- Daniela Borzea a refuzat chimioterapia şi speră să ajungă la o clinică din Viena pentru un tratament special
- Daniela a fost diagnosticată în SUA unde a suferit două operaţii fără să plătească nimic, deşi nu era asigurată
- Cu 600 lei cît are pensia de boală, Daniela nu are nicio şansă să fie tratată la Viena fără ajutorul nostru
Cine doreşte să o ajute pe Daniela Borzea să rămînă în viaţă pot dona bani în următoarele conturi:
Pe numele Borzea Daniela Elena – cont în lei
RO04RNCB0318009273820001
Pe numele Borzea Camelia Adriana – cont euro
RO69RNCB0060077040060001
Pe numele Borzea Camelia Adriana – cont dolari
RO42RNCB0060077040060002
Bolnavii de cancer trăiesc un coşmar în spitalele de oncologie din România. Chimioterapia este tratamentul recomandat de toţi medicii, iar un loc în clinicile de oncologie se obţine cu mare greutate. Cînd asculţi un bolnav care a trecut prin calvarul acestui tratament te duci cu gîndul la un lagăr în care finalul este unul singur, fără doar şi poate. ,,M-au chinuit ca pe Hristos pe cruce. Nu credeam că se poate trăi aşa ceva. Noi, pacienţii, sîntem cobai, iar cei de acolo nişte măcelari” a spus un medic din Făgăraş care a urmat tratamentul de chimioterapie la o clinică din Cluj. Daniela Elena Borzea din Victoria a ajuns la clinica de oncologie din Cluj pentru chimioterapie. Văzînd calvarul prin care trec bolnavii ajunşi aici, a refuzat tratamentul. Şi a început pentru ea o perioadă de căutări. ,,Nu vreau să renunţ la viaţa care mi-a fost dată, vreau să trăiesc” a spus Daniela. Numai că orice tratament ar fi potrivit pentru diagnosticul ei este foarte costisitor, iar ea nu dispune decît deo pensie de boală de 600 de lei lunar. Daniela a fost diagnosticată cu cancer la vezică şi cancer de piele, boli care s-au declanşat consecutiv începînd cu august 2014. A cunoscut sistemul medical american, iar mai apoi pe cel din România. Nici în SUA n-a avut bani, dar a fost pacientul medicilor din două clinici şi tratată corespunzător. În România însă, sistemul medical i-a rezervat un coşmar din care nu vede, deocamdată, vreo ieşire. Daniela Borzea de 57 de ani aşteaptă ajutor de la noi pentru a urma un tratament special la o clinică din Viena. Orice sumă de bani depusă în contul ei scurtează timpul de a ajunge în faţa medicilor austrieci care îi pot salva viaţa. ,,Îmi este dor să mă întorc din nou la copii, să lucrez cu ei. Era o alinare şi o bucurie atunci cînd eram educatoare la grădiniţă sau la şcoala specială. Am speranţa că voi mai apuca astfel de vremuri” spune Daniela.
Bucuria Danielei frîntă de cel mai dur diagnostic
Pentru Daniela Borzea primul diagnostic de cancer la vezica urinară a fost dat de medicii din SUA. Era în august 2014. Plecase din ţară cu gîndul să muncească în SUA, unde să ducă o viaţă mai bună. Numai că planurile Danielei s-au schimbat radical la puţin timp după ce a aterizat pe pămînt american. ,,În luna august 2014, m-am hotărît să plec în America să muncesc. Nu după mult timp, mi s-a făcut rău şi am ajuns la un spital din statul Arizona, unde am fost diagnosticată cu cancer la vezica urinară. Am avut un şoc, a fost cumplit. Medicii specialişti m-au internat de urgenţă şi m-au operat. Cînd am plecat în America mi-am făcut o asigurare de sănătate, însă nu a fost valabilă acolo. Intervenţia chirurgicală era urgentă, dar eu nu aveam banii respectivi. Le-am explicat medicilor situaţia, dar mi-au spus să nu-mi fac griji, să stau liniştită pentru că se rezolvă problema financiară” a relatat Daniela.
Două operaţii plătite de fundaţii
Intervenţia chirurgicală costa 40.000 dedolari. ,,Cînd mi-au spus că intervenţia chirurgicală costă 40.000 de dolari m-am şocat. Dar aşa s-au rezolvat lucrurile că eu nu am plătit niciun dolar. După cîteva săptămîni de la prima operaţie, în luna septembrie 2014, am suferit o altă intervenţie chirurgicală. Cancerul se localizase în vezică, iar medicii americani au decis să-mi scoată vezica urinară. A doua operaţie a durat 8 ore. Nu pot uita echipa de medici, erau mulţi în jurul meu. Am intrat în sala de operaţie la ora 8.00 şi la ora 16.00 am ieşit. Operaţia a fost grea şi costisitoare, de zeci de mii de dolari, însă nici de data aceasta nu am plătit niciun dolar. După ce am fost externată medicii veneau acasă şi mă monitorizau, îmi verificau INR-ul şi starea de sănătate. Nu vă puteţi imagina cum am fost tratată fără să fiu asigurată, fără să cunosc echipa de medici şi fără să cunosc asistentele medicale. Mereu îmi spuneau să stau liniştită că totul se rezolvă. După un timp am aflat că toate costurile pentru intervenţiile chirurgicale, tratamentele şi spitalizarea au fost achitate de unele fundaţii şi asociaţii” a relatat Daniela Borzea.
Diaspora românească din SUA a ajutat-o pe Daniela
,, De când am plecat din România şi pînă m-am întors în ţară am locuit la mai multe familii de români care m-au ajutat mult. După a doua intervenţie chirurgicală m-am simţit mai bine şi am hotărît să nu mai stau prin străini să vin acasă. Cred că decizia ea nu a fost prea bună” a mai spus Daniela Elena Borzea. Chiar dacă s-a întors în ţară, Daniela a ţinut legătura cu medicii americani, iar la insistenţele acestora în 2016 a plecat din nou în America pentru un control medical. Medicii i-au recomandat atunci un cateter pentru a putea urina.
Coşmarul din sistemul medical românesc
În luna octombrie 2014, Daniela s-a întors acasă şi a făcut cunoştinţă cu sistemul medical românesc. De atunci a început coşmarul femeii. A urmat procedura obţinerii unei pensii de boală. ,,Am ajuns la secţia de oncologie din Braşov, unde am fost luată în evidenţă. Am jurat că acolo nu mă mai duc indiferent de starea mea de sănătate. Toate scrisorile medicale din America trebuiau traduse, termenii medicali nu erau cunoscuţi şi cu greu am reuşit să fac dosarul de pensie. La începutul lunii decembrie 2014, am ajuns la comisia de pensionare de la Braşov, dar un funcţionar de acolo mi-a spus să revin după sărbătorile de iarnă pentru că au mult de lucru. În luna ianuarie 2015 din nou m-am prezentat la comisia de pensionare, dar multe de actele mele au expirat pentru că erau valabile doar 30 de zile. Bolnavă cum eram, am ajuns din nou în Braşov, la uşa comisiei de pensionare. Erau mulţi bolnavi, cu diagnostice grave. Am fost trataţi ca ultimii oameni. Atunci am făcut scandal, mi-am ieşit din fire. Aveam dureri cumplite, wc-urile erau închise pentru că un pacient cu probleme psihice le-a distrus. În luna martie 2015 am fost pensionată de boală de gradul II, iar valoarea pensiei a fost de 600 lei, după 31 de ani de muncă. Medicul oncolog mi-a recomandat să fac actele necesare pentru a obţine şi gradul de handicap. Am ajuns şi la comisia de handicap din Braşov, dar medicii mi-au spus că boala nu figurează cu grad de handicap” a relatat dezamăgită Daniela.
O boală cu dureri cumplite
În anul 2016, Daniela Borzea a suferit alte două intervenţi chirurgicale. Fusese descoperită cu cancer de piele de către medicii de la o clinică privată din Sibiu. ,,Din 2015 mă chinui, am dureri cumplite, crize, nopţi nedormite şi în final am ajuns la psihiatrie pentru o cădere psihică. De cînd m-am îmbolnăvit am avut noroc cu sora mea, Camelia. A muncit peste hotare şi m-a ajutat financiar. Cînd sora mea a plecat din nou la muncă în Spania, am făcut o cădere psihică, fără ea mi-a fost greu să trec peste această suferinţă. Aşa am ajuns la secţia de psihiatrie alături de bolnavi diagnosticaţi cu probleme psihiatrice. Am crezut că mor, eu nu aveam probleme psihice, locul meu nu era acolo, dar nimeni nu m-a ascultat. Dacă nu mă externau înebuneam. În 2016 am suferit prima intervenţie chirurgicală de melamon la Sibiu, iar a doua intervenţie a fost la Cluj, la Spitalul de oncologie. Cancerul este o boală grea cu dureri cumplite. De la o aluniţă s-a format melanomul. După intervenţiile chirurgicale a trebuit să stau săptămîni întregi doar pe burtă pentru că medicii mi-au pus o sondă pe spate. Cred că a fost una dintre cele mai grele perioade. Am slăbit mult din cauza bolii” a mai spus Daniela.
A refuzat chimioterapia
După intervenţiile chirurgicale, medicii i-au recomandat chimioterapie. ,,M-am şocat ce am văzut în secţia de oncologie, nu mi-a venit să cred. Bolnavii erau radiaţi, după chimioterapie şi radioterapie, aceştia erau terminaţi, nu se mai puteau deplasa, erau fără păr, slabi, arătau cumplit şi sufereau mult. Atunci am hotărît să nu mă radiez şi am refuzat tratamentul cu chimioterapie şi radioterapie. După ce m-am externat în luna martie 2017 de la Cluj, am început un tratament naturist adus de la Muntele Athos. La recomandarea unor medici am început să fac injecţii de vîsc. Acest tratament este prescris în Elveţia şi Austria la bolnavii de cancer. Tratamentul este costisitor, dar am început să mă simt mai bine” a mai spus Daniela.
Tratament la o clinică din Viena
Medicii de la Sibiu au sfătuit-o pe Daniela să se programeze la o clinică din Viena unde se practică imunoterapia. Acest tratament este însă foarte costisitor, iar Daniela Borzea nu dispune de banii necesari. Foştii ei colegi de liceu au fost sensibilizaţi de starea Danielei şi s-au mobilizat pentru a o ajuta să urmeze tratamentul la clinica din Viena. Au început o campanie de strîngere de fonduri care să-i asigure plata costurilor tratamentului. ,,Cînd au aflat de boala mea, foştii mei colegi de liceu au vrut să mă ajute să ajung la clinica din Viena pentru tratament. La noi în ţară sistemul sanitar este la pămînt, nu se poate compara cu cel din America. Diferenţele între servicii sînt de la cer la pămînt. Nu am avut asigurare medicală şi m-au tratat, la noi în ţară dacă nu ai asigurare medicală trebuie să plăteşti. Îmi doresc să ajung la clinica de la Viena” a mai spus Daniela. Starea de sănătate a Danielei s-a înrăutăţit, iar de cîteva zile este internată la Spitalul Municipal Făgăraş, la secţia chirurgie, unde i s-au făcut o serie de investigaţii. ,,Abdomenul meu s-a umflat şi mă simt rău. Probabil că nu elimin tot la urinare. Aştept să ajung la clinica din Viena” a spus Daniela Borzea. (Carla TATU)
