România are locuri frumoase care dacă ar fi puse în valoare ar atrage milioane de turişti. Dar, la noi totul se rezumă la jumătăţi de măsură şi nu se privesc lucrurile în ansamblul lor. De exemplu, castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, din incinta Hergheliei de lipiţani, monument istoric construit în anii 1760, stă să se prăbuşească, fiind în pericol de a mai putea fi salvat. La polul opus este însă Conacul Polizu, tot monument istoric, construit între anii 1870 -1878 de către Constantin Ghica-Deleni, în satul Maxut din judeţul Iaşi. A fost folosit ca şi cazarmă de armata rusească şi sediu administrativ în regimul communist. Din anul 2005 însă unitatea a intrat într-un amplu proces de reamenajare şi restaurare, iar în mai 2012 au fost primiţi aici primii turişti, care au rămas de-a dreptul fermecaţi. Astăzi este unul dintre cele mai frumoase locuri din judeţul Iaşi. Pentru castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos nu s-a făcut nimic, toate proiectele hergheliei şi ale Romsilva s-au blocat la obţinerea finanţării necesare lucrărilor de reabilitare. Astăzi acoperişul şi zidurile se prăbuşesc puţin câte puţin.
În vizită la Herghelie
Herghelia de lipiţani de la Sâmbăta de Jos a fost vizitată astăzi, 9 iunie 2020, de o delegaţie formată din reprezentanţi de la Ministerul Mediului, ministrul Costel Alexa, directori de la Romsilva, preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, deputatul Mara Mareş şi primarii din Ţara Făgăraşului: Gheorghe Osalciuc- Voila, Gheorghe Cristian-Victoria, Florin Ioani- Viştea, Claudiu Motrescu-Beclean, Adrian Grovu-viceprimar Ucea, Dumitru Flucuş-Şinca Nouă, Gheorghe Lazea-Recea, Dănuţ Timiş- Şoarş, Sorin Suciu-Cincu, Cristinel Paltin- Şercaia, Cornel Greavu-Drăguş. Scopul vizitei a fost legat de restaurarea castelului Brukenthal din incinta hergheliei şi de a promova lipiţanul. Conducerea unităţii a pregătit oaspeţilor un adevărat spectacol în care vedete au fost cei mai frumoşi lipiţani şi dresorii lor. Surpriza zilei a fost prezentarea unui film documentar al hergheliei realizat în anul 1943, în plin război mondial.
Reabilitarea castelului prin CNI
Aşa cum susţin ministrul Costel Alexa şi preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea, reabilitarea castelului va fi realizată de Compania Naţională de Investiţii. ,,Există o cerere depusă la CNI pentru această investiţie. Am văzut planşele şi studiul de fezabilitate pentru această invetiţie, proiectul fiind de 3,5 milioane de euro” a susţinut ministrul Costel Alexa. Este pentru prima dată când un oficial spune că există sursă de finanţare pentru restaurarea acestui castel, deşi au mai trecut pragul obiectivului, de-a lungul timpului, chiar şi premieri fără însă să se concretizeze spusele lor. Ministrul Costel Alexa s-a declarat impresionat de lipiţanii de la Herghelia Sâmbăta de Jos. ,,Este o bucurie pentru mine să avem un patrimoniu genetic al României, să avem această resursă minunată, iar autorităţile locale să reuşească să ducă mai departe această tradiţie a lipiţanului. Mai ales că în această toamnă avem centenarul hergheliei înfiinţate de statul român. Guvernul României va finanţa restaurarea acestui frumos castel pentru că dincolo de conservarea acestor resurse de aici trebuie să atragem cât mai mulţi români la Sâmbăta de Jos în Ţara Făgăraşului să vadă aceste bogăţii. Ţara Făgăraşului este o perlă în ceea ce priveşte turismul în România” a declarat ministrul Mediului.
Ţara Făgăraşului, destinaţie turistică
,,Judeţul Braşov este cea mai importantă destinaţie turistică. Este pentru prima dată când muntele bate marea. La sugestia primarilor comunelor din Ţara Făgăraşului am depus o cerere la CNI pentru reabilitarea acestui patrimoniu de la Sâmbăta de Jos. Reabilitarea castelului va fi preluatăde CNI. Mai multe investiţii din judeţul Braşov vor fi realizate de CNI. Dacă ne referim la Ţara Făgăraşului, avem cele două poduri de la Crihalma şi Hălmeag, primul va fi inaugurat în această lună, iar cel de la Hălmeag în august. Este în achiziţie şi podul de la Voila care va fi construit de nou. Pentru modernizarea drumurilor din Ţara Făgăraşului avem 240 milioane de lei. Avem un proiect european prin care vor fi reabilitaţi 50 km de drumuri judeţene din Ţara Făgăraşului. Vom avea şi alte investiţii în zona aceasta şi în zona Rupea. O importantă investiţie a CJ Braşov este aeroportul, iar pentru DN1 am găsit o alternativă, pe Valea Doftanei” a spus Adrian Veştea, preşedintele CJ Braşov.
Încercări de reabilitare eşuate
Din anul 2002 castelul aparţine societăţii Romsilva, respectiv Direcţiei Silvice Braşov, care s-a declarat neputincioasă în faţa situaţiei în care ajunsese castelul baronului de Brukenthal în ultimii 30 de ani. Acest obiectiv este monument istoric inclus în categoria A. După ce s-a prăbuşit acoperişul, au venit reprezentanţii forurilor de cultură de la judeţ şi de la Bucureşti, inclusiv ministrul Culturii de atunci, Daniel Barbu. Au vizitat, au pozat şi atât. Degradarea a continuat. ,,Până în 2005 castelul a fost folosit ca sediu administrativ al hergheliei. În anul 2004 Romsilva a făcut un proiect şi un studiu de fezabilitate pentru restaurarea castelului, dar nu a reuşit să obţină finanţarea proiectului. În anul 2012 un material de tip SOS a fost trimis la Ministerul Culturii, CJ Braşov, Prefectura Braşov, cu speranţa de a obţine fonduri. La acţiunile organizate de herghelie am prezentat şi povestea castelului cu dorinţa de a salva clădirea monument istoric. Eu am dispus închiderea castelului pentru că era în stare de degradare avansată şi reprezenta un real pericol pentru persoanele care vizitau herghelia şi doreau să vadă castelul” a spus directorul Hergheliei de lipiţani Cosmin Drăgan în urmă cu 8 ani. Un impediment a fost statutul juridic al clădirii. De cel puţin 10 ani piedica numită ,,personalitatea juridică a castelului” n-a fost trecută, astfel că fondurile europene au ocolit acest monument istoric. Şi premierul Dacian Cioloş a fost preocupat de castelul de la Sâmbăta, prin 2008 alocând un milion de euro. După ce a fost schimbat din funcţie, acea finanţare n-a mai ajus la Sâmbăta.
Palat vechi de 270 de ani
Construcţia Palatului Brukenthal a fost începută, cel mai probabil, în jurul anului 1750, de către Samuel Brukenthal, pe domeniul primit de la împărăteasa Maria Tereza. Construcţia va fi încheiată undeva la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, de către Iosif Brukenthal (1781-1859), vărul mai mic al guvernatorului. Palatul este alcătuit dintr-un pavilion central decroşat şi două aripi laterale. Capitelurile pilaştrilor de pe faţada pavilionului central sunt de tip ionic, dar sunt ornate cu ghirlande, elemente de influenţă neoclasică. Holul parterului este acoperit cu bolţi cilindrice cu penetraţii, din cărămidă, susţinute de patru stâlpi poligolani. Restul nivelurilor sunt acoperite cu planşee din lemn tencuit. Clădirea este executată pe structură din zidărie portantă din piatră şi cărămidă, iar grosimea zidurilor poate ajunge la 1,2 m. Acoperişul în patru ape, supraînălţat în zona pavilionului central, are învelitoare din ţiglă. În sala mare se găsea o pictură în frescă reprezentând scene de vânătoare cu peisaje muntoase din zona Făgăraşului, atribuită de Emil Sigerius lui Anton Steinwald din Sibiu. Aceasta era încă intactă în 1892, însă în 1932 fusese în mare parte acoperită de straturile noi de tencuială. În cele 35 de încăperi ale palatului se mai păstrează câteva dintre sobele de ceramică originale şi o mică parte din ornamentele murale. (Lucia BAKI)
