- Un singur medic pe tură la UPU Făgăraş care prestează 36 de ore fără pauză
- WC-uri, chiuvete, calorifere ruginite, faianţă veche şi căzută de pe pereţi în unele secţii ale spitalului
- Servicii medicale deficitare în spital
- Angajări pe bandă în Spitalul unicipal Făgăraş, dar numai la administrativ şi financiar contabil
- Populaţie mai bolnavă în Ţara Făgăraşului decât atunci când funcţionau fabricile chimice
- 6.263 decese într-un an în spitalele din judeţul Braşov
-
dav 
dav 
dav 
dav 
dav 
dav 
dav Majoritatea secţiilor din spital au rămas încremenite în timp
România are a patra cea mai mică speranță de viață din UE, respectiv 75,3 ani, față de o medie europeană de 81 ani, dar și cele mai mici cheltuieli cu sănătatea din Uniune, conform unui raport al UE despre Sănătate dat publicităţii în 2018. România are a doua cea mai mare rată a mortalității din UE, după Bulgaria, de 1530 decese la 100.000 locuitori, față de o medie UE de 1.036 cazuri. Cea mai frecventă cauză de deces o reprezintă bolile sistemului circulator (cardiovasculare, cerebrovasculare). Această situație a stării de sănătate a românilor poate fi reflectată prin nivelul cheltuielilor pentru sănătate. Astfel, România se află pe ultimul loc în UE, cu doar 983 euro anual pe cap de locuitor, cu peste 250 euro sub Bulgaria. La polul opus se află Luxemburg, cu 4.713 euro, în timp ce media UE este de 2.773 euro. Este o statistică sumbră în care se încadrează şi judeţul Braşov. Serviciile medicale de la nivelul judeţului Braşov sunt deficitare, iar Făgăraşul se situează în această privinţă sub media judeţului Braşov.
Principalele afecţiuni: bolile cardiovasculare şi respiratorii
Principalele afecţiuni, confor Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov, care macină populaţia judeţului Braşov pot fi diferenţiate pe grupe de vârstă şi tipulafecţiunilor. Ca boli cornice, pe primul loc se situează bolile cardiovasculare (23,43%), urmate de diabetul zaharat, obezitatea, bolile pulmonare, bolile psihice, ulcerul, ciroza şi tumorile maligne. În cazul bolilor acute, la copii s-au înregistrat cele mai multe afecţiuni la sistemul respirator, incidenţa fiind de 57,84%, bolile digestive, apoi bolile de piele, bolile infecţioase şi cele parazitare. Şi la adulţi pe primul loc al bolilor acute sunt afecţiunile respiratorii, urmate de bolile digestive, osteoarticulare şi genetico-urinare. În cazul vârstnicilor, predomină bolile cardiovasculare, urmate de osteoarticulare, bolile respiratorii şi bolile digestive.
6.263 decese într-un an
Statistica realizată de Direcţia JudeţeanădeStatistică Braşov arată că la nivelul judeţului doar 74,2% din populaţie este asigurată din punct de vedere medical, iar la 1800 de locuitori există un singur medic de familie. Cu alte cuvinte, avem 6,2 medici la 10.000 de locuitori. Unităţile medicale înregistrate la nivelul judeţului Braşov nu acoperă necesarul populaţiei în privinţa îngrijirilor medicale. La nivelul anului 2015 (ultima statistică realizată) s-au înregistrat 6.263 de decese din care 1253 au avut ca şi cauze afecţiuni oncologice, iar 4572 decese, nononcologice.
Îngrijiri paleative: doar 20 paturi la 100.000 locuitori
Un serviciu medical important se referă la îngriirile paleative. Un astfel de sistem medical a fost înfiinţat abia în 1992, fiind vorba despre Hospice Casa Spetanţei, care funcţionează în municipiu Braşov, iar la Făgăraş şi Zărneşti are puncte de lucru. La Făgăraş, conform statisticilor, personalul este format din 2 medici specialişti, 2 asistente medicale, 2 asistente sociale şi un asitent administrativ. Din păcate centrul are disponibile doar 20 de paturi la 100.000 de locuitori ai judeţului Braşov. În condiţiile în care nevoia de îngriiri paleative a fost înregistrată anul trecut la nivelul a 4145 de persoane, 3018 cu afecţiuni oncologice şi 1127 cu afecţiuni nononcologice.
Populaţie mai bolnavă în Ţara Făgăraşului decât atunci când funcţionau fabricile chimice
Făcând o analogie cu o statistic din anul 1971, când în Ţara Făgăraşului funcţionau două combinate chimice şi unul de utilaj chimic care aveau peste 20.000 de salariaţi, statisticile actuale sunt sumbre. O statistică din 1971 arăta că la Combinatul Chimic Făgăraş, 53% din personal acuza o boală oarecare. Procentele cele mai mari, 19%, le dădeau maladiile reumatismale şi 11% cele digestive, faţă de zilele noastre când 57,44% reprezintă afecţiunilerespiratorii. În 1971, o frecvenţă destul de mare înregistra şi complexul de boli cronice cum ar fi : colita combinată cu ulcer, boala cardiacă însoţită de reumatism etc. Femeile acuzau cu precădere asteniile nervoase şi tulburările glandulare. A fost perioada când situaţia a impus construirea unui spital regional care să deservească întreaga zonă. Până atunci funcţiona un spital în incinta combinatului chimic şi câteva dispensare medicale. La acea vreme, investiţia a fost suportată de Combinatul Chimic Făgăraş, mai précis, aşa cum a explicat fostul director general al fabricii, Teodor Şuteu, de secţia de răşini fenol formaldehidice. A fost alocată iniţial pentru investiţie suma de 250.000 de lei, dar a mai fost atrasă suma de 3 milioane de lei, care a acoperit amenajările şi dotările spitalului.
Spitalul a rămas cu jumătate din spaţiile funcţionale în 1975
La nivelul anului 1975, existau pe amplasamentul de azi al spitalului doar Maternitatea şi Pediatria, dar după 3 ani s-a dat în folosinţă şi pavilionul central. Era o unitate spitalicească modern la acea vreme, care avea însă şi o serie de anexe precum sere de legume şi flori, o gospodărie de porci şi sediul Salvării, care astăzi sunt depozit de materiale de construcţii, policlinica cu plată care avea cabinete de interne, chirurgie, ginecologie, dermatologie, pediatrie, acupunctură, stomatologie, astăzi devenită pensiune. Creşele şi grădiniţele care funcţionează astăzi în urbe aparţineau tot de spital. Au fost şi ele renovate, Creşa nr. 3 din Tudor Vladimirescu, în 1975-1976, Creşa nr. 4 de pe 1 Decembrie 1918, renovată în 1977-1979.
Mizerie în spital
Din 1975, investiţia a rămas încremenită în timp. Majoritatea secţiilor n-au mai fost primenite nici la amenajările interioare nici la dotări. Doar pavilionul central, parte din el, a beneficiat de investiţii moderne. Oricum insufiente faţă de nevoile populaţiei deservite de spital şi de afecţiunile acesteia. În ultimele 3 decenii, secţiile de Boli infecţioase, Pediatria, Ginecologia sau Policlinica n-au fost prioritare pentru conducerea spitalului pentru a fi dezvoltate şi rehabilitate. Un raid prin aceste clădiri te trimite în urmă cu cinci decenii, dacă nu mai înainte. Un aspect dezolant şi rece. Faianţa de pe pereţii holurilor, ai sălilor de aşteptare este tot cea montată în 1975, cu deosebirea că acum sunt porţiuni în care este căzută şi neînlocuită. Chiuvetele, scaunele wc-urilor din toalete sunt ruginite şi vechi, caloriferele grele din fontă scorojite şi ruginite, pardoselile din ciment cu mozaic, aşa cum era la modă în veacul trecut. În astfel de locaţii şi-au găsit mediul potrivit paianjenii, care şi-au ţesut migăloasele pânze. Şi majoritatea saloanelor în care stau bolnavii internaţi sunt nemodernizate şi neprietenoase. La Pediatrie, micii pacienţi nu au nici măcar apă caldă, aşacum spun însoţitorii lor.
Concursuri la spital orchestrate de Primăria Făgăraş
Pe lângă aceste neajunsuri, o problemă gravă a spitalului este lipsa medicilor. Pe site-ul spitalului din Făgăraş majoritatea anunţurilor se referă la angajări. Un lucru bun de altfel, unitatea având posturi vacante care nu sunt ocupate şi de un deceniu. Acum acestea se ocupă prin concursuri organizate săptămânal, dacă nu mai des. Din păcate însă, posturile ocupate se referă la personalul administrativ, financiar-contabil, registrator, muncitor, şofer, nicidecum la personalul medical sau la medici. Cum au afirmat angajaţii mai vechi ai spitalului, proaspeţii lor colegi ,,sunt de acum ca lăcustele” prin birouri. Un concurs organizat luna trecută a mărit personalul de la UPU. Comisia de concurs care a evaluat concurenţii n-a avut în componenţă nici pe şeful de secţie de la CPU, nici pe asistenţa şefă de aici, nici pe directorul medical, ci doar angajaţi din Primăria Făgăraş, doar secretarul comisiei a fost un angajat oarecare din spital.
CPU a rămas într-un singur medic pe tură
Miercuri, 31 iulie a.c., era o activitate intensă la Compartimentul Primiri Urgenţe din cadrul spitalului din Făgăraş. O situaţie obişnuită aşa cum a explicat medicul Delia Dragoş. Neobişnuit este faptul că secţia este deservită doar de un singur medic specialist care se afla la serviciu de 36 de ore. Un program prelungit, inuman, solicitant şi epuizant din toate punctele de vedere. Medicul Delia Dragoş a acordat asistenţă medicală în cele 36 de ore la peste 100 de pacienţi. Nici asistentele medicale nu au un program normal, acestea lucrează 12 ore. Deşi au fost depuse pe masa conducerii numeroase solicitări care să rezolve problema medicilor de la UPU, acestea au rămas fără răspuns. Am încercat să vorbim cu managerul spitalului, dar n-a fost de găsit în spital în acea zi. La UPU Făgăraş sunt încadraţi 5 medici, dar sunt la program în această perioadă doar doi. Şi asta pentru că doi sunt la cursuri, iar al treilea este în concediu de odihnă.
Proiecte şi angajări
Dacă asculţi vocile reprezentative pentru spitalul din Făgăraş, crezi că unitatea spitalicească este una modernă sau în curs de modernizare. La nivel declarativ, abundă proiectele de modernizare, la fel ca şi fondurile ce pleacă de la bugetul local spre spital. Se vrea ca spitalul să devină unul de urgenţă. În realitate însă, toate stagnează. Dovadă este mutarea secţiei de pediatrie, proiect care din 2011 zace pe hârtie. În ce priveşte proiectul de modernizare totală a spitalului, şi acesta este tot la nivel declarativ. Doar angajările au intrat în linie dreaptă.
Un pic de istorie
Dacă facem un arc peste timp până pela 1850, aflăm din documentele vremii că ,,de medici nu s-a dus lipsă”, dar de spitale, da. Pe atunci, în Transilvania funcţionau numai şase spitale publice şi comunale, la Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Turda, Făgăraş, Miercurea Ciuc şi Sfîntul Gheorghe, ultimul fiind chiar nou construit. Se mai spunea la acea vreme că aceste instituţii medicale ,,primesc bolnavii care îşi justifică sărăcia”. Cam aşa erau caracterizate unităţile medicale pe atunci. După încă o jumătate de veac lucrurile s-au mai schimbat. După cum scrie Dimitrie Gusti în ,,Ţara Românească” vol. II (1938) Ministerul Sănătăţii ,,întreţine în judeţul Făgăraş” un spital, un sanatoriu pentru tuberculoşi şi încă 7 dispensare. Aceste unităţi erau suplimentate prin activitatea de asistenţă şi prevedere socială a Oficiului de asigurări sociale, Societatea Crucea Roşie , Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiu I.O.V., Societatea Principele Mircea, Societatea mutilaţilor din răsboiu, Asociaţia femeilor române, Reuniunea femeilor ortodoxe române, Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea femeilor evanghelice luterane. Dezvoltarea Primei fabrici de explozibili de la Făgăraş, ,,Ena” care fusese înfiinţată la 1922, a dus la construirea unui dispensar medical în incinta intreprinderii care deservea exclusiv angajaţii acesteia. În 1948, s-a dispus ca dispensarul medical al fabricii să fie reorganizat în policlinică unde au fost aduşi să lucreze 4 medici specialişti. Creşterea numărului de salariaţi şi dezvoltarea de noi secţii chimice a dus din nou la extinderea dispensarului medical al combinatului. Aşa se face că numai după trei ani, în 1951, aici să lucreze 56 de salariaţi, conform mongrafiei Combinatului Chimic. Conducerea fabricii a investit atunci într-un serviciu medico-sanitar cu secţii de boli interne, radiologie, stomatologie, ginecologie, ORL, chirurgie, igiena muncii, laborator clinic şi un staţionar cu 20 de paturi şi farmacie. În anul 1954, tot Combinatul Chimic a cerut Ministerului Chimiei să aprobe, printre investiţiile fabricii şi construirea unei noi policlinici. S-au demarat lucrările de construcţie pe un amplasament stabilit în oraş. Pe lista de investiţii finalizate ale fabricii chimice şi date în funcţiune figurau, în 1957, un spital cu 60 de paturi, o policlinică cu cabinete medicale, o creşă cu 40 de locuri, casele de odihnă de la Sâmbăta de Sus, Rotbav cu o capacitate de 950 de locuri anual, o tabără de şcolari la Sâmbăta de Sus cu 240 de locuri. În anul 1970 spitalul nu mai făcea faţă pentru că numai în combinat erau angajaţi 10.000 de localnici. Astfel a intrat din nou pe rol Combinatul Chimic Făgăraş, care a construit o clădire nouă, cea care se foloseşte şi astăzi. (Lucia BAKI)
