Mediul Gheorghe Şerbu la Premiera de Gală de la Arpaşul de Jos

,,Rezistenţa Pasivă din Ţara Făgăraşului a fost una numeroasă. Într-un muzeu al Rezstenţei  memorii obţinute de la foştii deţinuţi politici din Arpaş.   ,,La Arpaşul de Jos,  Rezistenţa a avut un specific aparte care o deosebeşte de restul localităţilor din Ţara Făgăraşului. În 1948 se înfiinţa aici un birou de securitate rurală, singurul din Ţara Făgăraşului, şi cei 7 ofiţeri au luat măsuri preventive. Nu au aşteptat ca arpăşenii să ia contact cu partizanii din munţi şi i-au ţinut sub teroare. După cum puteţi vedea din ziarul Monitorul de Făgăraş, au fost cazuri în care prin coincidenţă de nume, oamenii au fost arestaţi, A fost cazul lui Ioan Bogdan care a făcut 3 ani la Canal deşi n-a fost implicat. A fost cazul doctorului Moldovan a cărei casă a devenit sediul Securităţii. Din acest motiv relaţiile arpăşenilor cu luptătorii din munţi au fost de tip special, au fost mult mai discrete. Veneau partizanii din munţi la părintele Cornel Dascăl să se spovedească în biserica veche a satului. Alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, toate  erau depuse în exteriorul satului, la cărămidărie,  de Nicolae Trandafir, Neagălul, un ţigan al satului,  şi ei veneau noaptea şi le ridicau. Neagălul a fost trădat şi foarte curios, Securitatea nu l-a arestat, ci i-au propus un joc, prin el să fie atras întregul grup într-o capcană şi să fie arestat în totalitate. Neagălul a acceptat, dar a jucat un joc dublu şi i-a anunţat pe partizani. După 1965, l-am văzut pe Neagălul pe uliţele satului, un om care avea 4 clase s-a întors din închisoare  filozof, o rupea pe franţuzeşte, a fost coleg de celulă cu filozoful Vasile Voiculescu, care vorbeşte în memoriile lui despre modul în care cu puterea omului simplu l-a ajutat să treacă prin grelele suferinţe. Veţi fi îngroziţi de ceea ce veţi vedea în film, dar vreau să vă spun că întâmplător l-am cunoscut pe unul dintre personajele invocate în film, unul dintre torţionarii celebri de la Piteşti, Alexandru Popa, Popa Ţanu era la Piteşti. L-am cunoscut prin anii ‘60, era bibliotecar la Biblioteca Municipală din Sibiu, un om mititel, simplu, cumsecade, serviail,  nu deranja pe nimeni, acesta era torţionarul de la Piteşti. Am spus asta pentru că vă întrebaţi poate cine erau aceşti oameni, de unde au venit, nu erau agenţi ai KGB-ului, nu erau nici din Siberia, erau de-ai noştri, erau dintre noi.  Ce s-a întâmplat în capul lor, cum au devenit în acest fel, nişte călăi, cum au fost programaţi, vă las pe d-voastră să trageţi concluzia. Vă doresc vizonare plăcută” a spus dr. Gheorghe Şerbu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here