Comisarul Corina Creţu va vizita Ţara Făgăraşului. Proiectul ,,Microregiunea Ţării Făgăraşului” este în lucru din 2017 la Făgăraş

„Comisarul european Corina Crețu va efectua în 25 și 26 februarie o vizită oficială în Făgăraș și Țara Făgărașului, cu prilejul înființării Microregiunii Țara Făgărașului care privește dezvoltarea economică a zonei. Aceasta se va întâlni cu autoritățile locale, cu autoritățile din Brașov și Sibiu”, a declarat Mariana Câju, manager al proiectului Microregiunea Țara Făgărașului.  Vor fi vizitate   municipiul Făgăraș, orașul Victoria, comunele Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş  din județul Brașov  și Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racovița, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu  din județul Sibiu . Sînt localităţile vizate şi de Strategie de dezvoltare durabilă a Microregiunii Ţara Făgăraşului. Microregiunea Țara Făgărașului ar urma să se înființeze în al doilea trimestru al acestui an.

Istoria proiectului ,,Microregiunea Ţara Făgăraşului”

În laboratoarele Primăriei Făgăraş se lucrează de mult timp  la o strategie de dezvoltare a Ţării Făgăraşului în întregul ei. Este un concept nou la nivel naţional, dar vechi şi de succes la nivelul Uniunii Europene şi care a dus la dezvoltarea ţărilor europene. Este vorba despre microregiunea Ţării Făgăraşului croită pe graniţele fostului judeţ Făgăraş. Cu alte cuvinte, vechea Ţară a Făgăraşului va fi readusă în actualitate, dar sub un nume nou, european, ca microregiune.  Primul pas spre înfiinţarea acestei microregiuni a fost dat de înfiinţarea unei asociaţii care a adunat laolaltă reprezentanţii unor entităţi locale private şi care este deschisă la completarea listei de membri şi cu instituţiile publice locale. Strategia de dezvoltare a Ţării Făgăraşului va cuprinde toate domeniile şi va avea o linie unitară aplicabilă pentru toate comunităţile locale din Ţara Făgăraşului.    ,,Microregiunea Ţara Făgăraşului este un concept unitar în domeniul turismului, iar asociaţia (OMD) pe care deja am constituit-o încă de anul trecut este un prim pas pentru realizarea acestuia. Trebuie să aduc în discuţie acest concept, care va fi foarte important pentru Ţara Făgăraşului, pentru dezvoltarea zonei noastre. În toate ţările europene se aplică acest concept. Pentru a ne dezvolta ca zonă trebuie însă să avem bani pentru a investi în infrastructura turistică şi nu numai. Dar avem nevoie şi de timp pentru a înţelege acest concept de microregiune şi pentru a-l implementa” a explicat Gheorghe Sucaciu, primarul Făgăraşului.

Reguli proprii 

Proiectul de microregiune aduce un mare avantaj Ţării Făgăraşului întrucît regulile se vor stabili pe plan local, escaladînd în marea lor parte procedurile naţionale. Cu alte cuvinte, o microregiune se va comporta ca ,,un stat în stat”. ,,Ţara Făgăraşului s-a mişcat foarte repede. Deocamdată nu există legislaţie pe care să vă pliaţi, abia în această perioadă se dezbate proiectul legii turismului. Sînteţi primi din ţară care v-aţi organizat pentru a promova zona Făgăraşului la nivel unitar. Va merge repede pentru că aţi demarat deja o parte din procedură. Anul trecut am participat la dezbaterea conceptului în Cetatea Făgăraşului, iar de atunci aţi evoluat” a spus reprezentantul Ministerului Turismului.

Pe modelul microregiunii Delta Dunării

Pentru conturarea microregiunii Ţara Făgăraşului s-a luat ca exemplu Delta Dunării. Comunităţile de acolo au preluat modelele europene în 2001. ,,Dacă la microregiunea Delta Dunării s-a conturat conceptul în 2001 şi abia acum primesc finanţarea, consider că în cazul nostru, al microregiunii Ţara Făgăraşului, să putem pune în aplicare conceptul peste vreo 2-3 ani de zile. Toţi factorii de decizie din Ţara Făgăraşului trebuie să înţeleagă că doar împreună putem dezvolta zona. Dacă nu ai bani poţi să concepi diferite strategii că nu poţi face nimic. OMD-ul s-a format cu persoane private, dar vor veni alături şi membrii publici” a adăugat primarul Sucaciu.   ,,În Delta Dunării s-a înfiinţat în 2014 o entitate de gestionare a economiei, culturii, patrimoniului. Este vorba despre o asociaţie la care au aderat toate cele 54 de comune, oraşele din zona aceea şi consiliile judeţene Tulcea şi Constanţa. Asociaţia are un statut şi un sistem de organizare foarte bine pus la punct. Modelul este preluat din Vest, iar regiunea Delta Dunării a fost declarată zonă independentă pentru gestionarea fondurilor. Astfel că microregiunea şi-a stabilit o strategie proprie şi a reuşit să obţină bani în mod direct de la Comisia Europeană pentru transport, turism, IMM, iar sumele sînt fabulos de mari. Peste 4 miliarde de euro vor ajunge în microregiunea Delta Diunării. Trebuie spus că stategia are o abordare unitară, consolidată, toţi factorii de decizie vorbesc aceeaşi limbă, nu se mai gîndeşte disparat. Eram obişnuiţi să spunem, consiliul judeţean face drumurile judeţene, oraşul reabilitează drumurile din interior, iar comunele drumurile comunale. Dacă se adoptă strategia microregiunii, se va gîndi unitar, consolidat, benfic pentru întreaga zonă. În cazul microregiunilor, mijloacele de evaluare a proiectelor sînt diferite de cele de la nivel naţional pentru că regulile sînt făcute de asociaţia microregiunii. Putem spune că vom scăpa de birocraţie, lucru de care toţi operatorii s-au plîns la accesarea fondurilor europene. Bineînţeles că vor fi respectate şi legile în vigoare. La microregiunea Delta Dunării, lucrurile merg foarte bine, turismul este dezvoltat, piscicultura, infrastructura de transport este reabilitată, resursele umane, este un alt suflu, este interes din partea tuturor primarilor din zonă, a consiliilor judeţene din zonă. Este vorba de bunăstarea populaţiei care trăieşte acolo şi care era izolată” a explicat Elena Nemeş.
  (Lucia BAKI)