•  Memorandumul pus în dezbatere în 2016 a fost readus în atenţia proprietarilor de păduri din Munţii Făgăraşului  miercuri, 8 mai 2019, la sediul CJ Braşov, de acelaşi ONG, Conservation Carpathia
  •  Termenul invocat de iniţiatorii Memorandumului pentru înfiinţarea parcului naţional a fost 2020
  •   Primarii din Ţara Făgăraşului şi composesoratele se opun înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului
  •  O fundaţie cu capital străin se substituie statului român şi coordonează proiectul ,,Parcul Naţional Munţii Făgăraşului” folosindu-se de persoanele cu funcţii înalte în Guvernul României 
  •  Interfaţa dintre localnici şi magnaţii lumii o are un cetăţean german care are o afacere la Şinca Nouă 
  •  ,,Munţii Făgăraşului nu sunt de vânzare!” spun propritarii de păduri din masivul Făgăraş 

 

Cînd s-au făcut hărţile cadastrale şi cărţile funduare în anul 1872, terenul comunei Ucea de Sus măsura 1739 jugăre şi 622 stj. reprezentând arabil, grădini, făneţe şi căi. Era cuprinsă aici şi moşia grofului rămasă după ştergerea iobăgiei şi care provenea de la baronul Iosif Bruckenthal, soţul Mariei Terezia. Este vorba despre fânaţele numite ,,Margini” de 111 jugăre şi 60 stj, pădurea ,,Branişte” de 216 jugăre şi 60 stj, ,,Heiul domnesc”, o moară, toate înscrise în CF nr. 682. Fosta moşie a baronului a fost trecută apoi pe numele statului unguresc ca avere erarială (nobilă). În anul 1882 terenurile numite ,,Branişte” şi ,,Margini” totalizînd 327 jugăre şi 120 stj. au ajuns, deloc uşor, în mâinile oamenilor din sat care şi-au dorit să le aibă în proprietate. Conform volumului ,,Fragmente istorice” semnat de I. Puşcariu un avocat din Făgăraş, Benedek Gyula, şi soţia sa, Roza, deţineau în hotarul Făgăraşului ,,un pârtac de pământ de o întindere asemănătoare Marginilor pe care vroiau s-o vândă fiind strâmtoraţi de parale fără însă a găsi cumpărător cu preţul dorit. Cunoscând dorinţa ucenilor de a ajunge stăpâni pe Margini şi Branişte, au învârtit treburile cu Erariul care avea pământ lângă moşia lui la Făgăraş, aşa fel, ca să facă un ,,contract de schimb” prin care locuitorii comunei Ucea de Sus să-i cumpere pământul lui dela Făgăraş pentru stat şi statul în schimb să cedeze sătenilor Marginile şi Braniştea, împreună cu Heiul domnesc cu dreptul de crâşmărit şi moara din sat. Târguielile au ajuns la bun rezultat, aşa că în anul 1882, luna septembrie, s-a şi încheiat de notarul public Zagoni Gabor contractul cu preţul de cumpărare 13.800 florini valută austriacă pe care un număr de 180 de cumpărători locuitori ai comunei l-au şi primit şi întărit, obligându-se a plăti preţul cumpărării astfel: 3800 florini de la data încheierii contractului: până la 1 ianuarie anul viitor, iar restul de 10.000 florini v.a. să-l achite în decurs de 10 ani, împreună cu interesele (n.r. dobînzi) de 8%. Aşa au ajuns 180 de cumpărători stăpâni pe Margini şi Branişte. Mulţi săteni de groaza sumei mari n-au voit să ia parte la cumpărare”. În faţa notarului public regesc al judeţului Făgăraş, Zagoni Gabor, vânzătorii pe de o parte şi pe de altă parte notarul de la Ucea de Jos şi de Sus Oprişiu Nicolae, primarul Funariu Ioan, învăţătorul Bărbat Nicolae şi Mihaiu Dumitru, Silea Nicoolae recte Voila, Voila Vasile al lui Niculae, Nan Vasile, Muntean Gheorghe şi Bărbat Joje Nicolae plugari, cumpărători împuterniciţi de locuitorii comunei cu procura nr. 210/1882 şi a martorilor Fuchs Johan şi Ioan Ştefan, locuitori ai comunei Ucea de Sus, în ziua de 13 septembrie 1882 s-a încheiat actul oficios: contract de vânzare-cumpărare”. Contractul a fost semnat şi însuşit de 180 de săteni care au devenit proprietari pe terenuri. ,,În decursul celor 10 ani în care s-a plătit suma de 10.000 florini şi camăta trimestrială aferentă sumei, numărul proprietarilor acestor pământuri cumpărate s-a înmulţit la peste 200. Toţi se folosesc de proprietate în comun la păşunatul vitelor şi o administrează după regulile composesoratului” se mai arată în document. După instalarea regimului comunist, din 1947 până în 1989, păşunea a fost administrată de Primăria Ucea. După anul 2000, câţiva dintre moştenitorii proprietarilor de la Margini şi Branişte şi-au propus să readucă în atenţia satului respectivele terenuri întinse pe o suprafaţă de 188,54 ha şi să le folosească în devălmăşie. Astfel au înfiinţat ,,Asociaţia de Păşune Margini-Branişte”. În 2012 au închiriat o bună suprafaţă din această proprietate şi încasează anual 125.000 euro chirie de la un investitor. Precum s-au petrecut lucrurile la Ucea de Sus în urmă cu peste un veac, la fel au procedat şi sătenii din Hârseni, Copăcel, Porumbacu, Arpaş, Breaza, Viştişoara, Lisa, etc. Astăzi însă proprietarii de terenuri se află în faţa unui fapt similar pus la cale de străini cu girul mai marilor ţării. Înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului, un Yellowstone european”, i-a pus pe jar pe săteni care-şi simt din nou proprietăţile ameninţate.

Nu vor un parc naţional peste moşiile lor

     Comunităţile locale din Ţara Făgăraşului cu vechile limite Turnu Roşu-Perşani din judeţele Sibiu şi Braşov nu vor un Parc Naţional Munţii Făgăraşului. Pentru a se face auziţi, proprietarii de păduri, păşuni alpine şi terenuri agricole în Ţara Făgăraşului s-au întrunit în ziua de 23 noiembrie 2016, la Şercăiţa, pentru a dezbate şi a lua o decizie în privinţa înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. S-au pus pe masă argumente economice, sociale şi spirituale, temeri, orgolii şi sentimente care să anihileze o decizie transpusă într-un ,,Memorandum” însuşită şi parafată de mai marii Guvrnului României. Şi cum făgărăşeanul nu crede în vorbe şi nu se lasă uşor dus de nas, participanţii la dezbateri au adoptat o rezoluţie în patru puncte.
1. Solicităm Guvernului României anularea Memorandumului din 14 septembrie 2016 privind înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.
2. Solicităm respectarea dreptului nostru de proprietate garantat de Constituţia României, precum şi art. 97 din Codul Silvic.
3. Înscrierea tuturor persoanelor prezente la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru a fi cooptaţi în toate forurile şi organismele de dezbatere şi decizie cu privire la proiectul de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş, unde vom exprima opoziţia faţă de acest proiect.
4. Sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la modul în care proiectul privat al Fundaţiei Conservation Carpathia ,,Yellowstone al Europei” a devenit un proiect al Guvernului României.
Au semnat rezoluţia 35 de composesorate, comune politice şi asociaţii, 12 primării locale, Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România- Nostra Silva. Mai sunt şi alte primării locale printre care şi a Municipiului Făgăraş care ar trebui să fie în consens cu Ţara Făgăraşului. În paralel, comunităţile de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş (Argeş, Vâlcea) acţionează în aceeaşi direcţie cu semenii lor de pe versantul nordic al masivului, respectiv comunităţile făgărăşene.

Masivul Făgăraş trecut printr-un lanţ de parcuri naţionale succesive

     Se vrea cu tot înadinsul ca Munţii Făgăraş să întregească lista parcurilor naţionale din România şi din Europa. Iniţiatorii proiectului, nişte privaţi cu grele influenţe la nivel guvernamental, vor să transforme masivul Făgăraş cu cei 2000 km pătraţi ai lui într-un ,,Yellowstone European”. Argumentele lor scrise negru pe alb sunt promisiuni care ridică în slăvi bunăstarea locală şi protejarea pădurilor şi au fost fabricate cu ani în urmă în ,,laboratoarele” unor fundaţii, asociaţii şi srl-uri care au în spate miliardari ai mapamondului. Totul s-a concretizat într-un Memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului asumat de Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, avizat de vice-ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu şi aprobat de premierul Dacian Cioloş. Documentul a ajuns pe masa forurilor locale abia după o lună. Noul parc naţional se suprapune însă pe un alt parc naţional existent, Natura 2000, înfiinţat de Guvernul Năstase.

Un pic de istorie

     Lectura paginilor Memorandumului te duce cu gîndul la promisiunile deşarte ale oamenilor politici interesaţi de buzunarul propriu şi nicidecum de interesul unei zone importante a ţării. Iar dacă studiezi conţinutul documentului îţi crează starea de teamă asupra viitorului patrimoniului Ţării Făgăraşului ca de altfel al României pe întregul ei. Cuvinte precum ,,oportunitate”, ,,conservare”, ,,protejare”, ,,rezervă”, ,,resurse”, ,,detinaţii turistice”, ,,ecoturism”, ,,tradiţii”, ,,meşteşuguri”, .,,locuri noi de muncă”, etc, sunt aruncate în fraze dezlânate, slab documentate, dar cu scopul de a amăgi oamenii locului, care deşi sînt stăpâni pe glie, din cauza sărăciei la care au fost aduşi nu mai pot răzbate dincolo de vicleşugul acestor cuvinte cheie. Nu trebuie să le mai aducem aminte acestor oameni că vreme de ani şi ani aceleaşi cuvinte le-au fost aruncate în faţă, iar la capătul vremurilor şi-au dat seama că n-au fost decât amăgiri şi minciuni. Totuşi redau pe scurt o istorie reală a pămînturilor din Ţara Făgăraşului, versantul nordic al Munţilor Făgăraş, râvnit azi de iniţiatorii proiectul de faţă. Cu multe economii şi cu mari sacrificii, oamenii din Ţara Făgăraşului au cumpărat de la grofi suprafeţe de teren, păşuni, arabil, păduri, gol alpin. Pentru a face faţă plăţilor s-au asociat în composesorate, comune politice şi chiar asociaţiuni mîndrindu-se că şi-au readus în proprietate averea străbunilor. Dar nu s-au bucurat prea mult că regimul comunist le-a confiscat tot, iar vreme de 50 de ani au trudit din nou pentru alţii. Chiar dacă ,,alţii” erau semeni de-ai lor, dar dintre aceia care n-au preţuit niciodată proprietatea şi bunul naţional. După 1990 lucrurile păreau că revin la normal, iar proprietatea consfinţită prin legea fundamentată a ţării revine la adevăraţii moştenitori. Legislaţia însă a fost astfel făcută ca proprietatea să fie din nou batjocura unora în defavoarea altora. Cei care n-au avut pământ şi proprietăţi au ajuns să deţină suprafeţe impresionante, iar cei care erau moştenitori de drept n-au primit nimic. Şi-au dat concursul guvernanţi, primari, şefi de la judeţ, şefi de la instituţii publice care au aplicat legile funciare doar în interesul lor. A apărut astfel o mafie a retrocedărilor care şi-a întins tentaculele la toate nivelurile, de la cel mai mic cătun pînă în Parlament. Nimeni n-a făcut nimic să oprească aceste ilegalităţi. Oamenii de bună credinţă şi-au căutat dreptatea în instanţele judecătoreşti fără măcar să bănuiască şi să creadă că magistraţii sunt îmbrăcaţi în haina minciunii şi aserviţi acestei mafii. Retrocedările au atins un nivel de neconceput. Satul Nadăş este un exemplu clar: retrocedat în întregime unor falşi moştenitori care taie şi spânzură în faţa sătenilor ce convieţuiesc acolo de sute de ani. Astfel de ,,moştenitori” defrişează pădurile prin tăieri ilegale, lemnul vânzându-l la firme străine, îşi însuşesc subvenţiile agricole în timp ce fermierii n-au bani să-şi hrănească animalele sau să-şi întreţină păşunile. Pe fondul acestei imagini şi pe motivul protejării pădurilor virgine din România, au apărut străinii care cumpără în veselie terenuri fără ca nimeni, nici măcar legea, să-i oprească. S-a ajuns la o Românie vândută la străini, fie ei germani, austrieci, spanioli, olandezi, evrei sau alte naţii. Nu mai puţin de 35% din pămânurile României sunt înstrăinate, a avertizat    chiar preşedintele ţării.

Acţiuni cu rol determinant

     Dacă ne întoarcem în timp cu un deceniu, o familie de germani se stabilea la Şinca Nouă. Oameni primitori şincanii, le-au oferit găzduire, dialog şi informaţii. Nemţii plecaseră de la Zărneşti unde au locuit vreo 10 ani, timp în care au cumpărat, la greu, terenuri, în masivul Piatra Craiului. La Şinca Nouă au aplicat aceeaşi strategie, cu vorbă mieroasă i-au convins pe şincani de bunele lor intenţii şi au achiziţionat şi aici terenuri. În vara lui 2016, elicopterul în care se afla ministrul Mediului Cristiana Paşca Palmer a survolat Munţii Făgăraşului. De bună seamă şi-a luat şi presa cu ea. Zile în şir s-a bătut monedă în presa centrală pe acţiunea ministrului care critica tăierile de păduri. La puţin timp, au descins în Ţara Făgăraşului peste 300 de mascaţi, elicoptere, jandarmi, poliţişti, care au afişat în faţa localnicilor un teatru de proporţii. S-au făcut reţineri, s-au confiscat lemnele tăiate, s-a băgat groaza în ocoalele silvice de stat şi private şi în firmele de exploatare forestieră. N-a ţinut nici o săptămână că totul a revenit la normal. Nimeni n-a fost sancţionat, arestat, tăierile de buşteni continuă, tirurile încărcate pleacă din zonă spre destinaţii bine cunoscute. Nu mai departe de Olteţ, la barajul de pe Olt, zilnic este desfăşurare de forţe. Zi, noapte, pleacă tirurile încărcate cu buşteni tăiaţi din pădurile din Munţii Făgăraşului şi din dealurile depresionare. Dar mascaţii, ministrul Palmer, Garda Forestieră, nu văd şi nu aud. Un inspector al Gărzii forestiere Braşov a ţinut să explice însă situaţia: ,,Nu există tăieri ilegale. Este o legendă ceea ce spuneţi”. Cuantificând în bani, afacerea se ridică la milioane de euro. Tot în 2016 s-a difuzat în media un frumos reportaj despre pădurile României care a reuşit să îndrepte atenţia bogătanilor lumii spre ţara noastră. Dar nu oricum ci cu banii destinaţi achiziţiei de terenuri şi păduri.

Ce spune Memorandumul?

  •      La începutul lunii septembrie 2016, după forfota descrisă mai sus, a apărut Memorandumul pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului tocmai pentru ,,a proteja şi conserva” patrimoniul din masivul Făgăraş. A impresionat o astfel de decizie după teatrul afişat intenţionat în faţa norodului prin intermediul mass mediei. Conţinutul Memorandumului trebuia însă să fie adus în atenţia publicului, mai ales al celui direct afectat, tot prin mas media. Dar n-a fost aşa. Abia după ce a intrat în procedura avizărilor şi s-au obţinut parafele, acesta a fost prezentat public.
  •  Se vorbeşte de atragerea a 500 milioane de vizitatori din ţări europene care să se relaxeze în masivul Făgăraş dacă acesta va fi declarat parc naţional prin bogăţia elementelor naturale unice. Şi dacă nu ar fi parc naţional, pe aceste milioane de vizitatori ce le opreşte să vină pe meleagurile carpatine sau ce-i opreştre pe guvernanţi să promovreze masivul Făgăraş?
  •  Lăsând la o parte faptul că denumirea parcului este diferită în acest memorandum, se menţionează că ,,prin înfiinţarea Pracului Naţional Făgăraş comunităţile din jurul munţilor au şansa unică de a apare pe harta internaţională a turismului”. În caz contrar nu se află pe această hartă?
  •  Iniţiatorii, grupul de străini, care susţin că au intenţii doar de protejare şi conservare, şi nu de profit, ce-i opreşte să promoveze masivul Făgăraş şi acum chiar dacă nu este parc naţional?
  •  ,,Afaceri verzi” este un alt argument adus în faţa comunităţilor locale care să valorifice potenţialul natural al zonei.
  •  Memorandumul vrea să sensibilizeze comunităţile locale prin ,,mândria de a locui în cel mai mare parc naţional din Europa”.
  •  Se menţionează ,,rezervor de apă curată cu debit constant pentru milioanele de locuitori inclusiv rezervă pentru Bucureşti”. Este o aluzie la vechiul proiect ceauşit de captare a apei din râurile montane şi trecerea lor peste munţi spre capitală ceea ce înseamnă că vechiul proiect se vrea a fi implementat. Reamintim că după 1990 făgărăşenii s-au împotrivit vehement la acest proiect, caz în care a fost blocat.
  •  Sunt lăudate şi habitatele naturale, unice în lume, cel mai mare bazin forestier al ţării, ce acoperă 30.000 ha considerat o ,,bogăţie naţională inestimabilă”.
  •  Parcul naţional Munţii Făgăraşului va afecta patru judeţe (Argeş, Braşov, Sibiu şi Vâlcea) şi 30 unităţi administrative teritoriale cu 128 de localităţi şi 73.000 de locuitori. 60% din terenuri aparţin domeniului public al statului, domeniul privat al statului şi domeniul public al primăriilor, 40% proprietate privată (persoane fizice şi juridice), 0,5% proprietate necunoscută.
  •  Documentul scoate în evidenţă nivelul de trai al locuitorilor din zonă, marşând pe sărăcia instalată aici.
  •  Potrivit proiectului, în zonele de conservare specială e exclusă orice formă de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formă de folosire a terenurilor incompatibilă cu scopul de protecţie şi-sau de conservare. În zonă se pot desfăşura activităţi de natură ştiinţifică şi educativă, turism ecologic, etc. O altă prevedere a proiectului se referă la utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi păşunat numai cu animale domestice proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele, cu speciile şi cu efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială. Deţinătorii de fond forestier inclus în parcul naţional, în afara zonei de conservare specială, sînt obligaţi „să nu depăşească posibilitatea de produse principale rezultată în urma reîncadrării arboretului în tipurile funcţionale”.
  • Paşii pentru constituirea parcului naţional

     

     În cursul lunii octombrie 2016, Ministerul Mediului a lansat o ofertă pentru mediul privat (ONG) care să sprijine constituirea parcului naţional. O asemenea ofertă n-a ajuns şi în Ţara Făgăraşului. Abia în luna noiembrie (termenul stabilit de Minister era deja depăşit) făgărăşenii au aflat despre proiectul ministerului. Cel mai târziu în 2017, Ministerul voia să stabilească suprafaţa ariei protejate şi forma juridică a terenurilor. În acest sens va implica în procedură (obliga) consiliile locale, judeţene, municipale, orăşeneşti să emită hotărîri de consiliu cu suprafeţele ce intră în parcul naţional. Abia apoi vor fi înştiinţaţi proprietarii de drept ai terenurilor afectaţi de acest parc naţional. Pînă în 2018 aceste proceduri vor fi finalizate şi se poate spune că Parcul Naţional Munţii Făgăraş va fi înfiinţat. Se va crea o structură de administraţie a parcului din care vor face parte organizaţii de mediu reprezentanţi ai comunităţii locale, etc. Va urma, conform Memorandumului, elaborarea planului de management cu obiectivele, activităţile ce se pot desfăşura pe teritoriul parcului, activităţile restricţionate pe teritoriul ariei naturale protejate. Această prevedere contrazice un argument din Memorandum, cel de la punctul I. A. 5. care stipulează faptul că ,,parcul naţional nu va impune niciun fel de restrucţii asupra terenurilor intravilane”. Pînă în anul 2020, Parcul Naţional Munţii Făgăraş, susţin guvernanţii, trebuie să fie oficial funcţionabil.

Şi argeşenii au contestat proiectul

     Judeţul Argeş a fost înştiinţat despre Memorandum prin adresa nr. 6875/12.10.2016, după o lună de la semnarea lui. ,,Conform definiţiei, parcul naţional este un teritoriu delimitat clar, prin lege, unde se respectă anumite reguli impuse cu scopul de a proteja mediul natural (fauna, flora şi cadrul natural) de activităţile omului. Scopul este deci protejarea biodiversităţii, nu turistic. Prin crearea unui parc naţional, toate proiectele de investiţii locale vor fi blocate, fără a se ţine seama de pierderile economice care ar rezulta din stoparea lor sau de diversitatea situaţiilor existente în diferite regiuni. În situaţia Munţilor Făgăraş, acest fapt ar putea duce la blocarea proiectelor autorităţilor locale din zona viitorului parc naţional, în care s-au investit resurse materiale şi umane. Consiliul Judeţean Argeş nu este duşmanul mediului, dimpotrivă, protejarea mediului înconjurător este prioritară, însă, de asemenea, tot prioritară este protejarea cetăţenilor şi dezvoltarea comunităţilor” este poziţia Judeţului Argeş faţă de acest proiect.

Nostra Silva critică proiectul tehnocraţilor

     Nostra Silva, publicaţia Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) a scris despre iţele naşterii Parcului Natural Munţii Făgăraş, aprobat prin memorandum al Guvernului României, la data de 14 septembrie 2016. Publicaţia titrează: „Corupţie cît Yellowstone în Guvernul Cioloş. Triunghiul Bermudelor la Ministerul Mediului” susţinînd că „o duzină de cetăţeni străini ajung să determine politica Statului Român în domeniul pădurilor, promovînd trei oameni în funcţii cheie ale Guvernului: un ministru şi doi secretari de stat”. Cetăţenii străini respectivi sînt fondatorii asociaţiei Conservation Carpathia, iniţiatoarea constituirii Parcului Natural Munţii Făgăraş, mai scrie Nostra Silva. Şi ziarul Puterea a abordat subiectul pornind de la afirmaţiile FPPPR despre faptul că Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, este membru fondator al asociaţiei Conservation Carpathia, deţinătoarea unor vaste terenuri în aria viitorului Parc Naţional Făgăraş. ,,Faptul ar fi plasat-o pe d-na Stanciu în evident conflict de interese, însă Ministerul a răspuns solicitării noastre arătând că „doamna secretar de stat Erika Stanciu nu este membru fondator al Fundatiei Conservation Carpathia. A fost membru al consiliului director pînă la numirea în funcţia de secretar de stat, dar s-a retras din acest consiliu imediat după preluarea mandatului şi nu a avut legatură cu nici una din activităţile acestei funcţii” titrează puterea.ro.

Cine este Conservation Carpathia?

  •      Proiectul Parc Nasţional Munţii Făgăraşului aparţine de fapt Fundaţiei Conservation Carpathia. ,,La sfârşitul anului 2009, prin încheierea nr. 16/AS din 2 decembrie, Judecătoria Zărneşti acordă personalitate juridică Fundaţiei Conservation Carpathia. Membrii fondatori au fost:
  •   Johann Georg Wyss – cetăţean elveţian, născut la 19.09.1935. Are o avere estimată de revista Forbes la 6,1 miliarde de dolari. În anul 2016 este plasat de Forbes pe locul 196 între cei mai bogaţi oameni din lume. Este pe locul 4 în topul celor mai bogaţi elveţieni.
  •  Hedy Wiss – cetăţean elveţian, sora lui Johann Georg Wyss, născută la 17.10.1940;
  •  Douglas Rainsford Tompkins – cetăţean american (20.03.1943-2015), fondatorul brandurilor de îmbrăcăminte The North Face şi Esprit;
  •  Kristine McDivitt Tompkins – cetăţean american, născut la 30.06.1950, soţia lui Douglas Rainsford Tompkins;
  •   Markus Friedrich Jebsen – cetăţean danez, domiciliat în Hong Kong, născut la 09.1962, director general al grupului Jebsen & co;
  •  Paul Alexander Lister – cetăţean britanic, născut la 5.09.1962, fondatorul The European Nature Trust (TENT), moştenitorul unui imperiu al mobilei, Mulland Furniture Industries (MFI), vândut în anii 2000. A finanţat documentarul “Wild Carpathia”;
  •  Toby Nigel Bertram Aykroyd – cetăţean britanic, născut la 11.1955, coordonator la Wilderness Foundation;
  •  Peter John Bennett – cetăţean britanic, născut la 08.1954, fondator al fundaţiei Rainforest Concern;
  •  Manfred Johann Hell – cetăţean german, născut la 08.1956, co-fondator al brandului de echipament outdoor Jack Wolfskin;
  •  Horaţiu Hanganu – cetăţean român, născut la 06.1977, expus ulterior de emisiunea „În premieră” ca intermediar pentru retrocedari;
  •  Barbara Promberger Furpass – cetăţean austriac, născută la 10.04.1974;
  •  Cristoph Franz Johannes Promberger – cetăţean german, născut la 06.1965.
    Scopul principal al fundaţiei Conservation Carpathia a fost să creeze un nou Parc Naţional (rezervaţie naturală) în Carpaţii de Sud ai României prin folosirea de fonduri publice şi private. Obiectivele fundaţiei: să cumpere păşuni, păduri, să administreze flora şi fauna sălbatică, să dobândească dreptul de extracţie a mineralelor, transmiterea către Statul Român a unor proprietăţi imobiliare, în funcţie de manifestarea de voinţă a membrilor consiliului director, în momentul în care membrii consiliului director vor considera că sînt îndeplinite condiţiile. Fundaţia Conservation Carpathia, prin subsidiare comerciale (SRL-uri) începe o campanie agresivă de achiziţii de terenuri forestiere, în special în Pasul Rucăr, prin Dâmbovicioara, Dragoslavele sau în zona barajului Pecineagu, Parcul Natural Piatra Craiului, Leaota, şamd. Pentru atragerea de fonduri se fac prezentări deosebite românilor: o naţiune care urmează să primească 3 milioane de hectare de pădure şi care au un singur gând: să transforme pădurile în bani! Proprietatea societăţilor comerciale ale Fundaţiei depăşeşte peste 16.000 de hectare de pădure în judeţul Argeş, terenurile achiziţionate întinzându-se pe suprafaţ a mai multor comune: Rucăr, Dragoslavele, Dâmbovicioara şi Fundata. Obiectivul declarat al fundaţiei prin vocea lui Cristoph Promberger, este achiziţionarea a peste 67.000 de hectare sau măcar 50.000 hectare.
    Fundaţia începe o campanie mediatică, prin care anunţă că vor să înfiinţeze un „YELLOWSTONE EUROPEAN”. În 17 noiembrie 2015, România ajunge să fie condusă de un Guvern technocrat. Este momentul în care Fundaţia Conservation Carpathia reuşeşte să promoveze 3 (trei) „tehnocraţi” în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: doi secretari de stat şi un ministru. Doamna ERIKA STANCIU, membru al Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia încă de la înfiinţare (art. 6 din actul constitutiv, respective art. 15.1 din statut), vicepreşedinte al fundaţiei Conservationa Carpathia, este numită secretar de stat pentru păduri. Există şi alte legături între Erika Stanciu şi Cristoph Franz Johannes Promberger: Erika Stanciu înfiinţase, la 03.04.2008, PROPARK – fundaţia pentru arii protejate. Cristoph Franz Johannes Promberger apare ca membru în consiliul director – trezorier, responsabil cu asigurarea gestionării fondurilor fundatiei. Domnul Promberger îşi menţine calitatea de membru al consiliului director inclusiv în modificările statutare din 2010 şi 2013.
    Domnul VIOREL-TRAIAN LASCU, numit membru în Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia la 13.03.2015, este numit secretar de stat pentru biodiversitate.
    Doamna DANIELA CRISTINA PAŞCA PALMER este numită Ministru la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Doamna Paşca Palmer este membru fondator al „Asociaţiei de Ecoturism din România”. Domnişoara Daniela Cristina Paşca (în anul 2003) semnează statutul şi actul constitutiv, atât în nume propriu, cât şi în calitate de preşedinte al Asociaţiei Green Cross România. Membru fondator al acestei asociaţii este şi SC Campanula Carpatica SRL, reprezentată de Erika Stanciu.
    La Asociaţia de Ecoturism din România, domnul Cristoph Franz Johannes Promberger este membru de onoare. Printr-un email din 11.12.2015, doamna Erika Stanciu transmite membrilor din Consiliul Director al Conservation Carpathia că: „datorită noului meu statut, ca angajat al guvernului, nu pot să fiu parte din Comitet pe perioada mandatului meu din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor”.
    De reţinut că doamna Erika Stanciu nu demisionează în mod expres. La 9.12.2015 domnul Viorel Traian Lascu depune o cerere la Conservation Carpathia prin care se autosuspenda. De reţinut că nici domnul Viorel Traian Lascu nu demisionează în mod expres. Imediat după investirea acestei echipe la Ministerul Mediului, ministrul Cristina Pasca-Palmer începe să vorbească public despre un YELLOWSTONE EUROPEAN. Se fac plimbări cu elicopterul prin Carpaţi (la interpelarea noastră ministrul Paşca-Palmer refuză să precizeze pe banii cui şi-a facut această campanie de imagine) şi se ajunge la concluzia ca acest proiect este prioritatea nr. 1 a Ministerului. La 14 septembrie 2016, Guvernul României aprobă un memorandum cu privire la crearea Parcului Natural Munţii Făgăraş.
    De notat că deşi memorandumul are 7 pagini, responsabilii din cadrul ministerului cu privire la informaţiile de interes public au primit dispoziţie să nu ne fie comunicat documentul în termenul de maxim 10 zile, ci în ultima zi a termenului de 30 zile – totul pentru a se putea parcurge în secret această etapă de identificare a „partenerului” strategic al „proiectului Guvernului României”.
    Proiectele Fundaţiei Conservation Carpathia continuă cu aceeaşi ofensivă de acaparea a proprietăţilor românilor, de data asta sub protecţie guvernamentală. (Sursa: Puterea.ro) FCC declară sus şi tare că nu va vinde terenurile, nu va exploata lemnul ci doar va proteja şi conserva. Ţinînd cont de sursele de finanţare folosite pentru achiziţia pădurilor, nu va fi de mirare dacă pădurile României traduse în acest nou parc natural să fie exploatate de magnaţi, bănci sau fonduri de investiţii pentru că au fost gajate pentru diverse afaceri internaţionale. Merită menţionat şi faptul că în jurul parcurilor naţionale/rezervaţiilor naturale din Chille, America, etc domneşte o sărăcie lucie în rîndul populaţiei băştinaşe, iar accesul în rezervaţii se face pe bani grei. Deja FCC a pus în zonele achiziţionate bariere cu ,,accesul interzis”.
  • Afaceri cu bogăţiile României


         Fundaţia Conservation Carpathia (FCC), un ONG al cărui board este dominat de miliardarul de origine elveţiană Hansjörg Wyss, a cumpărat începînd cu 2010 peste 16.000 de hectare de teren în coada culoarului Bran-Rucăr, într-o zonă despre care ministrul Mediului, Cristina Paşca Palmer, spunea recent că este cea mai întinsă arie sălbatică din Europa. Sintagma „Yellowstone al Europei” este tot mai des folosită inclusiv de ministrul Paşca Palmer, de FCC, dar şi în faimosul documentar „Wild Carpathia”. Situl Leaota are 1.393 de hectare, iar situl Râul Târgului-Râuşor-Argeşel are 13.213 hectare. Potrivit Ministerului Mediului, ambele se află în custodia Fundaţiei Conservation Carpathia (FCC) pe o perioadă de 10 ani. De administrarea acestor proprietăţi se ocupă echipa condusă de Cristoph Promberger, cetăţean german stabilit în România de 20 de ani. El reprezintă nu doar interesele acestei fundaţii cu interese multinaţionale, ci şi a 12 firme legate prin serviciile pe care le prestează. Cu alte cuvinte un parc naţional a intrat în proprietate străină contrar prevederii din Constituţie ,, teritoriul României este inalienabil”. Christoph Promberger este administrator în 12 firme (Sursa: registrul comerţului) iar şapte dintre cele 12 firme care gravitează în jurul lui Promberger nu au niciun angajat, potrivit ultimului bilanţ depus la Ministerul Finanţelor, pe anul fiscal 2014. Equus Silvania este cea mai veche dintre aceste firme şi are 9 angajaţi. Promberger conduce la Şinca Nouă un centru de echitaţie denumit Equitana. La aceeaşi adresă mai figurează firmele B.C.P. Conservation, B.C.P. Wild Life (3 angajaţi), Rivadavia SRL şi Almimax Natura. În aceeaşi localitate, dar la adrese diferite, sînt înregistrate firmele B.C.P. Farming şi B.C.P. Nature, ambele suspendate în 2015, precum şi SC Alcorusa SRL. Alte trei firme, Romfor Sustainable Forestry, Wildland SRL şi Carpathia Agro & Finance SRL sînt înregistrate în municipiul Braşov. Potrivit bilanţului financiar pe 2014, firma Sănătate & Natură SRL avea active imobilizate în valoare de peste 73 de milioane de lei. Capitalul subscris vărsat, adică banii cash depuşi efectiv la bancă, a crescut în 2013 şi 2014, de la 200 de lei, care e suma minimă obligatorie, la 86 de milioane de lei. Promberger a declarat pentru PressOne că din contribuţii şi finanţări vizînd cumpărarea de pădure s-au strâns 45 de milioane de euro.

Conservation Carpathia se substituie statului

     În multe privinţe, Fundaţia Conservation Carpathia s-a substituit statului. Este cel mai mare proprietar din zona Piatra Craiului – Făgăraş, are drept de preemţiune pentru orice tranzacţie cu teren sau pădure şi, amănunt interesant, are în conducere oameni care au lucrat anterior în instituţii de stat.
Directorul tehnic al FCC este inginerul silvic Mihai Zotta. El a lucrat la Romsilva şi a fost şi director în Ministerul Mediului până în 2010, când s-a angajat la FCC. Membru fondator al Fundaţiei este şi Horaţiu Hanganu, care a fost director al Parcului Naţional Piatra Craiului în 2005.Actualul administrator al Parcului Naţional Piatra Craiului este Mircea Vergheleş funţie deţinută din 1999, chiar dacă, timp de 6 ani, a fost detaşat la Bucureşti. El este şi preledintele Asociaţiei Administraţiilor de Arii Naturale Protejate. A fost coleg cu Mihai Zotta la Ministerul Mediului. ,,Din punctul nostru de vedere, e foarte bine că FCC a cumpărat acele suprafeţe. Noi ne-am luat grija că cineva va mai tăia vreodată. La cererea lor, întreaga suprafaţă pe care o deţin a fost introdusă în zona de protecţie în 2013. Ei cumpără pentru conservare. Pentru asta primesc banii din străinătate”, a declarat Mircea Vergheleş pentru PressOne. ,,La începutul lui 2014, România a liberalizat dreptul de a cumpăra teren extravilan pentru orice cetăţean străin, companie sau SRL cu capital străin. Limitarea vânzărilor se poate face instituţional, fără a pune în pericol transferul de capital. Asta dacă România ar avea o politică în acest sens. Sîntem de 10 ani în UE şi încă nu există nici o strategie naţională privind regimul funciar. Din punctul de vedere al politicii statului, există nişte interese. Nu mai vorbesc de zonele protejate” a declarat pentru PressOne, profesorul universitar Vasile Puşcaş, ministrul-delegat care a condus negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană. PressOne a publicat şi poziţia lui Christoph Promberger de la FCC. El spune că Fundaţia doreşte să se implice doar în procedura de achiziţionare a terenurilor din zona Făgăraş-Piatra Craiului, urmînd să acorde asistenţă dacă statul va accepta transformarea proprietăţii în parc naţional. ,,În momentul de faţă, noi depindem 100% de finanţare de la diferite fundaţii internaţionale şi de la filantropi internaţionali. Pe termen lung, vrem să donăm toate proprietăţile pe care le avem în patrimoniul statului, cu ideea să fie creat un parc naţional care să fie folosit pentru conservare integrală. Noi donăm proprietăţile noastre, dar trebuie să fie şi un sistem prin care statul finanţează parcul naţional, cum se finanţează în orice ţară. Peste asta, noi încercăm să dezvoltăm o economie verde în jurul acestor zone, care să susţină populaţia locală. Pe termen lung poate e prea riscant să depindem în exclusivitate numai de finanţatori de afară” explica Promberger pentru PressOne. În ediţiile următoare vom publica poziţiile autorităţilor locale, ale proprietarilor de păduri din Munţii Făgăraşului, dar şi ale FCC despre Parcul Naţional Munţii Făgăraşului. Va face obiectul acestui serial şi tăierile ilegale din pădurile locale. (Lucia BAKI)

 

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns la DICU Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here