Vocile Ţării Făgăraşului: ,,Preşedintele trebuie să fie foarte apropiat de poporul român”

•   Spun făgărăşenii care vor vota şi în turul II al alegerilor prezidenţiale

Duminică, 24 noiembrie 2019, românii sunt chemaţi din nou la urne pentru a-şi alege preşedintele. În turul II al alegerilor prezidenţiale sunt doi candidaţi, cei care au obţinut cele mai multe voturi la primul tur de scrutin, Klaus Werner Iohannis susţinut de PNL şi Viorica Vasilica Dăncilă susţinută de PSD. În urma numărării voturilor la primul tur de scrutin rezultatele oficiale au fost următoarele:

•  Klaus Iohannis – 37,82% (3.485.292 voturi)
•   Viorica Dăncilă – 22,26% (2.051.275 voturi)
•   Dan Barna – 15,02% (1.384.450 voturi)
•  Mircea Diaconu – 8,85% (815.201 voturi)
•  Theodor Paleologu – 5,72% (527.098 voturi)
•   Hunor Kelemen –  3,87% (357.014 voturi)
•   Ramona-Ioana Bruynseels – 2,65% (244,275 voturi)
•   Alexandru Cumpănaşu – 1,53% (141.316 voturi)
•   Viorel Cataramă – 0,53% (48.622 voturi)
•   Bogdan Stanoevici – 0,43% (39.192 voturi)
•   Cătălin Ivan – 0,36% (32.787 voturi)
•   Ninel Peia – 0,34% (30.884 voturi)
•   Sebastian Popescu – 0.33% (30 850 voturi)
•   John Ion Banu – 0,30% (25.769 voturi)

După 1990 au fost organizate  8 alegeri prezidenţiale care au desemnat  4 preşedinţi, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Cu fiecare mandat, prezenţa românilor la vot a scăzut.  Un istoric al prezenţei la vot pentru alegerile prezidenţiale  arată în următorul mod:

•   Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele din istoria electoralã de dupã 1989 în urma cãrora preºedintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetãţenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior. Dintre aceştia, peste 85% (12,2 milioane) l-au votat pe Ion Iliescu.
•   În 1992, la primul tur al alegerilor prezidenþiale au venit sã voteze 12.496.430 de cetãþeni cu drept de vot, reprezentând 76,29% din totalul alegãtorilor înscriºi pe liste. La al doilea tur, s-au prezentat la urne 12.153.810 de votanþi, adicã 73,23% din total. Câştigãtor a fost tot Ion Iliescu, care l-a învins pe Emil Constantinescu cu scorul de 61,4% (7,3 milioane de voturi) vs. 38,6% (4,6 milioane de voturi).
•   La urmãtorul scrutin prezidenþial, cel din 1996, în primul tur au fost prezenþi la urne 13.088.388 de cetãþeni cu drept de vot, adicã 76,01% din totalul alegãtorilor înscriºi pe liste. La cel de-al doilea tur, ºi-au exprimat opþiunea 13.078.883 de cetãþeni cu drept de vot, reprezentând 75,90% din total. Alegerile au fost câştigate de Emil Constantinescu, care şi-a luat revanşa în faţa lui Iliescu cu scorul de 54,4% (7,05 milioane de voturi) vs. 45,5% (5,9 milioane de voturi).
•   În anul 2000, la primul tur de scrutin prezidenþial au votat 11.559.458 de cetãþeni, ceea ce a însemnat o prezenţã de 65,31%. La cel de-al doilea tur, s-au prezentat la urne 10.184.715 de români, adicã 57,50% din totalul alegãtorilor. A fost anul în care Ion Iliescu a revenit, pentru a treia oarã, la Palatul Cotroceni, dupã ce l-a învins pe extremistul Corneliu Vadim Tudor cu 66,8% (6,69 milioane de voturi) vs. 33,1% (3,32 milioane de voturi).
•   Urmãtoarele alegeri pentru Preşedintele României au avut loc în 2004. La primul tur, au votat 10.794.653 de cetãţeni români, adicã 58,51% din total. La turul al doilea, totalul alegãtorilor prezenþi la urne a fost de 10.112.262, ceea ce a însemnat o prezenþã de 55,21%. Traian Bãsescu s-a impus în faţa candidatului PSD, Adrian Nãstase, cu scorul de 51,2% (5,12 milioane de voturi) vs. 48,7% (4,88 milioane de voturi).
•   La primul tur al prezidenþialelor din 2009, la urne au fost 9.946.748 de cetãţeni, adicã 54,37% din total. La cel de-al doilea, au venit sã-şi exprime votul 10.620.116 de cetãţeni, reprezentând 58,02% din total. Traian Bãsescu a câştigat cel de-al doilea mandat de preşedinte, dupã ce l-a învins pe Mircea Geoanã, candidatul PSD, cu scorul de 50,3% (5,27 milioane de voturi) vs. 49,6% (5,2 milioane de voturi) – o diferenţã de doar 70.321 de voturi.
•  La ultimele alegeri prezidenþiale, în 2014, la primul tur au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetãţeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezenţã de 53,18%. În turul doi, au venit sã voteze 11.719.344 de cetãţeni români, adicã 64,11% din totalul alegãtorilor înscrişi în liste. Din nou, candidatul PSD, Victor Ponta, a fost învins la urne de cãtre Klaus Iohannis, care s-a impus cu scorul de 54,4% (6,28 milioane de voturi) vs. 45,5% (5,26 milioane de voturi).
•  La alegerile din 2019, s-au prezentat la urne  47,66% din totalul alegãtorilor,  cea mai scãzutã prezenţã de pânã acum la un scrutin prezidenţial.

Doina Motoc, 68 ani, Făgăraş

,,Am fost  şi voi merge la vot. Unul dintre candidaţi mă reprezintă. Este o obligaţie a fiecărui cetăţean să meargă la vot pentru că se decide într-un fel soarta noastră. În concepţia mea, preşedintele României trebuie să fie foarte apropiat de poporul român şi să nu facă diferenţe între partidele politice pentru că toţi suntem români, iar preşedintele trebuie să ne reprezinte. Suntem în Uniunea Europeană, iar  din punctul meu de vedere este foarte bine că ne aliniem cu celelalte state, însă nu trebuie să ne lăsăm să pună opinca pe noi. Dacă te duci în străinătate, râvnesc la ceea ce se găseşte acolo şi ceea ce găsim aici, mă refer numai la produse şi la calitate, ca să nu mă refer la sistemul de sănătate şi instituţii de învăţământ. Nu am ieşit din ţară decât de câteva ori, dar mi-a plăcut ce am văzut şi aş vrea să regăsesc aşa ceva şi la noi în ţară. Mă doare foarte mult că de 30 de ani este tot o vrajbă între preşedinte şi guvern. De dragul poporului român ar trebui să lase la o parte partidele politice. Din 1990 şi până în prezent toate partidele politice au avut răfuieli între ele. Trebuie să se ajungă la un compromis, încât să nu mai fie pus poporul român la mijloc şi să suportăm ceea ce am suportat de 30 de ani şi să ajungem să regretăm vechile conduceri. Este adevărat că noi, pensionarii,  am putea fi mulţumiţi că ne-au crescut pensiile şi mai sunt promisiuni de creştere, dar trebuie să ne gândim şi la generaţiile care vin după noi, la nepoţii noştri. Am copii care lucrează în ţară şi copii care lucrează peste hotare, cei care au rămas aici s-au realizat mai bine ca cei care lucrează peste hotare, dar nu e suficient. Copiii care au rămas  în ţară  spun că dacă ar fi să o ia de la capăt, sigur ar pleca peste hotare. Aici sunt multe piedici şi obstacole din cauza birocraţiei. În supermarket-uri mereu trebuie să stăm la coadă la caserie pentru că nu sunt suficienţi angajaţi. De ce străinii nu ne respectă în ţara noastră? Recomand românilor să meargă la vot, iar preşedintele să ţină pasul cu Europa  pentru că altfel nu se poate, suntem într-o familie europeană”.

Mariana Șandru, profesoară, 57 ani, Făgăraş

,,Preşedintele ţării trebuie să ne reprezinte din punct de vedere istoric, cu toată încărcătura trecutului, din punct de vedere aspiraţional, să ne materializeze visurile şi dorinţele, dar în special de a ne aduce copiii înapoi acasă. Din păcate, niciunul dintre candidaţi nu mă poate reprezenta. Sunt profesoară de fizică şi chimie şi voi merge la vot, dar nu acord credit la niciunul. Aş dori ca  preşedintele ţării să aibă tăria de caracter a lui Vlad Țepeş, credinţa lui Brâncoveanu, inteligenţa lui Iuliu Maniu, însă după 1990 nu am întâlnit niciun candidat care să aibă aceste calităţi. Sunt români cu multe calităţi, dar aceştia nu ies în faţă. Ar trebui să ne încurajăm oamenii valoroşi să iasă în faţă să ne reprezinte”.

Maria Ganea, 67 ani, Făgăraş

,,Am fost la vot şi voi merge. Unul dintre candidaţi mă reprezină, deşi regret perioada dinainte de 1989. Pe vremea lui Ceauşescu era mult mai bine, trăiam mai bine, fiecare aveam casă şi loc de muncă. Am colegi care au muncit 35 de ani şi au o pensie minimă de 700 de lei. Nu poţi trăi cu 700 de lei pe lună. Persoanele respective nu îşi permit să-şi cumpere medicamente. Nu mă pot plânge avem o pensie bună, dar mă gândesc şi la viitorul   nepoţilor mei”.

Adriana Nan, 61 ani, Făgăraş

,,Preşedinţele României trebuie să se gângească la pensionari,  la lumea de jos. Acesta are mai multe atribuţii, de a conduce ţara, de a respecta legile şi să aibă grijă de pensionari. Din cei 14 candidaţi, cel  cu care am votat se află  în turul II”.

Marta Surdu, 74 ani, Făgăraş

,,Preşedintele României trebuie să fie vertical, să nu fie influenţabil şi să fie drept. În ultimii 30 de ani nu a fost un preşedinte care să îndeplinească aceste calităţi. Acum unul dintre cei doi candidaţi mă reprezintă şi îmi dă speranţe. Românii trebuie să meargă cât mai mulţi la vot. Acesta este un drept, iar noi, ştim să ne cerem aceste drepturi”.

Mărioara Moldovanu, 69 ani, Făgăraş

,,Am fost şi voi merge la vot. Preşedintele ţării trebuie să fie mai înţelegător cu pensionarii. Toate preţurile cresc şi pensiile nu au mai crescut. Mă rog să avem sănătate că ne vom descurca şi cu pensii mai mici şi cu pensii mai mari. Am încredere în  unul dintre candidaţi şi sper să câştige alegerile”.

Petre Gheorghe, 66 ani, Victoria

,,Am fost la vot duminică, 10 noiembrie,  2019,  şi voi merge şi în turul II pentru că este dreptul nostru să ne alegem preşedintele. Au fost mulţi candidaţi, iar pe unii nu i-am cunoscut, nu am auzit nimic despre ei. Din cei doi candidaţi, unul mă reprezintă şi am încredere în deciziile acestuia. În perioada următoare sunt convins că tinerii plecaţi peste hotare se vor întoarce acasă, lângă părinţi. După 30 de ani, cred că este timpul ca românii să trăiască mai bine”.

Maria Șandru, 71 ani, Victoria

,,Unul dintre cei doi candidaţi mă reprezintă şi sper că va ajunge preşedinte. Acestă persoană se gândeşte la pensionari. După părerea mea preşedintele trebuie să fie alături de români şi să iubească patria şi mai mult să ne reprezinte. Sper ca toţi românii să iasă la vot”.