în evidenţă doar prin castelul medieval, prin tradiţiile sale şi prin  realizările unor oameni de afaceri, de altfel puţini la număr. Horaţiu Ţepeş este un antreprenor de succes care a dus numele afacerii sale la nivel naţional şi peste graniţă.   Bilka are cea mai mare fabrică de acoperişuri din Sud Estul Europei şi este  lider pe piaţa de acoperişuri din România. În spatele companiei stă un făgărăşean care a descoperit tainele antreprenoriatului de pe băncile facultăţii, iar în decurs de un deceniu  business-ul său a ocupat locul I în topul realizat de revistele  economice.   Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu Horaţiu Ţepeş, antreprenorul care a avut curajul să investească atunci cînd majoritatea oamenilor de afaceri au avut reţineri speriaţi de criza prin care trecea economia României şi nu doar ea. Curajul, perseverenţa,  munca şi sacrificiul au fost ingredientele care  au garantat  succesul afacerii Bilka şi omului de afaceri făgărăşean, Horaţiu Ţepeş. A pus pe roate o afacere în Făgăraş, dar la momentul potrivit a ales să-şi implementeze  proiectele economice la Braşov, un oraş care putea oferi mediul prielnic dezvoltării unui  bussines de succes. În anii 2004-2005 , Făgăraşul părea  un oraş închis din acest punct de vedere. Nici astăzi însă lucrurile nu s-au schimbat în bine în Făgăraş.  O cauză principală ar fi depopularea lui prin plecarea tinerilor  în alte ţări sau în oraşe mai mari.

Reporter: Economia Făgăraşului pare a fi în suferinţă, majoritatea locurilor de muncă fiind în sectorul  bugetar şi prea puţine în sectorul privat. Pe de altă parte, tinerii preferă oraşele mai mari sau alte ţări unde găsesc şanse mai bune pentru afirmare.  Ce-i lipseşte Făgăraşului?

Horaţiu Ţepeş: Exodul românilor, a fost şi continuă să fie una dintre cele mai mari probleme ale României. Studiile oficiale arată că România din afara graniţelor numără  aproximativ 5 milioane de oameni. Cu acest val de depopulare se confruntă şi Făgăraşul şi împrejurimile. Statisticile sînt îngrijorătoare pentru noi. Ele spun că unul din cinci români apţi de muncă locuia, anul trecut, în altă ţară. Și în cazul Făgăraşului se întîmplă acelaşi lucru, tinerii pleacă pe de-o parte din ţară, dar mai sînt şi cei care pleacă la studii în oraşele centre universitare şi mai apoi rămîn stabiliţi acolo. Asta se întîmplă încă din anii ‘90, dar efectele se văd acum, pentru că au trecut anii şi vedem că rămînem fără populaţie tînără, fără cei care au mers la studii, cei care de fapt ar trebui să contribuie la dezvoltarea oraşului şi a împrejurimilor.

R.: Este o certitudine că Făgăraşul şi comunele făgărăşene sînt  depopulate. Ce şanse mai are generaţia tînără în Ţara Făgăraşului?

H.Ţ.: Plecînd de la această realitate a depopulării, scad şi şansele ca numele oraşului să fie făcut cunoscut prin oamenii de valoare ca-n vremurile lui Badea Cîrţan sau Ion Codru Drăguşanu. În plus noile generaţii au aspiraţii mai mari, îşi doresc instituţii de învăţământ de nivel superior şi mai apoi locuri de muncă în care să se dezvolte şi să aplice cele învăţate în marile universităţi din ţară. Ori Făgăraşul nu a ţinut pasul cu aceste nevoi ale noilor generaţii, nu s-au depus diligenţele necesare pentru a creşte rata de retenţie a populaţiei şi a oamenilor de valoare.  Este păcat pentru că poziţia geografică este una prielnică dezvoltării zonei. Este un oraş care poate atrage mulţi turişti, avînd avantajul localizării la poalele Munţilor Făgăraş, dar şi din punct de vedere cultural şi istoric, fiind una dintre cele mai vechi şi importante zone geografice şi etno-culturale din România. Mulţi consideră Braşovul ca fiind centrul ţării, fiind un pol economic important, dar de fapt la Făgăraş se află centrul geografic al României. Cu susţinere locală şi proiecte publice de anvergură pentru identificarea unor potenţiali investitori, zona poate fi un avantaj pentru noi investiţii şi business-uri.  

R.: Se spune că marile companii preferă oraşele mari, ceea ce ne duce cu gîndul că pentru  Făgăraş  şansele atragerii de mari investitori sînt scăzute. Cît adevăr este în această logică?

H.Ţ.: Marile companii nu caută doar oraşele mari, ele merg acolo unde găsesc soluţiile la nevoile lor de business cum ar fi infrastructura, susţinerea fiscală, colaborarea cu autorităţile locale sau forţa de muncă. De cele mai multe ori acestea sînt şi oraşele cu centre universitare care să le permită accesul la forţa de muncă. O populaţie în scădere şi îmbătrânire nu atrage investiţii şi nu are cum să evolueze şi să inoveze.

Trei direcţii pentru dezvoltarea Ţãrii Fãgãraşului

R.: Ce se poate face în Țara Fãgãraşului pentru dezvoltarea zonei şi a economiei locale?

H.Ţ.: Ce-i lipseºte Fãgãraºului în domeniul afacerilor şi ce se poate face în Țara Fãgãraşului pentru dezvoltarea zonei şi a economiei locale? Cred cã trei sînt direcţiile care ar trebui abordate şi realizate cu succes şi cu efecte benefice pe termen lung şi mediu.  Sînt lucruri care nu se fac peste noapte, dar sînt lucruri fezabile şi ar aduce valoare întregii zone.

1. Promovarea turismului, dezvoltarea infrastructurii turistice, dezvoltarea de noi pîrghii pentru a atrage turişti din toată ţara şi din afara ţării.
2. Crearea unui centru universitar care să aducă studenţi din toată ţ Oamenii pleacă la studii de la Braşov la Sibiu, şi invers, de la Arad la Timişoara, de la Bacău la Iaşi şi aşa mai departe. De ce nu ar veni şi la Făgăraş. În plus, asta ar duce la formarea ecosistemului necesar studenţilor şi ar creşte valoarea oraşului.
3. Atragerea de noi investiţ Identificarea nevoilor potenţialilor investitori şi depunerea diligenţelor necesare pentru satisfacerea acestora ar atrage cu siguranţa companii care să crească economia locală.

,,Oraşul cu cei mai mărinimoşi şi harnici locuitori”

R.: Sînteţi făgărăşean şi participaţi la evenimentele importante organizate peste an în municipiu deşi timpul cred că este un element important în  activitatea dumneavoastră. Definiţi patriotismul local şi locul acestuia în viaţa unui om, în vremurile de azi?   Ce rol a avut familia şi  şcoala făgărăşeană la formarea omului de afaceri Horaţiu Ţepeş?

H.Ţ.: Nu-mi dau seama cum simt alţii, dar eu, atunci când ajung în locurile copilăriei, trăiesc un simţămînt de bucurie şi recunoştinţă. Recunoştinţă pentru că am avut o copilărie normală şi frumoasă. Am crescut şi am fost educat în Făgăraş, în spiritul zonei transilvănene, ceea ce a contat şi m-a ajutat mai apoi în viaţa de adult, ca om de afaceri, ca soţ şi ca tată.  Pînă la urmă ceea ce ne defineşte ca adulţi, caracterul şi principiile, le dobândim în copilărie şi adolescenţă, de la familie, de la oamenii care ne înconjoară şi din locurile în care ne pregătim pentru viaţa de adult. Deşi am plecat de mulţi ani din Făgăraş, întîi la Sibiu şi mai apoi la Braşov, mă întorc mereu cu drag în locul în care am crescut şi m-am format. Nu m-am rupt de tot de oraş, avînd încă parte din familie stabilită acolo. Încerc, în măsura în care timpul îmi permite, să ajung de câteva ori pe an, de obicei în timpul sărbătorilor, la reuniunile de familie şi la evenimentele importante din Municipiu. Cum îmi place să spun de fiecare dată când am ocazia, dacă s-ar face un top al oraşelor cu cei mai mărinimoşi şi harnici locuitori, cu siguranţă Făgăraş ar ieşi pe locul I.

Angajat încă din studenţie

R.:  Aţi acoperit cu produsele obţinute în compania  pe care o conduceţi, poate sute de mii de clădiri.  La puţin timp după anul 2000 cea mai profitabilă companie din Făgăraş, în acest domeniu, era HG Construct.   De ce aţi renunţat la firma care funcţiona la Făgăraş şi de ce ţigle metalice şi acoperişuri?

H.Ţ.: Am plecat din Făgăraş la 18 ani, imediat după liceu, cînd am decis să urmez cursurile Facultăţii de Inginerie din Sibiu. În 2004, cînd eram în anul al cincilea, am început să-mi caut un job, ca orice student gata să termine facultatea. Am avut un interviu pentru un post în cadrul unei companii străine producătoare de ţiglă metalică, la acea vreme, se afla la început pe piaţa românească. Iniţial am fost angajat ca reprezentant tehnic, firma era la început şi aşa am avut avantajul că am putut învăţa din toate. La sfîrşitul lui 2004 am ajuns director comercial şi mă ocupam atît de tehnic, cît şi de vînzări. În 2005, văzînd că în Făgăraş, oraşul meu natal, nu se comercializează învelitori metalice, i-am propus patronului meu să deschidem un punct de vînzare în Făgăraş. La început nu a fost interesat, însă după ce i-am sugerat să deschid pe cont propriu, a fost de acord. Astfel că, în 2005 mi-am început practic activitatea antreprenorială, cînd încă eram angajat. Nu am avut rezultate spectaculoase în primii ani pentru că lucram eu cu doi angajaţi. Noi preluam comenzile, noi măsuram acoperişurile şi tot noi livram materialele la domiciliul clientului, şi asta în timpul liber, încă eram angajat.  În 2006 vedeam potenţialul de extindere în Braşov, aşa că i-am propus patronului să deschidem o firmă separată, la Braşov, prin care să comercializăm accesorii pentru acoperişuri. A acceptat, iar eu m-am mutat la Braşov. Aşadar, în 2006 aveam firma mea din Făgăraş şi mă ocupam şi de firma slovacă aflată în formare la Braşov. În 2007 firma slovacă la care lucram a început negocierile de vînzare şi atunci am decis să merg pe cont propriu. Imediat, tot în 2007 am deschis firma Bilka în Braşov şi m-am dedicat creşterii şi dezvoltării acesteia. Lucrurile s-au întîmplat relativ repede şi natural, dar asta şi pentru că îmi plăcea ceea ce făceam, vedeam oportunităţile de creştere în domeniu, am muncit şi m-am implicat activ. Am continuat să mă ocup şi de HGConstruct, prima companie înfiinţată de mine, dar cînd lucrurile au luat amploare la Bilka, am preferat să mă retrag de acolo şi să mă ocup exclusiv de aceasta.

Bilka, cea mai mare fabrică de acoperişuri din Sud Estul Europei

R.:  Aţi lăsat Făgăraşul pentru Braşov şi s-a dovedit o decizie bună. Cum a fost începutul la Braşov?

H.Ţ.: După deschiderea noii afaceri în 2007, BILKA a crescut de la venituri de 500.000 EUR la 5 milioane EUR în 2008. Această creştere de 10 ori într-un singur an mi-a dat încredere să fac următorul pas în business trecînd de la distribuţia de sisteme pentru acoperişuri (ţiglă metalică, sistem pluvial şi accesorii) la producţie. Încrezător în potenţialul afacerii, am investit în ritm accelerat, ajungînd în prezent la un total de 40 milioane EUR investiţi din profit, credite bancare şi accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru construirea unei capacităţi de producţie optime, a unui sistem logistic performant, unei reţele de distribuţie la nivelul întregii ţări şi diversificarea gamei de produse. În acest moment, unul din patru acoperişuri care se vînd în România este BILKA, firma fiind lider pe sectorul rezidenţial, şi ţinteşte sectorul industrial de hale. Am ajuns astfel să fim liderul pieţei de acoperisuri din România, să fim cea mai mare fabrică de acoperişuri din Sud Estul Europei.

,,Am făcut din bussines o pasiune”

R.: Compania pe care o conduceţi a ajuns la 400 de angajaţi şi cu investiţii de peste 40 milioane de euro.  Cum aţi reuşit?

H.Ţ.: În 2018, la începutul lunii noiembrie, compania a atins pragul de 100 milioane de euro, în creştere cu peste 30% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017. Performanţele se pot explica cel mai bine prin nivelul investiţiilor, care au ajuns deja la peste 40 milioane euro. O altă bornă interesantă este atinsă de curînd, compania a ajuns la peste 400 de angajaţi. Cum am reuşit? Cred că plecînd de la cele prezentate răspunsul este unul simplu: am făcut din business o pasiune, petrece mult timp la birou şi sînt întotdeauna conectat la business.

R.: Planul de investiţii este un punct important din strategia de dezvoltare a companiei dumneavoastră.  2019 continuă cu investiţii mai ales după  achiziţia  platformei   Hidromecanica?

H.Ţ.: Strategia noastră încă din primii ani de activitate a fost să căutăm constant noi oportunităţi de dezvoltare şi investiţii şi acolo unde nu le găsim, să le creăm singuri. Astfel, mai importantă decît evoluţia afacerilor de anul acesta, care este conformă cu strategia noastră de business, rămîne perspectiva pe care o avem pentru următorii ani, în actualul context de dezvoltare şi de investiţii. În acest sens în 2019 compania continuă planul de investiţii demarat în 2017, odată cu achiziţionarea platformei Hidromecanica 2 Braşov, care se ridică la 20 milioane de euro, avînd termen de finalizare anul 2020.

A transformat criza  economică din 2008 în oportunitate

R.:  Aţi trecut prin criza economică din 2008 investind, o decizie pe care nu mulţi antreprenori au agreat-o. Despre ce a fost vorba?

H.Ţ.: Povestea BILKA începe în anul 2007, cînd am înfiinţat compania şi am demarat distribuţia de ţiglă metalică şi continuă în 2008 cu achiziţia primei linii de producţii şi ieşirea pe porţile fabricii a primilor mp de ţiglă metalică marca BILKA. Acest moment, e drept, a coincis cu primul an de criză economică în România. Moment la care aveam doi angajaţi, aveam o linie de producţie de ţiglă metalică şi o hală de 4.500 mp la porţile căreia bătea criza economică. Nu părea a fi cea mai prielnică perioadă pentru a începe un business, cu atît mai puţin unul în domeniul construcţiilor, pe o piaţă imatură şi dominată de multinaţionalele cu o experienţă de zeci de ani în domeniu. Sigura variantă pe care am avut-o a fost să transformăm criza în oportunitate, să mergem împotriva curentului, să facem investiţii în perioada în care totul era blocat şi bineînţeles să muncim. În timp s-a dovedit că a fost şi ce mai bună strategie, compania înregistrînd creşteri anuale semnificative pe toată perioada crizei economice, şi pînă în prezent. Consider că cea mai bună şcoală antreprenorială pentru mine a fost perioada 2009-2011, cînd compania era în primii ani de activitate şi criza ne-a luat prin surprindere. Am ales să continuăm investiţiile, iar rezultatele demonstrează că modul în care am gestionat dificultăţile întîmpinate şi deciziile luate au fost cele cîştigătoare.

R.: Bilka Steel, compania pe care o conduceţi, este un bun partener atît pentru firme din ţară, dar şi din Europa. Este dificil să vă menţineţi partenerii şi să atrageţi alţii noi?

H.Ţ.: BILKA este o companie care creşte alte 500 de business-uri. Sîntem responsabili de evoluţia a peste 500 de parteneri care ne reprezintă în teritoriu, iar creşterea noastră se reflectă pozitiv şi în business-urile lor. Venim permanent în sprijinul distribuitorilor cu know how-ul nostru, dar şi servicii şi produse care să îi ajute să se dezvolte. In plus în piaţa de acoperişuri, una din provocările noastre din ultimii ani, a fost să creştem piaţa odată cu compania. Acest aspect se reflectă şi în cota de piaţă pe care produsul ţiglă metalică o cîştigă, luînd şi din cota celorlalte soluţii pentru acoperiş. Acest aspect a rămas o provocare importantă pentru noi.  Plecînd de la acestea, aş putea spune că relaţia cu partenerii a fost una bună şi de strînsă colaborare. Nu am înîmpinat mari dificultăţi pentru că întotdeauna ne-am bazat relaţiile comerciale pe încredere, corectitudine şi performanţă.

R.: Este de vînzare Bilka Steel? Aţi avut oferte?

H.Ţ.: Am avut oferte de-a lungul tipului, dar nu le-am dat curs, nu am avut discuţii avansate în acest sens. Nu am luat în calcul vânzarea pentru că Bilka este un business sustenabil cu potenţial de creştere pe termen lung.

,,Antreprenoriatul nu aduce imediat confortul financiar”

R.: Un tînăr antreprenor de succes, aşa sînteţi definit în mediul de afaceri? Ce recomandări aveţi pentru tinerii care vor să înveţe tainele unei afaceri în condiţiile actuale?

H.Ţ.: Aş începe prin a spune că în România este loc de noi companii şi antreprenori în toate domeniile. De la domeniul IT care este în plină expansiune acum, pînă la servicii, consultanţă, producţie de toate felurile, inclusiv acoperişuri metalice. Avem nevoie de o dezvoltare a spiritului antreprenorial pentru noile generaţii şi susţinere prin multiple programe, pentru că în România, de noi companii este loc şi nevoie. Apoi este nevoie ca cei care doresc să meargă pe drumul antreprenoriatului, să se apuce de treabă. Primul pas este ca tinerii să-şi deschidă propriul business şi nu să rămână la stadiul de dorinţă. Dar este esenţial să plece la drum conştienţi că trecerea din postura de angajat la cea de antreprenor înseamnă şi mai multă muncă şi mai multă responsabilitate, nicidecum o relaxare. Să fie conştienţi că antreprenoriatul nu aduce imediat confortul financiar pe care mulţi îl urmăresc. Durează pînă cînd un business începe să genereze venituri confortabile. În plus, nu este suficient să ai un business, trebuie să îl şi conduci şi pentru asta trebuie să munceşti mai mult ca orice alt angajat, să ai permanent ochii deschişi pentru a vedea şi înţelege ce se întîmplă în jurul tău. Pentru a face ceva, trebuie să ştii cum. Trebuie să vrei să înveţi permanent. Un alt aspect important consider că este experienţa în domeniu şi cunoaşterea în detaliu a pieţei pe care activează. E drept că orice se învaţă, dar  începerea unui business fără o cunoaştere amănunţită a domeniului va duce concurenţa cu un pas înainte. O afacere într-un domeniu pe care îl stăpîneşti pleacă de la o premisă sănătoasă.

România are nevoie de echilibru politic,  social, economic şi de infrastructurã

R.: Dacă aţi coordona un minister, economie, transporturi, medical, etc, care ar fi deciziile imediate pe care le-aţi lua?

H.Ţ.: În toate ministerele este cîte ceva de făcut. Toţi ştim ce avem de făcut, dar nu facem ce trebuie. Mediul de business a prezentat permanent în spaţiul public, idei şi proiecte de dezvoltare şi nevoile României. Cele mai sensibile puncte ale României sînt dezbătute public de ani de zile. Primul punct este echilibrul politico-social-economic, primul şi cel mai important aspect. Doar într-un mediu echilibrat şi predictibil putem discuta de evoluţie. Al doilea punct ,,fierbinte” este infrastructura, avem exemplul ţărilor care s-au dezvoltat spectaculos în urma investiţiilor în infrastructură, ţări foste comuniste, cu o istorie asemănătoare cu a noastră. Ele au putut, noi nu şi pierdem ani de dezvoltare care nu ştim dacă vor mai putea fi recuperaţi. Educaţia şi sănătatea sînt de asemenea aspecte foarte importante. Fără un popor educat şi sănătos cu greu putem aspira la o dezvoltare sustenabilă.

,,Familia ne defineşte şi ne ţine în echilibru”

R.: Sînteţi familist cu trei copii frumoşi.  Cît de importantă este familia pentru dumneavoastră?  Mai aveţi timp şi pentru alte activităţi, hobby?

H.Ţ.:  Familia este foarte importantă pentru mine, ea este cea care ne defineşte, cea care ne ţine în echilibru, şi este valabil şi în cazul meu. Succesul cred ca vine doar atunci cînd ne găsim echilibrul în familie şi viaţa profesională, pentru că el se referă la persoană ca întreg. Astfel, pentru mine succesul profesional a fost impulsionat şi susţinut de familie. Sînt convins că fără familia care m-a susţinut încă de la început în carieră, nu aş fi reuşit să fiu la fel de echilibrat în business. În ceea ce priveşte hobby-urile, ritmul şi volumul de muncă îmi lasă foarte puţin timp liber pentru alte activităţi, cum ar fi pescuitul, tenisul, fotbalul sau mersul pe munte. Născut fiind la poalele munţilor Făgăraş, am dezvoltat o pasiune pentru munte şi mersul pe munte. (Lucia BAKI)