Guvernul a alocat foarte puţini bani Judeţului Braşov în acest an, fapt ce a nemulţumit conducerea forului judeţean. „Dintre toate judeţele României, Braşovul este pe locul 40 ca sume primite pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor publice. «Norocul» nostru că mai există şi Ilfovul, aflat pe locul 41. Nu mi se pare normal, atâta timp Braşovul are o reţea bogată de drumuri şi o suprafaţă întinsă“, a declarat Adrian Veştea în şedinţa desfăşuratăvineri, 29 martie a.c. Din cota de 7,5% din impozitul pe venit, judeţul Braşov a primit 28,492 milioane lei, jumătate la cât se aştepta, conform calculelor, şi încă 30,675 milioane, cote din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Având în vedere aceste sume mici, Mihail Veştea, preşedintele Comisiei de buget din CJ a explicat şi cum s-au făcut repartizările pe localităţi. „Conform calculelor, dacă se aplica formula, la venituri totale estimate de 459.199 lei pentru judeţul Braşov, suma corespunzătoare procentului de 7,5% era de 56,6 milioane de lei, nu de 28,49 milioane lei. Practic, nouă nu ne-a fost repartizat nici măcar procentul de 7,5%. Prin această repartizare, am încercat să echilibrăm bugetele localităţilor, astfel încât primăriile să poată funcţiona, la împărţirea banilor am ţinut cont de numărul locuitorilor din fiecare unitate administrativ teritorială, dar şi de finanţările pe care primăriile le-au primit de la Guvern direct. De exemplu, Beclean are 10 milioane de lei de la Ministerul Dezvoltării, Hârseni are 28 de milioane, Lisa, 38 de milioane, iar Cincu, 6 milioane“, a mai spus Veştea.
Mitric de la PSD a părăsit sala
Explicaţiile lui Mihail Veştea l-au determinat pe social-democratul Radu Mitric să acuze că nu a văzut lista cu repartizările pe localităţi decât înainte de şedinţă. Acesta a fost, de altfel, şi motivul pentru care Mitric a părăsit şedinţa, îndemnându-i pe colegii din PSD să voteze „cum le dictează conştiinţa“. Şi „ecologistul“ Ionel Goidescu a susţinut acelaşi lucru, că nu a văzut proiectul decât în şedinţa de plen. Astfel, el s-a abţinut de la vot.
Cum s-au împărţit banii
Din cota de 7,5% din impozitul pe venit, cele mai mari sume s-au dus spre localităţile urbane. Municipiile Braşov, Codlea şi Făgăraş au primit câte 700.000 de lei, iar Săcele, 500.000 de lei. Tot 700.000 de lei s-au dus şi la Râşnov, Victoria a primit 600.000, iar Rupea şi Zărneşti, câte 500.000. Între comune, cele mai mari sume au fost alocate localităţilor Tărlungeni (700.000), Feldioara (680.000), Hărman (630.000), Dumbrăviţa (590.000), Prejmer (670.000) şi Fundata, Cincu, Caţa, Buneşti, Uncea, Şoarş, Şercaia (câte 500.000 de lei). Din cota de 20% din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, cele mai mari alocări s-au făcut la Braşov, Codlea, Făgăraş (754.000), Victoria, Moieciu, (646.000), Homorod, Fundata, Ormeniş, (538.000).Oraşele şi municipiile nu au primit niciun leu din cota de 17,5% defalcată din impozitul pe venit, în schimb din sumele defalcate din TVA, 21,900 milioane lei merg spre municipii, 19,850 milioane lei către oraşe, iar 56,233 milioane lei către comune
Doar comunele au beneficiat de cota de 17,5%
Din cota de 17,5% defalcată din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale, judeţului Braşov i-a revenit suma de 132,852 milioane lei, din care 100,506 milioane lei pentru Consiliul Judeţean, iar restul pentru unităţile administrativ teritoriale din mediul rural. Oraşele şi municipiile nu au primit niciun leu din această sursă. În ceea ce priveşte comunele, cei mai mulţi bani s-au dus către Tărlungeni – 2,875 milioane lei, Budila – 2,453 milioane lei şi Dumbrăviţa – 2,336 milioane lei. Din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, judeţului Braşov i-au revenit 150,188 milioane de lei. Mai mult de o treime din sumă, respectiv 52,205 milioane lei rămân Consiliului Judeţean, 21,900 milioane lei merg spre municipii, 19,850 milioane lei către oraşe, iar 56,233 milioane lei către comune. Dintre municipii, cea mai mare alocare s-a făcut la Făgăraş, respectiv 12,134 milioane lei, iar dintre oraşe, la Zărneşti – 12,666 milioane lei. Comuna care a primit cei mai mulţi bani din această sursă este Prejmer, cu 6,032 milioane lei. (M.F.)
