- Proprietarii de păduri şi păşuni din Munţii Făgăraşului apăraţi de Nostra Silva şi de Bogdan Todoran, preşedintele federaţiei
- Cererile lui Promberger şi Carpathia respinse de Tribunalul Braşov
- Făgărăşenii nu vor un parc naţional pe proprietăţile lor din Munţii Făgăraşului
Un opozant al proiectului ,,Parcul Naţional Munţii Făgăraşului” este ,,Nostra Silva”, Federaţia proprietarilor de păduri şi păşuni din România. Preşedintele federaţiei, Bogdan Ioan Tudor Todoran, participă la toate întâlnirile care se organizează pe această temă unde susţine interesele proprietarilor. Opoziţia sa a dus la o serie de procese în instanţă promovate de iniţiatorii şi susţinătorii proiectului ,,Parcul Naţional Munţii Făgăraşului”, mai précis Fundaţia Conservation Carpathia şi reprezentanţii acesteia. Aceste procese nu sunt decât un fel de intimidare, aşa cum explică Bogdan Ioan Tudor Todoran de la Nostra Silva, pentru a renunţa la opoziţia faţă de înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. ,,Comunităţile locale din raza acestui experiment social care se încearcă, mă refer la înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraş, se opun acestei iniţiative întrucât ar afecta un mod de viaţă tradiţional. În această zonă montană, pe versantul nordic sau sudic, oamenii locului trăiesc dintr-o activitate ancestrală, tradiţională, de oierit, creşterea vitelor, utilizarea resurselor locale pentru încălzit, pentru construcţie. Or, proiectul pe care îl propun aceşti miliardari străini, toţi cetăţeni străini, este de a crea aici o zonă de sălbăticie absolută în care omul să nu mai intervină şi să nu mai facă parte din acest areal, să se dezvolte animalele sălbatice. O comunitate locală care nu are posibilitatea de a-şi asigura un nivel de subzistenţă prin agricultura de familie, creşterea animalelor ce alternativă are decât să îngroaşe numărul românilor care pleacă în străinătate? Prezenţa noastră la aceste întâlniri incomodează aceste fundaţii care vor să ne interzică accesul. În cazul întâlnirilor de la Vâlcea şi de la Braşov din luna mai 2019, am reuşit să intrăm şi să filmăm discuţiile, iar înregistrările le-a, făcut publice” spunea preşedintele ,,Nostra Silva”.
Dezvăluiri despre afacerea ,,Yellowstone Munţii Făgăraş”
Nostra Silva, publicaţia Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR), a scris despre iţele naşterii Parcului Natural Munţii Făgăraş, aprobat prin Memorandumul Guvernului României, la data de 14 septembrie 2016. Publicaţia titra: „Corupţie cât Yellowstone în Guvernul Cioloş. Triunghiul Bermudelor la Ministerul Mediului” susţinând că „o duzină de cetăţeni străini ajung să determine politica Statului Român în domeniul pădurilor, promovând trei oameni în funcţii cheie ale Guvernului: un ministru şi doi secretari de stat”. Cetăţenii străini respectivi sunt fondatorii de la Conservation Carpathia, iniţiatoarea constituirii Parcului Natural Munţii Făgăraş, mai scria Nostra Silva. Alte articole ale Nostra Silva despre această afacere au fost: ,,Conservesion Carpathia: Să dăm lovitura! Să-i păcălim pe localnici!’’; ,,Corupţie cât Yellowstone în Guvernul Coloş!’’; ,,Paşca Palmer: Dovada traficului de influenţă pentru Conservesion Carpathia’’; ,,Românii ăştia sunteţi nişte ţigani. Sunteţi mai rău ca în Africa – C. Promberger, Conservesion Carpathia’’. Nu doar site-ul Nostra Silva a prezentat subiectul, şi ziarul Puterea a abordat tema pornind de la afirmaţiile FPPPR despre faptul că Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, este membru fondator al asociaţiei Conservation Carpathia, deţinătoarea unor vaste terenuri în aria viitorului Parc Naţional Făgăraş. ,,Faptul ar fi plasat-o pe d-na Stanciu în evident conflict de interese, însă Ministerul a răspuns solicitării noastre arătând că „doamna secretar de stat Erika Stanciu nu este membru fondator al Fundatiei Conservation Carpathia. A fost membru al consiliului director până la numirea în funcţia de secretar de stat, dar s-a retras din acest consiliu imediat după preluarea mandatului şi nu a avut legatură cu nici una din activităţile acestei funcţii” titra puterea.ro. Au mai fost dezvăluite de site-ul Nostra Silva şi legăturile ,,necunoscute” doamnei Erika Stanciu. ,,Fundaţia Arcadia care finanţează studiul sociologic cu privire la impactul unui parc naţional în Munţii Făgăraş este deţinută de un membru al familiei Rausing din Suedia. Familie care este în top 100 cei mai bogaţi oameni de pe această planetă şi care în România au cumpărat 19.000 hectare de terenuri: peste 7300 hectare de terenuri forestiere şi peste 12.000 hectare terenuri agricole”. ,,Adică, alţi miliardari care acaparează teritoriul României îşi finanţează prietenii pentru un studiu sociologic care să ajungă la concluziile comandate de cei care plătesc” a explicat Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele Nostra Silva.
Proces câştigat de Nostra Silva
Fundaţia Conservation Carpathia şi Promberger au deschis procese civile împostriva Nostra Silva şi a preşedintelui federaţiei. Aşa a apărut la Tribunalul Braşov, secţia civilă, dosarul nr. 4579/62/2017. După doi ani de judecată, instanţa a dat câştig de cauză Federaţiei Pădurilor şi Păşunilor din România ,,Nostra Silva” şi reprezentantului legal al acesteia, Bogdan Ioan Tudor Todoran în faţa Fundaţiei Conservation Carpathia şi reprezentantului legal al acesteia, Promberger Ghristoph Franz Iohannes. Sentinţa a fost pronunţată de instanţa braşoveană în data de 4 iulie 2029 . ,,Admite cererea de apel formulată de către apelanţii pârâţi Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România ,,Nostra Silva” şi Bogdan Ioan Tudor Todoran, în contradictoriu cu intimaţii reclamanţi Fundaţia Conservation Carpathia şi Promberger Ghristoph Franz Iohannes, împotriva Sentinţei civile nr. 232/S din data de 5 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţie I civilă, pe care o schimbă în parte şi pe cale de consecinţă. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Fundaţia Consevation Carpathia, înregistrată cu nr. 1/11 iulie 2016 în Registrul Asociaţilor şi Fundaţiilor al Judecătoriei Braşov, şi Christoph Franz Johannes Promberger, în contradictoriu cu pârâţii Federaţia Proprietrailor de Păduri şi Păşuni din România ,,Nostra Silva”, înregistrată cu nr. 1/2012 în Registrul Federaţiilor al Tribunalului Vâlcea, şi Bogdan Ioan Tudor Todoran. Respinge cererea de apel înregistrată împotriva încheierilor de şedinţă din 1 februarie 2018, 18 februarie 2018, 30 martie 2018 şi celorlalte încheieri premergătoare, formulate de către apelanţii pârâţi Federaţia Proprietarilorde Păduri şi Păşuni ,,Nostra Silva” şi Bogdan Ioan Tudor Todoran. Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare”. Această sentinţă nu este definitivă putând fi atacată prin recurs în termen de 30 zile.
Ce impunea sentinţa 232/ din 5 noiembrie 2018?
,, Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Fundaţia Conservation Carpathia şi Christoph Franz Johannes Promberger, reprezentaţi convenţional de avocat Ligia Cecilia Popescu şi de avocat Sorin Dumitru, în contradictoriu cu pârâţii Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România ,,Nostra Silva”, reprezentată legal de preşedinte- Bogdan – Ioan Tudor Tudoran, şi Bogdan- Ioan Tudor Tudoran şi, în consecinţă: Obligă pârâţii să înceteze acţiunea de încălcare a drepturilor nepatrimoniale ale părţilor reclamante prin eliminarea de pe pagina de internet a Nostra Silva (www. Nostrasilva.ro) a următoarelor articole defăimătoare la adresa reclamanţilor şi interzicerea săvârşirii în viitor a unor încălcări similare: ,,Conservesion Carpathia: Să dăm lovitura! Să-i păcălim pe localnici!’’; ,,Corupţie cât Yellowstone în Guvernul Coloş!’’; ,,Paşca Palmer Dovada traficului de influenţă pentru Conservesion Carpathia’’; ,,Românii ăştia sunteţi nişte ţigani. Sunteţi mai rău ca în Africa – C. Promberger, Conservesion Carpathia’’. Obligă pârâţii să achite, în solidar, reclamanţilor suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale. Obligă pârâţii să publice prezenta hotărâre judecătorească pe site-ul Nostra Silva- www. Nostra silva.ro- timp de 180 zile. Obligă pârâţii să publice prezenta sentinţă, pe cheltuiala proprie, într-un ziar cu acoperire naţională şi în două cotidiane cu acoperire regională timp de trei ediţii consecutive în zonele Vâlcea, Sibiu, Braşov, Argeş şi Dâmboviţa. Respinge restul pretenţiilor formulate de părţile reclamante. Obligă pârâţii să achite, în solidar, reclamanţilor suma de 32.543 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de exercitare a căii de atac urmând a fi înregistrată la Tribunalul Braşov. Pronunţată azi, 5.11.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Hotarâre 232/2018 05.11.2018”. Apelul declarat de Nostra Silva şi Bogdan Ioan Tudor Todoran a fost câştigat de apelanţi în defavoarea Fundaţiei Conservation Carpathia şi Cristoph Promberger.
Masivul Făgăraş trecut printr-un lanţ de parcuri naţionale succesive
Se vrea cu tot înadinsul ca Munţii Făgăraş să întregească lista parcurilor naţionale din România şi din Europa. Iniţiatorii proiectului, nişte privaţi cu grele influenţe la nivel guvernamental, vor să transforme masivul Făgăraş cu cei 2000 km pătraţi ai lui într-un ,,Yellowstone European”. Totul s-a concretizat în 2016, într-un Memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului asumat de Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, avizat de vice-ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu şi aprobat de premierul Dacian Cioloş. Noul parc naţional se suprapune însă pe un alt parc naţional existent, Natura 2000, înfiinţat de Guvernul Năstase. Comunităţile locale din Ţara Făgăraşului cu vechile limite Turnu Roşu-Perşani din judeţele Sibiu şi Braşov nu vor un Parc Naţional Munţii Făgăraşului. Pentru a se face auziţi, proprietarii de păduri, păşuni alpine şi terenuri agricole în Ţara Făgăraşului s-au întrunit în ziua de 23 noiembrie 2016, la Şercăiţa, pentru a lua o decizie în privinţa înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. S-au pus pe masă argumente economice, sociale şi spirituale, temeri, orgolii şi sentimente care să anihileze o decizie transpusă într-un ,,Memorandum” însuşită şi parafată de mai marii Guvrnului României. Şi cum făgărăşeanul nu crede în vorbe şi nu se lasă uşor dus de nas, participanţii la dezbateri au adoptat atunci o rezoluţie în patru puncte. După 3 ani de la Memorandum, proprietarii de păduri şi păşuni din Munţii Făgăraşului se tem că proiectul va fi dus la bun sfârşit peste voia lor. O dovadă a temerii lor a fost întâlnirea desfăşurată miercuri, 8 mai 2019, în sala de şedinţe a CJ Braşov, care a avut scopul de a bifa încă o etapă premergătoare înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului pe proprietăţile oamenilor. Adunarea a fost organizată de Fundaţia Conservation Carpathia. Au fost prezenţi proprietarii de păşuni şi păduri din Ţara Făgăraşului care şi-au spus păsurile într-un mod tranşant care i-a deranjat pe reprezentanţii Conservation Carpathia. Şi localnicii din judeţul Vâlcea (versantul sudic al Munţilor Făgăraş) au avut reacţii similare faţă de Fundatia Conservation Carpathia la întâlnirea organizată în judeţul lor în data de 7 mai a.c. ,,Am participat la întâlnirea de la Vâlcea, a fost un mare scandal. Oamenii nu sunt de acord cu înfiinţarea parcului naţional. A fost un scandal mai mare decât la Braşov. Au fost filmate ambele întâlniri şi le vom face publice. Şi la Piteşti au organizat o întâlnire pe care să o bifeze ca dezbatere publică regională, dar nefiind anunţată, lumea n-a participat” a explicat Bogdan Todoran, de la Nostra Silva. Despre înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului s-a vorbit încă din 2011, iar în 2016 Memorandumul întocmit de reprezentanţii fundaţiilor implicate în acest proiect a fost asumat de Guvernul României. Atunci ca şi azi, reacţia proprietarilor de păduri şi păşuni a fost aceeaşi. (Lucia BAKI)
