Profesorul Pompiliu Trifonof din Victoria se  poate lăuda cu o activitate de  şapte decenii la vânătoare fiind iniţiat în tainele acestei îndeletniciri  de tatăl său. La rândul său şi-a iniţiat fiul,  continuând astfel tradiţia familiei. Dacă intri în apartamentul  familiei Trifonof îţi încântă privirea o frumoasă  colecţie de trofee, una mai valoroasă decât alta.  Profesorul Trifonof  consideră că vânătorii trebuie să respecte un singur  principiu atunci când se află în faţa vânatului: să-i acorde acestuia şansa la viaţă.

Vânător de la 7 ani

Profesorul Pompiliu şi-a început activitatea de vînător  la vârsta de 7 ani alături de tatăl său. ,,Am  participat la vânătoare de iepuri şi vulpi alături de  tatăl meu în zona localităţii Ucea de Jos. După  cîţiva ani am participat la vînătoare de mistreţi şi capră neagră. Şi aşa microbul vînătorii s-a instalat şi apoi l-am transmis  fiului meu,  care este vînător la Sibiu. Am fost un vînător moderat, nu mi-a plăcut lăcomia şi din acest motiv nu mi-am cumpărat armă cu glonţ, am rămas la vechea armă cu alice. Vânătoarea trebuie făcută în aşa fel încât să dai o şansă  vânatului.  Mă întreb ce şansă are un căprior în faţa unei carabine cu lunetă  care trage la distanţă mare?  Nu sînt de acord cu vînătorii tineri de bani gata care nu ţin cont de nicio regulă vânătorească. Vechii vânători din  grupa de la Victoria, care au activat în  perioada 1965 – 1990, s-au caracterizat prin seriozitate şi punctualitate. Îmi amintesc de Coţofană Nicolae, primar, Folea Viorel,  viceprimar, Marcu Traian,  secretarul Primăriei Victoria, Stoian Nicolae,  maistru în combinat, Radu Dumitru şi Mihai Niculae. Erau vânători deosebiţi care iubeau natura şi animalele. În decursul anilor structura grupei de la Victoria s-a modificat şi au venit numeroşi tineri care au modificat multe dintre lucrurile vechi şi bune ale grupei. Vânătorii de bani gata nu sunt vînători adevăraţi” a spus profesorul Pompiliu Trifonof.

,,Natura suferă din cauza poluării”

Profesorul Pompiliu Trifonof ne-a mărturisit că natura suferă din cauza poluării. ,, Din dragoste pentru natură m-am făcut profesor de biologie şi mi-a plăcut să studiez fauna şi flora. Trăind pe aceste meleaguri, am fost martor ocular la dezastrele din jurul meu. S-au petrecut multe modificări în acest interval de timp, iar natura a vut de suferit. Am văzut cum au fost poluate râurile şi cum unele au devenit canale de ape uzate, cum speciile de vieţuitoare acvatice au dispărut treptat din unele râuri şi chiar din  Olt. Apa freatică şi fântânile din împrejurimile combinatelor chimice au fost poluate. Debitele râurilor au scăzut treptat ajungând să sece în perioada verii. S-au defrişat malurile râurilor şi tufişurile pentru a face loc agriculturii socialiste. Munţii Făgăraşului au fost goliţi de pădurile de fag şi conifere, cum formaţiunile vegetale au fost înlocuite de buruieni. Terenurile agricole au ajuns în paragină, cum unele specii de vieţuitoare s-au redus trepat ajungând la limita dispariţiei” a mai spus  Pompiliu Trifonof.

Prima societate vânătorească din Țara Făgăraşului

În Țara Făgăraşului, prima societate de vânătoare apare în jurul anului 1.900 şi are sediul la Făgăraş, unde activau vînători din Făgăraş şi din satele făgărăşene.  ,,Această societate era condusă de vânători maghiari. După 1 decembrie 1918 societatea se reorganizează. În ziarul ,,Oltul” din 15 august 1919 se specifica:  Societatea vânătorilor din Făgăraş şi jur, s-a reorganizat în adunarea generală ţinută pe 5 august 1919. În locul vechiului comitet al societăţii s-a ales cu unanimitate, un comitet nou, sub preşedinţia doctorului Octavian Vasu, prefectul judeţului Făgăraş. Au fost aleşi: subpreşedinte Teodor Popescu, secretar Gheorghe Bărbat, casier Iulius Greger, iar jurist Hariton Pralea. Cu această ocazie s-a hotărît ca toată corespondenţa precum şi limba dezbaterilor la societate să fie cea română. Statutele societăţii se vor revizui conform noilor cerinţe” relatează  profesorul Trifonof.

Multe personalităţi au vânat în Munţii Făgăraşului

Munţii Făgăraş au fost călcaţi, de-a lungul anilor,  de mulţi vânători care au vânat pe văile munţilor şi au plecat acasă cu trofee de capră neagră, cerb, urşi şi porci. ,,În  Țara Făgăraşului s-au marcat cîţiva vânători.  Aurel Comşa din Copăcel care a ajuns consilier silvic şi director în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, la Bucureşti. De tânăr a fost pasionat de vînătoare, la fel ca şi tatăl său.  La vârsta de 18 ani avea împuşcaţi 18 urşi şi multe alte specii de vânat mare. Un alt vânător este, Octavian Dănilă Vasu din Arpaşul de Jos, care a fost prefectul judeţului Făgăraş imediat după Unirea de la 1918, iar din 5 august 1919 a fost numit primul preşedinte al societăţii de vînătoare din Făgăraş. Și el a fost un vânător de renume din Țara Făgăraşului” a mai spus profesorul.

Terenuri arendate

,,Ionel Pop a fost primul guvernator al Ardealului, după Unire. Acesta  împreună cu Ieronim Stoichiţă arendau  terenuri de vînătoare pentru capre negre pe Valea Sâmbetei, Valea Viştea Mare, Valea Viştişoara, Valea Ucea Mare şi Ucişoara. Ionel Pop venea în fiecare toamnă şi urca la munte cu cei doi paznici, Boantă Ion şi Boantă Galaction din Viştea de Sus şi Viştişoara. Acesta a iubit muntele, natura şi animalele şi aşa a scris numeroase cărţi în care descrie vânătoarea de capre negre din Munţii Făgăraşului, de pe Valea Sâmbetei amintind şi despre cei doi paznici. În cartea ,,Poieniţa ielelor” autorul descrie o vânătoare de capre negre de pe Valea Sâmbetei, în locul numit ,,Piatra Caprei” unde a fost vânat un ţap negru de culoare albă, fenomen foarte rar numit ,,albinism”. Și Mihail Saldoveanu a  fost invitat la vînătoare în Țara Făgăraşului, prezenţa lui fiind relatată de autor în  cartea ,,Valea frumoasei” a mai spus profesorul.

Nicolae Ceauşescu vâna  în Munţii Făgăraşului

În timpul regimului comunist mulţi demnitari au vânat în Munţii Făgăraşului. De la vânătorile de     mistreţi şi capere negre n-au lipsit Nicolae Ceauşescu şi  Ion Gheorghe Maurer.  ,,Pentru Ceauşescu  s-a construit un helioport pe Muchia Netedu, între Valea Bâlea şi Valea Arpăşel, unde ateriza cu elicopterul atunci cînd venea la vânătoare de capre negre. Vânătoarea se făcea cu hăitaşi, toţi pădurarii din zonă erau adunaţi şi făceau goană. Tot vânatul care venea la standul lui Ceauşescu era împuşcat, indiferent că era capră, ied sau ţap. Sper din tot sufletul ca asemenea practici să nu mai aibă loc niciodată. Vânatului trebuie să-i acorzi o şansă la viaţă” a mai spus profesorul.

 

Reţete vânătoreşti din Țara Făgăraşului

,,Carnea de vânat se deosebeşte de carnea animalelor domestice, fiind mult mai tare, deoarece animalele sălbatice au musculatura mai dezvoltată. De aceea carnea de vânat trebuie marinată  (ţinută în baiţ) înainte de a fi gătită. Carnea se pune la marinat 24 de ore  cu vin roşu, oţet, o ceapă tăiată solzi, un morcov ras, boabe de piper, foi de dafin, cimbru şi sare. Toate acestea se amestecă şi se toarnă peste carne” a mai spus profesorul Pompiliu.

Tocăniţă de iepure:

  • ½ iepure,
  • ulei,
  • 3 cepe mari,
  • un ardei gras sau gogoşar,
  • un pahar de bulion,
  • sare, piper,
  • boia,
  • usturoi.
  • Se taie iepurele în bucăţi.  Într-o cratiţă se căleşte ceapa tăiată mărunt, apoi se pune carnea şi se lasă la călit, apoi se adaugă o ceaşcă de apă. Cînd începe să  fiarbă se adaugă ardeiul sau gogoşarul tăiat mărunt. Când carnea este aproape fiartă se adaugă bulionul, iar la sfârşit se pune usturoiul.

Autorul a patru volume de carte

În decursul anilor profesorul Trifonof Pompiliu s-a remarcat printr-o bogată activitate publicistică. În perioada 1994 – 2019 a scris 4 cărţi:

  •   ,,Păsările din Țara Făgăraşului” (1998)
  •   ,Ihtiofauna Țării Făgăraşului” (2001)
  •   ,,Cinegetica în Țara Făgăraşului” (2014)
  •  ,,Ape, peşti şi pescuit în Țara Făgăraşului” (2019) (Carla TATU)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here