Wolfgang Amadeus Mozart, copilul teribil al muzicii. Astăzi se împlinesc 264 de ani de la naşterea lui Mozart

 ,,Toată muzica bună a fost deja compusă de oameni cu peruci“ (Frank Zappa)

De la lumea educată şi pînă în magherniţele înţesate cu crîşme ieftine în care se consumă rachiu de cea mai joasă speţă, dacă întrebi de Mozart, toţi au auzit măcar de el şi îţi vor spune că a fost unul dintre cei mai mari compozitori ai omenirii. Wolfgang Amadeus Mozart s-a stins repede, dar mai luminează încă precum o candelă istoria culturală a lumii. El trăieşte prin compoziţiile sale geniale care se cîntă pe toate meridianele, din Europa pînă Ţara Soarelui Răsare. Muzica nu are religie, politică, dar emană de la singurul Principiu care a creat totul şi căruia creştinii, musulmanii, evreii, hinduşii şi alţii îi spun Dumnezeu. Japonezii, chinezii, coreenii şi alţii îi spun simplu şi concis: Cerul.

Copilul care se juca cu muzica

     La data de 27 ianuarie 1756 pe Getreidegasse nr.9 din Salzburg, capitala principatului arhiepiscopat de Salzburg din Sfîntul Imperiu Roman de Naţiune Germană se năştea rubinul muzicii clasice, înscris în registul de botez al catedralei romano-catolice Sf.Rupert Joannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart. Părinţii au fost Leopold Mozart, capelmaistru adjunct al orchestrei curţii arhiepiscopului de Salzburg, mare violonist şi profesor, şi Anna Maria Pertl. Dintre toţi fraţii a supravieţuit copilăriei doar Maria Anna alintată Nannerl. În anul naşterii micului Amadeus Leopold a publicat un excelent manual de vioară. Nannerl a început la vîrsta de 7 ani lecţii de vioară cu tatăl ei iar Wolfgang în vîrstă de doar 3 ani privea extaziat. ,,Petrecea mult timp în faţa claviaturii, alegea terţe, pe care le cînta şi se citea plăcerea pe faţa lui, ceea ce însemna că sunau bine“ spunea sora lui la cîţiva ani după moarte. La vîrsta de 4 ani Mozart învaţă de la tatăl său menuete şi piese de clavecin în joacă. La vîrsta de cinci ani a ajuns să compună mici piese. Între 1762-1773 Amadeus şi Nannerl, copiii minune, încîntă întreaga Europă: Mannheim, Paris, Londra, Haga, Munchen fiind preţuiţi de regele Angliei George al III-lea.

Întîlnirea cu ,,Londonezul“
 Johann Christian Bach, supranumit ,,Londonezul“, mezinul lui Johann Sebastian Bach va exercita o mare influenţă asupra lui Mozart care l-a vizitat la Londra în anii 1764-1765. Christian Bach era cu 20 de ani mai în vîrstă. Bach l-a iniţiat în stilul ,,galante“ ce a început să creeze senzaţie în epocă.

Italia
 În perioada 1769-1771 Mozart împreună cu tatăl său îşi încearcă norocul în Italia unde îl întîlneşte pe renumitul compozitor teoretician Giovanni Batista Martini şi reuşeşte chiar să fie acceptat membru al celebrei ,,Academia Filarmonica“ La Roma i se permite să asculte lucrarea ,,Miserere“ a lui Gregorio Allegri în Capela Sixtină. Era în Săptămîna Mare a anului 1770. Partitura era strict păzită iar copierea interzisă. Mozart a rescris-o din memorie. Era prima copie ilegală a operei aflată sub controlul strict al Vaticanului. La Milano el scrie opera ,,Mitridate, Re di Ponto“ primită călduros (1770). În ciuda insistenţelor tatălui său el nu reuşeşte să-şi facă o carieră în peninsulă. Avea 17 ani. În perioada 1771-1773 compune ,,Ascanio in Alba“, ,,Lucio Silla“ şi cantata ,,Exultae, jubilate, K.V. 165“

Angajat la Salzburg

În perioada 1773-1777 este angajat ca muzician la curtea din Salzburg de către principele elector Hieronymus Colloredo. Aici compune simfonii, sonate, cvartete pentru coarde şi serenade. În anul 1775 compune 5 concerte pentru vioară iar în 1776 concerte pentru pian. Nu era foarte împăcat sufleteşte întrucît arhiepiscopul Colloredo era un mîrlan de cea mai joasă speţă iar salariul lui Mozart era minuscul: doar 150 florini pe an.

Dulcea Aloysia

În perioada 1777-1778 va face cunoştinţă cu membrii orchestrei din Mannheim, cea mai bună din Europa la acea vreme. Aici se îndrăgosteşte de Aloysia Weber, o frumoasă cîntăreaţă în vîrstă de 16 ani care ulterior îi spune că persoana lui n-o mai interesează. Mofturi femeieşti! Pleacă o vreme la Paris unde este nevoit să-şi amaneteze lucrurile din cauza datoriilor.

Mojicia lui Colloredo

La data de 5 iulie 1778 mama sa se îmbolnăveşte grav în timp ce se aflau la Paris, eveniment ce îl marchează foarte mult pentru că o iubea enorm. Prin intermediul unor nobili influenţi tatăl său îi obţine postul de organist şi maestru al curţii din Salzburg. Între 12-18 iunie 1778 compune Sonata pentru pian KM 310 în La minor iar în 1781 are loc premiera operei ,,Idomeneo“ la Munchen. În martie este chemat la Viena de către arhiepiscopul Colloredo care participa la festivităţile urcării pe tron a împăratului Iosif al II-lea. Aici Colloredo îl tratează ca pe un sclav, mai mult îi interzice să cînte în prezenţa împăratului aflat în vizită la contesa de Thun. Relaţiile devin din ce în ce mai încordate iar cei doi vor avea între ei un schimb de replici dure. În plus, contele de Arco, intendentul arhiepiscopului îi trage lui Mozart un picior în fund. Arhiepiscopul Colloredo a procedat în spiritul evanghelic, ca reprezentant al lui Hristos pe pămînt.

Constance, triumful iubirii

Mozart îşi găseşte liniştea tot în muzică, se stabileşte la Viena unde în 24 decembrie 1782 se întrece în faţa împăratului cu virtuozul Muzio Clementi la claviatură. Obţine o victorie răsunătoare fiind declarat cel mai bun. La 16 iulie 1782 are loc premiera operei ,,Răpirea din Serai“ Se mută la familia Weber care s-a mutat între timp de la Mannheim la Viena şi o găseşte pe Aloysia, prima iubire, căsătorită cu actorul Joseph Lange. Aici Cupidon îl săgetează iarăşi şi cade în mrejele fermecătoarei Constance, sora Aloysiei care se joacă o perioadă cu el după care cedează. Cei doi îşi unesc destinele la catedrala Sfîntul Ştefan. Au avut împreună 6 copii dintre care au supravieţuit doar doi. În anul 1783 are loc la Salzburg premiera la ,,Missa in do minor“ la care Constance a interpretat un solo.

Recunoştinţa lui Haydn

Între 1782-1785 Mozart compune 6 cvartete pe care le dedică maestrului Haydn. Acesta îi spune lui Leopold Mozart: ,,Înaintea lui Dumnezeu şi ca un om onest ce sînt, îţi spun că fiul tău este cel mai mare compozitor cunoscut de mine ca persoană şi ca reputaţie“ Între 1782-1785 Mozart susţine o serie de concerte iar în perioada 1786-1787 se concentrează exclusiv asupra pianului. În anul 1786 are loc la Viena premiera operei ,,Nunta lui Figaro“ Tot în acea perioadă începe colaborarea cu celebrul libretist Lorenzo da Ponte. Apare opera ,,Don Giovanni“ La 28 mai 1787 într-o primăvară feerică se stinge din viaţă Leopold Mozart, maestrul, tatăl, prietenul şi confidentul compozitorului.

Nihil Sine Deo

În anul 1791 apare suberba operă ,,Flautul Fermecat“ şi cantata masonică K.V.623 cîntată pentru prima dată la 15 noiembrie 1791. La data de 6 septembrie 1791 Mozart se îmbolnăveşte grav la Praga cînd avea loc premiera operei ,,La clemenza di Tito“ scrisă în acelaşi an. La data de 30 septembrie 1791 Mozart dirijează pentru ultima dată capodopera ,,Flautul Fermecat“ Un străin misterios apărut din senin îi comandă compunerea operei ,,Requiem“ Nu-l mai termină, la data de 5 decembrie 1791 sufletul lui Mozart părăseşte scena. Străinul misterios care l-a însărcinat să compună ,,Requiem-ul“ îl aştepta să-l ducă în cer. În ultimele zile a fost îngrijit cu multă dragoste de superba sa soţie, Constance. La 7 decembrie 1791 a fost înmormîntat într-un mormînt comun al unui cimitir aflat la periferia oraşului. Cel care a încîntat curţile Europei a murit într-o izolare totală. Şi ca un epitaf, Requiem-ul său pe care l-a terminat în cer conţinea piesa: ,,Nihil Sine Deo“-,,Nimic fără Dumnezeu“ Bineînţeles, nu era vorba de Dumnezeul scolastic al lui Colloredo.

Mozart şi masoneria

La data de 21 decembrie 1784 Mozart a intrat în francmasonerie fiind fascinat de idealurile acestei instituţii. A fost iniţiat în Loja ,,Pentru binefacere“ Era o modă a vremii pentru persoanele educate. Intrigat de comportările clericilor nu tocmai în spiritul evanghelic şi de indiferenţa curţii el a fost atras de sprijinul ,,fraţilor“ masoni. A participat constant la şedinţe şi drept recunoştinţă a compus piese în cinstea masonilor. Cea mai cunoscută este ,,Flautul Fermecat“ În anul 1785, Leopold, tatăl său devine şi el francmason. Unele feţe foarte cuvioase şi ,,sfinte“ vorbesc despre rolul francmasoneriei în muzica rock şi ne îndeamnă să ne liniştim cu muzica clasică, aproape sapienţială. Biserica Catolică se baza în acele timpuri pe puterea politică, şi nu numai ea. Vaticanul considera francmasoneria drept diabolică pentru că ,,cetatea sfîntă“ apăra interesele monarhiilor absolutiste, monarhii ce îi garantau rolul de ,,vicariat al lui Hristos“ pe pămînt.

Flautul Fermecat

Opera conţine simboluri esoterice şi alchimia joacă un rol important. Pe fundalul unei poveşti simple şi frumoase care are loc într-un cadru feeric, în mod subliminabil sînt ascunse etapele ezoterice. Mulţi nu ştiu dar Mozart era şi un mare egiptolog. Conform surselor masonice este vorba de principiul alchimic conform căruia există trei etape de purificare: înnegrirea în care alchimistul arde în cuptor impurităţile, etapă ce corespunde planetei Saturn. Acest lucru ţine de închistarea în regulile sociale şi restricţionarea la o viaţă limitată din punct de vedere spiritual. În masonerie această etapă este cunoscută prin expresia ,,lucrul cu materialul“ Albirea este etapa ce corespunde Lunei. Înroşirea este etapa în care odată arse impurităţile şi îndepărtate sufletul devine strălucitor ca rubinul-culoarea roşie. În operă este vorba despre 3 personaje Tamino, Papageno şi Pamina care trec numeroase obstacole. Mai este o piramidă, combinaţia cifrei 3 cu 4. În cunoaşterea esoterică cifra 3 reprezintă suma celor 3 atribute care îl constituie pe Dumnezeu, forţa supremă: Înţelepciunea, Forţa şi Perfecţiunea iar cifra 4 compoziţia materială: foc, aer,apă, pămînt. Simbolul piramidei înseamnă dimensiunea materială şi spirituală în acelaşi timp. Flautul, confecţionat de tatăl lui Plamina, este obiectul magic care are drept rol trezirea şarpelui. Obiectul a fost investit cu proprietăţi magice necesare trecerii obstacolelor. Este totodată un simbol al lumii esoterice, un fel de ,,baghetă magică“ Flautul apare în alte mituri sub formă de chitară Să nu uităm de mitul lui Pann. Mesajul central al operei este dragostea. Opera are şi un mesaj alchimic: eliberarea, armonia-Mysterium Coniunctionis şi istoric ce face referire discretă la anticul templu al Egiptului.

Cosi fan tute

Este o operă licenţioasă pentru ,,puritani“ şi alte orătănii. De fapt această operă i-a fost comandată compozitorului direct de către Iosif al II-lea. Chiar Beethoven a etichetat opera drept imorală. Actorul Friedrich Ludwig Schroder spunea că drama avea ,,o valoare licenţioasă umilind toate femeile“ în timp ce Franz Xaver Niemetschek, biograful lui Mozart scria: ,,nimeni nu putea concepe cum de o minte atît de strălucită putuse să decadă într-atît încît să-şi irosească muzicile-i celeste pe un text cîrpit în mod deplorabil“ Totuşi, în timp s-a demonstrat că opera are valoare muzicală fiind un geniu al operei bufe. Subiectul operei este îndreptat asupra iubirii a două perechi de logodnici pusă la încercare de un aventurier cinic cu înclinaţii filosofice mediocre a cărei şesătură le determină pe cele două femei să se îndrăgostească fiecare de logodnicul celeilalte. Mozart a fost fără doar şi poate un geniu, totuşi cu picioarele pe pămînt care a creat o operă divino-umană. Unul dintre marii iniţiaţi ai omenirii.
(Ştefan Botoran)