De aproape 3 luni, şcolile sunt închise, cursurile  desfăşurându-se  online. Este o situaţie nouă atât pentru elevi, dar şi pentru dascăli.  Sunt  avantajaţi din nou  elevii de la oraş,  pe când cei care frecventează şcolile din mediu rural rămân cu mari lacune în materia şcolară.  Aşa cum arată statisticile, 60% din elevi nu au internet şi nici calculatoare pentru a participa la cursurile online.  Asfel că pentru ei şcolile şi-au încheiat cursurile odată cu declanşarea stării de urgenţă.  Ministerul Educaţiei vrea să elimine acest neajuns în situaţia în care va apărea valul 2 al COVID-19, şi va achiziţiona laptopuri pentru elevii dezavantajaţi, care vor fi distribuite prin intermediul inspectoratelor şcolare şi al şcolilor. La CN ,,Radu Negru”, liceul de elită din municipiul Făgăraş,  cursurile online  au decurs foarte bine, spun dascălii, prezenţa fiind de peste 80%.  Şi la Liceul ,,IC Drăguşanu” din Victoria  s-a înregistrat o situaţie similară.  Am stat de vorbă cu dramaturgul  Cornel Teulea, profesor de filosofie la  CN ,,Radu Negru” din Făgăraş.

 Lucia Baki: Şcolile s-au închis, iar cursurile sunt organizate online.  Ce părere aveţi despre acest sistem de predare?

Cornel Teulea: E mai bun decât nimic. Pot să spun că atât elevii cât şi profesorii s-au  declarat destul de mulţumiţi, dar vorbesc de ,,Radu Negru” şi mă refer la materiile de bază, română, matematică, chimie, fizică. Desigur nu a fost perfect, dar a fost bine.

L.B.: Elevii au fost interesaţi de această modalitate de predare a cursurilor? Ce prezenţă s-a înregistrat la ore?

C.T.:  O prezenţă  peste aşteptări,  poate de peste 80%.  Nu ştiu cum a fost la alţi colegi, dar la orele mele a fost bine.  Eu mi-am desfăşurat orele la şcoală, pe platforma pusă la dispoziţie. Am cinci clase, pe trei dintre ele le-am programat într-o tură, iar pe celelalte două în altă tură.   Nu este la fel ca la clasă, dar în 50 de minute cât durează ora se poate insista asupra temelor alese.  Desigur  nu poţi să ai un control 100% al prezenţei, dar este bine. I-am întrebat pe elevi cum găsesc ei acest sistem de predare. Nişte băieţi deosebiţi s-au exprimat franc şi direct că nu este în regulă.  Ştiam, dar am vrut să verific. Cine este  exigent cu el însuşi si cu alţii nu poate fi mulţumit cu aşa ceva. Oricât te-ai strădui nu poţi, comunicarea cu elevul şi a elevului cu tine , să-l vezi, este esenţială. Empatia care se creează între profesor  şi elevi, între clasă şi tine ca profesor , este esenţială de la bun început, din primul minut când ai intrat în clasă şi până ai plecat. Se pot rezolva lucruri când îi vezi pe toţi, nu numai eu am limbaj  verbal  şi non verbal, dar şi ei au şi imediat îi vezi. La clasă dialogul este permanent.

,,Întâlnirea direct cu elevul în sala de curs este succesul în educaţie”

 

L.B.:  Învăţământul online înseamnă succes în educaţie?

C.T.: Întâlnirea direct cu elevul în sala de curs este succesul în educaţie. S-ar putea să mă contrazică realitatea virtuală, dar mă îndoiesc de acest lucru. Depinde ce învăţământ  se vrea, ce cetăţeni, ce profesionişti  vrea o naţiune, o ţară, un guvern. Putem extinde şi la nivel global.  Dacă nu urmăreşti calitatea în învăţământ atunci faci învăţământ online pentru că nu te interesează cât asimilează elevul. Dar să ştiţi că vârfurile vor răzbate în orice sistem. Restul  intră în altă categorie. Nu vedeţi şi într-o situaţie normală, cu cursuri în sala de clasă, au apărut diplome fără acoperire. Sunt persoane care spun că au 3 diplome, au 3 masterate şi mai fac, dar  cu ce acoperire sunt ei în spaţiul public, în viaţa  reală?

Facultăţile au devenit srl-uri pentru bani

L.B.: Dacă ar fi să faceţi o paralelă între generaţiile de azi şi cele de acum câteva decenii, care ar fi concluzia?

C.T.: Eu am o vorbă: cum ţi-l faci aşa e elevul. Dacă mai adăugăm şi vorba din popor: omul sfinţeşte locul, putem analiza  realitatea.  Elevii de azi sunt mai inteligenţi, mai dotaţi, dar le lipseşte ceea ce au avut generaţiile anterioare, motivaţia.  Nu mai sunt motivaţi,  iar vina este a sistemului universitar. Din moment ce facultăţile  au devenit srl-uri şi nu le-a mai interesat calitatea învăţământului, ci banii, s-a ajuns aici. Sunt multe discuţii, spun că le vin elevi slabi de la licee, dar vin din cauza lor pentru că-i acceptă din cauza banilor. Pe de altă parte sistemul nu este structurat pe nevoile reale ale pieţei. De exemplu, este nevoie de fierari, tâmplari, dulgheri, dar şcolile nu organizează astfel de specializări.

L.B.: Se poate spune că această generaţia  de elevi  este una de sacrificiu?

C.T.: Vor fi câteva generaţii de sacrificiu, iar profesorii trebuie să se specializeze în predarea online. Mai mult,  trebuie să  se modifice programe pentru că n-ai cum altfel.

Tezele s-au suspendat

L.B.: Într-o sitaţie normală, la clasă sunt şi elevi corigenţi. Din declaraţiile ministrului Educaţiei reiese că elevii au o şansă în acest sistem, aceea de a nu rămâne corigenţi.  Aveţi corigenţi? 

C.T.: Eu nu  am corigenţi, dar s-a discutat ce facem cu elevii aflaţi în situaţie de corigenţă. Am avut un elev  cu două note de 3, iar pe semestrul I avea media 7.00. Din fericire aveam lucrări de corectat la acea clasă, iar nota l-a ajutat. Regulamentul spune că se poate acorda o şansă tuturor elevilor.  Dacă elevul nu are  note, i se trec două  note echivalente cu media din semestrul  I, dacă a avut 7.00  i se trec în catalog două note de 7.00.  În cazul în care elevul are doar o notă, aceasta se dublează. Eu le-am încheiat deja  mediile. O problemă au fost tezele, acestea s-au suspendat.  Era normal să nu se  mai dea teze. Pot să spun că sunt  bâlbâieli, dar în invăţământ nu sunt grave, elevul  n-a suferit  şi nici dascălul. Nu era altă posiblitate, decât să se îngheţe anul şcolar, dar ar fi fost incorect, o nenorocire.

L.B.: Cum s-au făcut online orele la sport?

C.T.: Nu ştiu, n-am idee, probabil s-au derulat cumva. Trebuie să vorbiţi cu un profesor de sport.

L.B.: Elevii care nu au avut posibilităţi să participe la orele online, ce au făcut?

C.T.: În general în mediul rural, probabil au fost situaţii.  Vă spun cum  a pocedat soţia mea, care predă la o clasă pregătitoare la şcoala din Hârseni. Nu a lucrat online, ci  în sistem de fişe. A făcut fişe pentru toţi  cei 18 elevi ai ei, însemnând  un sistem de întrebări, le-a distribuit prin părinţi, care  le-au împărţit la copii. O muncă enormă, a lucrat mai mult decât la clasă. Le-a dat termene, s-a întâlnit cu părinţii, le-a preluat. A ţinut permanent legătura cu părinţii şi prin whatsapp.

L.B.: Cum va fi bacalaureatul din acest an?

C.T.: Nu sunt implicat în acest an. Din ce ştiu va fi un bacalaureat care va cuprinde materia parcursă  pe primul semestru.  Elevii din clasele a XII-a vor face pregătiri pentru bacalaureat la şcoală, începând cu data de 2 iunie până la 20 iunie, dar prezenţa nu este obligatorie.

L.B.:  Să schimbăm registrul, veţi surprinde  publicul cu un nou volum? 

C.T.: Ce fac scritorii în pandemie, scriu, nu? Un scriitor n-ar trebui să se plângă că  a fost izolat, el tot timpul este singur. Am scris, este o idee mai veche,  o piesă de teatru, este un manuscris de  105 pagini. Se va numi  ,,Printre bufniţe” şi tratează  zoopolitica.  (Lucia BAKI)

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here