,,Sunt extrem de onorat să fiu aici, la Arpaşul de Jos. Mulţumesc ziarului Monitorul de Făgăraş şi d-nei Lucia Baki, d-lui primar de la Arpaşul de Jos, dumneavoastră pentru că sunteţi aici. Pentru noi, Făgărașul este unul dintre punctele de rezistenţă cele mai importante ale luptei anticomuniste din România.  Ce veţi vedea în această seară este doar o mică parte din ororile şi nenorocirile ce s-au întâmplat la  Piteşti. Am fost la Aiud, la Gherla, La Sighet, la Dej,  ca să aduc aminte doar de câteva puncte în care s-a suferit, unde a fost decimată elita României. Mi-aş dori ca după film să fiţi  acei purtători de lumină și de adevăr a tot ceea ce vedeți aici. În seara aceasta simt un public deosebit de special pentru că este un loc special la Arpaşul de Jos, Făgăraş, este unul dintre puţnele locuri în care comuniştii n-au reuşit să facă colectivizarea. După 30 de ani de la căderea comunismului, mie îmi era ruşine că nu există un film despre acei oameni fabuloşi  care au pătimit în puşcăriile comuniste. Sunt onorat că sunt aici, pentru că îi deranjează şi astăzi pe unii de acţiunile nostre.  La finalul filmului, se spune că ni s-a dat o sumă de bani pentru realizarea lui, dar să ştiţi că nu ni s-a dat niciun leu. Filmul s-a realizat în totalitate din fonduri private. A fost un adevărat ,,chin şi amin”, actorii au stat 5 săptămâni în picioarele goale în mucegai şi umezeală, dar a fost o mică parte din ce au pătimit acei oameni în închisoarea Piteşti. Mi-aş dori să duceţi mesajul acestui film mai departe ca purtători de adevăr şi lumină, să le spuneţi prietenilor din alte oraşe că merită să vadă acest film, care este o mărturisire despre nişte oameni extraordinar  care au pătimit în acea perioadă.  Mă gândesc cu groază că dacă eram născuţi în acei ani, oricare dintre noi puteam fi închişi acolo, oricare dintre copiii noştri ar fi putut ajunge în acea situaţie. Imaginaţi-vă cât de groaznic ar fi. De aceea este important să ştim lucrurile acestea, să ştim ce a fost atunci, să nu mai fie ascuns sub preş adevărul  atâta timp. A venit timpul şi cred că trebuie să ne bucurăm că trăim în această perioadă. Este o perioadă de libertate faptul că putem face acest film, că putem să-l arătăm, că putem să ne întâlnim aici cu jurnalişti, cu autorităţile. A venit cam târziu, dar mai sunt lucruri de reparat. Nu am reuşit să reparăm ce era de reparat pentru a merge mai departe cu conştiinţa curată. Crimele nazismului au fost condamnate, crimele comunismului niciodată n-au fost condamnate şi asta este o problemă a noastră pentru că unora li s-ar putea părea că ar putea repeta acele orori şi să nu păţească nimic după 10, 30 de ani. Titlul filmului este un vers dintr-o poezie a mea publicată în 1983. ,,Când m-a creat poezia,/Vulnerabil mi-a lăsat doar un vers  în dantura falezei/ Şi când n-am să mai mor/ Pe margini voi călca ştiutul destin/ Viaţa rămâne acolo,/ Între Cin şi Amin”.  A fost aici o  emoţie cu totul şi cu totul specială datorită locului unde o comunitate întreagă s-a opus instaurării comunismului, nu doar unul, doi oameni.  Am cunoscut-o pe sora lui Ion Gavrilă Ogoranu care a fost în sală. Este o bucurie când oameni care au suferit atunci vin şi-ţi spun că le-a plăcut filmul, e emoţionant, parcă uiţi de toată oboseala şi de tot stresul şi de munca depusă la acest film. Ideea filmului mi-a venit atunci când Tache Rodas  şi-a întâlnit torţionarul după 35 de ani. Torţionarul de atunci, călugăr acum, i-a spus te rog să mă ierţi pentru ce ţi-am făcut atunci în puşcărie. Cum puteai mă să mă baţi cu frângia udă!  I-a spus, puteam atunci şi să te omor, nu doar să te bat.  Te iert, mă! i-aspus Tache cu o seninătate ieşită din comun.  I-am cunoscut pe supravieţuitori pentru a afla subtilităţi, sunt multe mărturii, dar vorbind cu ei afli alte detalii. Filmul are un impact major asupra privitorului. Filmul este atât de lămuritor că nu mai lasă loc de întrebări.    Povestea lui Tase Caraman înglobează frânturi de poveşti trăite de mulţi  oameni,  nu doar  la Piteşti ci şi în alte închisori. Ca un amănunt, să ştiţi că lotul Ţurcanu a fost executat la Jilava, acolo unde am filmat noi acea execuţie” a spus regizorul Toma Enache.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here