- Proiecte de dezvoltare a infrastructurii până la hoteluri, sit-uri arheologice şi staţiuni balneo
- Strategia ţinteşte exerciţiul financiar 2021-2027 al Uniunii Europene
Microregiunea Ţara Făgăraşului este departe de a fi înfiinţată juridic. Este un proiect care ţinteşte spre bugetul Uniunii Europene făcând un salt acrobatic peste Guvernul de la Bucureşti. Proiectul iniţiat în ,,laboratoarele” Primăriei Făgăraş încă din 2017 s-a transformat într-o strategie de dezvoltare durabilă care a fost lăudată de comisarul european Corina Creţu. Strategia are scopul de dezvoltare a zonei ce se întinde în nordul Munţilor Făgăraş. Deşi s-a aflat în campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, Corina Creţu a dat curaj primarilor care au bătut palma pentru înfiinţarea Microregiunii Ţara Făgăraşului. Proiectul s-a inspirat din cel pus pe tapet de microregiunea Delta Dunării şi care a ţintit un buget de un milliard de euro. Strategia icroregiunii Ţara Făgăraşului s-a structurat pe un buget de 2,5 miliarde de euro, explică Gheorghe Sucaciu, primarul Făgăraşului.
Drăguş are proiecte de 7 milioane de euro
33 de primării din judeţele Braşov şi Sibiu, cele mai multe din Ţara Făgăraşului, vor fi parte în strategia Microregiunii Ţara Făgăraşului. Astfel, fiecare şi-a întocmit o listă de investiţii pe care să le realizeze prin intermediul Microregiunii. De exemplu, Primăria Drăguş şi-a propus să aplice pe strategia comună proiecte în valoare de 33.789.887 lei, adică vreo 7 milioane euro. Pe lista Comunei Drăguş se află: PUG (50.000 lei), alimentare cu apă (300.000 lei), extindere pârtie de ski (150.000 lei), extindere reţea apă şi canal zona turistică (12.759.451 lei), reabilitare şi dotare dispensar uman (300.000 lei), extindere reţea apă şi canal sat (150.000 lei), clădire after-school (600.000 lei), modernizare drumuri zona turistică (un milion lei), PUZ zona turistică (200.000 lei), zonă camping la Drăguşel (500.000 lei), sistem de supraveghere video (120.000 lei), reabilitare şi dotare şcoală (500.000 lei), reabilitare grădiniţă (300.000 lei), modernizare drumuri sat (4.510.436 lei), modernizare reţele aeriene şi reţea iluminat (5 milioane lei), măsuri de apărare de inundaţii (un million lei), modernizare drumuri forestiere (6 milioane lei), modernizare staţie epurare (350.000 lei).
Voila, investiţii de 9 milioane de euro, iar Comăna de un milion
Şi Comuna Comăna a întocmit o listă de investiţii pentru strategia de dezvoltare a Microregiunii, valoarea totală a lor ridicându-se la peste un million de euro. Principala investiţie a comunei Comăna este extinderea reţelei de gaz din satele comunei. Comuna Voila a stabilit investiţii la nivelul a 41.663.019 lei, respectiv vreo 9 milioane de euro. Pe lista Comunei Voila se află: sistem de canalizare la Cincşor şi Sâmbăta de Jos cu 2 milioane de lei, reabilitare străzi în satele comunei cu 5,5 milioane de lei, construire dispensar uman la Voila, 10 milioane de lei, construirea unui hotel la Herghelia de lipiţani cu 20 milioane de lei şi reţea de gaz metan la Cincşor, 4,150 milioane de lei.
Becleanul propune investiţii de 10 milioane de euro
Comuna Beclean prin vocea primarului Claudiu Motrescu are încredere că strategia de dezvoltare a Microregiunii Ţara Făgăraşului are mari şanse să se implementeze. Proiectele propuse de Comuna Beclean pentru a fi realizate prin intermediul Microregiunii se ridică la 10 milioane de euro. Pe lista investiţiilpr sunt trecute: o staţiune balneo la Calbor pentru a se valorifica apele sulfuroase existente aici, un azil de bătrâni la Boholţ unde mediul înconjurător ar asigura condiţiile climaterice prielnice unei activităţi de acest gen, conservarea, restaurarea şi valorificarea vestigiilor arheologice de la Boholţ şi Calbor, amenajarea zonei râului Olt pentru activităţi de piscicultură şi aquacultură, realizarea sistemelor de apă şi canal în satele comunei, modernizarea bazelor sportive din Beclean şi Hurez, reabilitarea căminelor culturale de la Luţa şi Boholţ, reabilitarea şcolilor şi dispensarelor uman de la Beclean şi veterinar de la Hurez, servicii de salubritate şi construirea unui depozit ecologic, restaurarea bisericilor monument istoric de la Beclean şi Calbor, un parc fotovoltaic la Beclean.
Drumul Mândra-Şelimbăr , şosea rapidă
În total, 33 de localităţi s-au înscris în Microregiunea Ţara Făgăraşului. Sunt oraşele Făgăraş şi Victoria din judeţul Braşov şi Avrig şi Tălmaciu din judeţul Sibiu, şi 29 de comune: 19 dintre acestea sunt din judeţul Braşov: Beclean, Cincu, Drăguş, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Şercaia, Şinca, Şinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş, şi zece din judeţul Sibiu: Cârţişoara, Cârţa, Arpaşu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racoviţa, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roşia. „Cel mai important proiect pe care vrem să-l realizăm este finanţarea drumului Mândra-Şelimbăr, care este şi în Master Planul de Transport, dar noi credem că Guvernul Românei nu va aloca prea curând banii şi vrem să-l facem cu fonduri europene. Noi ne mişcăm repede aici cu implementarea proiectului şi cu scrierea documentaţiei”, a spus Mariana Câju, managerul proiectului. „Noi credem că această strategie va fi implementată înainte ca Guvernul să aloce fonduri pentru acest drum de viteză mare Braşov-Sibiu, iar traseul care trece prin microregiune, de la Mândra la Şelimbăr, să-l putem realiza cu fonduri alocate microregiunii”, a spus şi primarul Făgăraşului. Dacă va fi adoptată această strategie, va fi al doilea proiect de investiţie teritorială integrată după ITI Delta Dunării.
Strategia se poate încadra în exerciţiul financiar 2021-2027
Stategia Microregiunii Ţara Făgăraşului se va încadra în exerciţiul financiar 2021-2027. „Această strategie trebuie inclusă în viitorul acord de parteneriat şi în viitoarele programe operaţionale în perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea i-am încurajat pe primarii făgărăşeni să prezinte această strategie în regim de urgenţă Guvernului, în special Ministerului Fondurilor Europene şi Dezvoltării Europene, pentru că este o strategie care răspunde nevoilor cetăţenilor şi care, după părerea mea, ar merita să fie introdusă în următoarele programe operaţionale şi să poată fi implementate încă de la 1 ianuarie 2021. M-am bucurat să văd că aici primarii au aceeaşi voce şi vorbesc în aceeaşi direcţie. Poate că succesul acestei strategii de dezvoltare este tocmai această voinţă comună, indiferent de culoarea politică”, a spus comisarul european Corina Creţu. (Lucia BAKI)
