Reportaj: Sărbătoare la Beclean, ,,Fiii satului”, ediţia a 3-a. Foto şi VIDEO

,

La Beclean, ,,În Prund”, s-a adunat tot satul pentru a sărbători ediţia a III-a a manifestării ,,Fiii satului”, eveniment devenit tradiţional pentru beclereni. Sătenii de acasă, dar şi fiii risipiţi prin alte zone ale ţării sau Europei s-au întâlnit de praznicul Sfintei Marii, joi, 15 august, şi au petrecut laolaltă într-o atmosferă  de veselie şi armonie. Evenimentul organizat de Primăria şi Consiliul Local Beclean cu sprijinul financiar al C J Braşov a început la biserica din sat, care are hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”. După o frumoasă slujbă religioasă oficiată de preotul paroh Gheorghe Cişmaş împreună cu parohii satelor din comună, întreaga comunitate s-a oprit  în locul numit ,,În Prund”, pe malul rîului ce străbate satul. Organizatorii au montat aici o scenă pe care au urcat artişti locali şi invitaţi speciali. În jurul locului au fost amplasate corturi şi tarabe   la care comercianţii au pregătit obişnuitele preparate specifice maialurilor, mici, grătare şi bere.

Un maraton al cântecului şi dansului popular

Manifestarea a urmat un program bine organizat, un adevărat maraton al cântecului şi dansului popular. ,,Este o tradiţie pentru beclereni să organizăm această sărbătoare. Am reuşit şi în acest an să ne mobilizăm şi să dăm culoare satului. Tradiţiile şi obiceiurile  ne sunt un bun ghid pentru a păstra şi duce mai departe valorile tradiţionale. Am însoţit programul artistic  de lansarea unei noi ediţii din ,,Monografia satului Beclean”. Este munca unui colectiv redacţional coordonat de istoricii Elena şi Constantin Băjenaru. Consider că orice localitate trebuie să aibă o astfel de monografie de unde generaţiile tinere să  se inspire şi să afle istoria locului. Împreună cu un comitet de organizare format din cei mai destoinici fii ai satului, am decis să premiem personalităţile satului nostru prin diplome decernate în timpul acestei sărbători. A fost o zi plină de armonie în care întreaga comunitate s-a simţit bine şi s-a bucurat împreună” a spus Claudiu Motrescu, primarul comunei Beclean.

 Junii Becleanului, gazed bune ale sărbătorii

Sub bagheta ansamblului ,,Junii Becleanului” s-a derulat întreg programul artistic. Oficiile de gazdă le-a făcut prof. Mariana Şandru, artistă de muzică populară iubită în Ţara Făgăraşului.  Locul s-a înveselit de coloritul portului popular specific Becleanului. Şi cei mai mici prunci, dar şi cei mai vârstnici localnici au îmbrăcat cu mândrie straiele populare şi s-au prezentat la marea sărbătoare. Au încântat audienţa  juniorii de la ,,Junii Becleanului”  care au prezentat suite de dansuri populare făgărăşene. Apoi seniorii ansamblului, adevăraţi balerini, au plimbat privitorii prin mai toate zonele folclorice ale ţării, din Oltenia în Banat sau Someş  trecând prin Ţara Oltului. Vocile artiştilor locului, Mădălina Grama, Mioara Greavu, Mariana Şandru şi Bogdan Bucur din Dăişoara i-au încântat pe beclereni.

 Personalităţiile satului,  premiate

Dansul şi cântecul popular au fost întrerupte de momentele în care comitetul de organizare a împărţit diplome celor mai buni săteni. S-au evidenţiat acei fii ai satului a căror muncă şi implicare au fost răsplătite cu diplome de excelenţă, diplome de onoare, diplome de merit şi diplome de participare.  Prof. Tipi Puiu a anunţat persoanele premiate, iar primarul Claudiu Motrescu şi prof. Nicolae Ludu au înmânat diplomele.

Vlăduţa Lupău i-a ridicat pe beclereni la joc

Invitaţii speciali ai evenimentului au fost: Ansamblul Ceata Făgăraşului, Ciprian Pop şi Ansamblul folloric Dudeşteana Timiş şi Vlăduţa Lupău din Zalău. Artista Vlăduţa Lupău a coborât în mijlocul mulţimii, iar prin frumoasele cântece populare a antrenat publicul la joc. S-a prins în horă alături de Juni şi primarul comunei, Claudiu Motrescu,  care a purtat un frumos costum popular. Şi bătrânii satului s-au încins în joc pe vocea tinerei artiste Vlăduţa Lupău. Dansul ansamblului din Timiş a săltat de pe bănci din nou beclerenii la joc. Un obicei al locului a fost prezentat de membrii Grupului vocal din Beclean coordonat de prof. Ioan Grama.  Pregătirea zestrei fetei pentru măritiş a fost transpusă în scenă de femeile şi bărbaţii din grupul vocal. Lada de zestre şi frumoasele ţesături făcute în război au atras bliţurile aparatelor de fotografiat şi camerele de filmat ale telefoanelor. Grupul vocal a prezentat o suită de cântece vechi ale satului. Distracţia s-a continuat până seara, după ora 19.00.

 Monografia satului

Monografia satului Beclean a fost reeditată cu ocazia manifestării ,,Fiii satului Beclean, 2019”. În fiecare casă din Beclean a ajuns un exemplar. Becleanul este, conform monografiei, una dintre cele mai vechi aşezări umane din Ţara Făgăraşului. Stau dovadă sondajele arheologice din vara anului 1987 care au scos la iveală fragmente ceramice atribuite sfârşitului epocii eneolitice, de peste 5.500 de ani vechime. Au trecut peste aceste locuri goţii, hunii, gepizii, avarii, slavii, pecinegii şi cumanii, ultimele popoare migratoare lăsând urme  vizibile în limba, trăsăturile fizice şi organizarea socială  a autohtonilor, fiind asimilaţi complet. Tot fragmentele  ceramice găsite în zona ,,La Canton” indică locuirea satului în secolele VIII-IX. În sec XIII, satul Beclean a fost colonizat cu saşi, numele luându-l de la contele maghiar Treis Bethle, nume pe care românii l-ar fi adaptat la Beclean. Oricum prima atestare documentară a localităţii Beclean  este legată de domnitorul Radu cel Frumos (fratele lui Vlad Ţepeş), care la anul 1473, printr-un hrisov, întărea boierului muntean Stoica Naneş şi rudelor sale mai multe sate făgărăşene, dintre care Becleanul figura sub numele de ,,Bâtlani”. Ulterior, Ştefan  Bathory, regele Poloniei, emite la Braşov, la 14 martie 1576,  un act în favoarea saşilor care se aşează la Beclean, poruncind ca toţi românii de aici să se mute în altă parte. După alţi 3 ani, s-a decis ca primarul Becleanului să fie întotdeauna sas. În secolul al XVII-lea Becleanul primeşte statutul de ,,oppidum” (târg), la fel ca şi Făgăraşul. Însă, la 1710, mai exista un singur sas la Beclean, cu nume maghiarizat, Mihai Fazakas (Olaru) care a avut doi băieţi, Miş şi Hans. La 1790, Becleanul este inclus în plasa Sâmbăta, după noua împărţire administrativă cu comitate şi plăşi. La 1850, o altă reorganizare administrativă a Ţării Făgăraşului, plasează Becleanul  în cercul Făgăraş. Şi Nicolae Iorga, trecând pe drumul Sibiu-Braşov, s-a oprit şi la Beclean, de unde a făcut o frumoasă şi istorică remarcă asupta localităţii: ,,…sătenii au faţa oacheşă a celor din neamul nostru”. Beclerenii nu s-au dat în lături nici în vreme de război. Documentele ASTREI indică  97 de bărbaţi mobilizaţi pe front în primul război mondial, 16 decoraţi cu ordine militare, 5 au murit, 9 cu invalidităţi, 33 răniţi şi grav bolnavi. Etapele istorice ce au urmat au lăsat urme comunităţii, cea mai aspră dovedindu-se perioada comunistă. Monografia satului Beclean  dezvăluie istoria satului, informaţii despre populaţie, economie, cultură şi tradiţii, familiile satului şi se încheie cu un set de fotografii representative anumitor perioade.

Istoria ansamblului ,,Junii Becleanului”

Undeva în gerarul anului 2009 s-a vorbit pentru prima dată de întîlnirea fiilor satului Beclean. Iar pentru această generoasă adunare, tradiţiile satului şi dorul de meleagurile natale trebuiau să fie pentru toţi beclerenii, indiferent pe unde i-au dus paşii, principalele atuuri pentru a reveni în vatra satului.   In cadrul acelui eveniment s-a dorit să participe şi copiii din sat cu un mic program artistic. S-a propus atunci să se ocupe de reprezentaţia copiilor trei tineri dansatori, Mihai, Silvia şi Florin Şerban. După aproape 6 luni de repetiţii, la sărbătoarea ,,Fiii satului Beclean” au urcat pe scenă 35 de copii şi tineri de la 9 ani pînă la 24 ani. A fost o mare reuşită care a impresionat atât comunitatea satului, dar mai ales copiii dansatori.  Lucrurile nu s-au oprit, iar  activitatea de dansuri populare s-a concretizat într- un ansamblu al satului Beclean cu activitate permanentă, care a fost denumit  ,,Junii Becleanului”. S-au organizat  repetiţii, s-au învăţat jocuri noi,  s-au format perechile potrivite. După aproximativ doi ani şi jumătate s-a înfiinţat şi o gupă de dansatori. Instructorul lor a fost Florin Şerban.   În timp şi-au format un repertoriu de dansuri şi au participat la evenimentele culturale organizate în Ţara Făgăraşului, după care au   trecut graniţa Ţării Făgăraşului participînd la evenimentele organizate în Sibiu şi Braşov. Au impresionat publicul de la Festivalul Studenţesc ,,Floare de colţ” Braşov 2014. Au fost remarcaţi de televiziuni şi au fost invitaţi apoi la filmări. La TVR 3, la emisiunea lui Sergiu Vaida ,,Tradiţii şi obiceiuri” transmisă în direct şi ,,Vine Clujul pe la noi”. Junii au reprezentat România la un festival internaţional de folclor care a avut loc în Muntenegru unde au mai participat 11 ţări din Europa, apoi la alt festival folkloric organizat în Turcia.  În urmă cu doi ani, Becleanul a fost gazda unui festival de folclor internaţional. În prezent ansamblul este format din trei grupe, grupa mică de la 4 la 8 ani, grupa mijlocie de la 9 la 14 ani şi grupa mare (avansaţi) de la 15 la 31 ani. Ansamblul este completat de muzicanţii Mihai Barbu la saxofon, Virgil Pop la clarinet şi Mădălina Grama, solist vocal. Instructorii de la ,,Junii Becleanului” sunt   tot Silvia şi Florin Şerban, fii ai satului.

Grupul vocal din Beclean  

 Activitatea ansamblului folcloric ,,Junii Becleanului” a fost completată  cu un grup vocal.   Sunt tineri, dar şi vârstnici care formează grupul vocal al satului şi care şi-au format un bogat repertoriu la baza căruia stau cîntecele vechi ale satului.   Vocile sunt modelate de instructorul Ioan Grama, directorul Şcolii Gimnaziale Beclean. Prima reprezentaţie importantă a fost în mai 2014 la emisiunea transmisă în direct la TVR Cluj, ,,Vine Clujul pe la noi”. Apoi în septembrie 2014 a fost invitat  de TVR Cluj la  emisiunea ,,Cîntec şi poveste” care a fost filmată în satul Calbor.     Costumele populare pe care membri grupului le îmbracă la spectacole sunt vechi, autentice, şi le aparţin. Grupul vocal însoţeşte ansamblul ,,Junii Becleanului” la fiecare deplasare.  (Lucia BAKI)