În următoarele săptămâni vom asista la o campanie electorală extrem de dinamică dar, din păcate, în acelaşi timp vom vedea şi o campanie extrem de dură. O să explic în rândurile de mai jos ce înseamnă o campanie dură, de ce suntem invadaţi de manipulări şi mesaje de tip „fake news” dar, şi mai important, cum pot românii să se ferească de acestea. În linii mari, o campanie electorală are două componente principale: campania electorală pozitivă şi campania electorală negativă. Campania electorală pozitivă este acel tip de campanie în care un partid politic vorbeşte despre viziunea şi obiectivele sale, precum şi despre realizările de până atunci. Campania electorală pozitivă este abordată cu precădere de un partid atunci când susţine un candidat cu substanţă, din al cărui trecut poţi scoate lucruri pozitive cu care să defilezi şi cu ajutorul căruia poţi fi credibil când faci noi promisiuni, pe principiul: dacă am făcut bine în trecut, vrem să facem bine şi în viitor. Campania electorală negativă este acel tip de campanie în care un partid politic, în loc să vorbească despre planurile proprii, se concentrează mai degrabă pe atacarea celorlalţi candidaţi, pe împrăştierea de informaţii negative, de manipulări şi mesaje de tip „fake news”. La acest tip de campanie apelează cu precădere partidele care nu au candidaţi puternici, cu planuri şi viziuni performante, şi din al căror trecut nu pot fi scoase în evidenţă prea multe lucruri pozitive. Simplist, la o campanie predominant negativă apelează partidele care nu au prea multe lucruri pozitive de spus despre candidaţii lor, aşa că preferă să umple spaţiul cu mesaje negative despre ceilalţi candidaţi. În următoarele săptămâni, românii vor fi bombardaţi atât cu mesaje pozitive cât şi cu mesaje negative. Aceştia trebuie să aleagă însă cu care tip de mesaje rezonează şi ce fel de preşedinte îşi doresc pentru că, prin definiţie, o campanie pozitivă are caracter constructiv, în timp ce o campanie negativă are un caracter distructiv. Eu cred că românii îşi doresc un preşedinte care vrea să construiască, nu un preşedinte care vrea să dărâme. Dacă ne uităm la candidaţi, ne dăm seama rapid în ce barcă poate fi pus fiecare. Dintre toţi prezidenţiabilii înscrişi în cursă, Viorica Dăncilă este singura care vorbeşte despre ce a făcut şi ce va face. Toţi ceilalţi se aruncă cu capul înainte într-un război al criticilor şi jignirilor, pentru că simt nevoia să acopere spaţiul liber lăsat de lipsa realizărilor şi de inexistenţa unui plan coerent pentru viitor.
Viorica Dăncilă va fi primul preşedinte femeie al României, pentru că a demonstrat în ultimii ani că vrea să se lupte pentru români şi ştie cum să le aducă acestora bunăstarea. Viorica Dăncilă, spre deosebire de ceilalţi candidaţi, se simte complet în largul ei atunci când trebuie să vorbească despre ce a făcut şi ce va face: din poziţia de prim-ministru a crescut pensiile şi salariile iar economia României a avut a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Din poziţia de preşedinte, se va asigura că românii îşi vor păstra toate majorările câştigate în ultimii ani. Pe de altă parte, PNL şi USR vorbesc astăzi despre dat oameni afară, despre scăzut salarii şi eliminat sporuri, pentru toate acestea încercând să arunce vina pe PSD. Adevărul este însă că, neavând programe şi soluţii proprii, partidul lui Klaus Iohannis şi partidul lui Dan Barna încearcă să adopte un discurs apocaliptic, cu care să-şi mascheze propria neputinţă. În realitate, PNL şi USR îşi doresc concedieri în masă şi tăieri de salarii, în timp ce Viorica Dăncilă promite nu doar că măsurile pozitive din ultimii ani vor fi păstrate, dar şi că se va lupta ca ele să fie multiplicate. 
În final, puterea de decizie este în mâna românilor. Ei vor hotărî dacă îşi doresc un preşedinte care doreşte să construiască, sau unul care îşi doreşte să dărâme.
