•   Milioane de euro se duc anual spre asociaţii agricole în detrimentul  adevăraţilor fermieri

  •  Păşunile comunale şi golul alpin, afaceri bănoase pentru  persoane  influente

  •   Monitorul de Făgăraş a prezentat ,,mafia” de la ACT Jibert

  • Asociaţia a pierdut procesele în faţa ziarului Monitorul de Făgăraş, fiind bună de plată

  •   Fermieri nemulţumiţi sunt şi la Felmer, Boholţ, Comăna, Jibert

 

În mai toate comunele făgărăşene sunt disputate păşunile comunale. După 2007 când s-a dat liber la subvenţiile agricole, s-a înregistrat o goană nebună după banii europeni alocaţi prin aceste subvenţii, de loc puţine, pentru păşunile comunale aflate în administrarea primăriilor şi care se întind pe sute sau chiar mii de hectare de teren în fiecare comună.   Cu ajutorul primăriilor, asociaţiile şi băieţii deştepţi au pus mâna pe sutele de mii de euro din subvenţiile pe păşuni. Şi în Ţara Făgăraşului au apărut băieţii deştepţi care susţinuţi de primari au încasat subvenţiile de la APIA în locul fermierilor activi. În comuna Jibert, de exemplu,    Asociaţia Crescătorilor de Taurine Jibert coordonată de fostul primar şi de jurista Primăriei Jibert,  a încasat 219 miliarde de lei vechi de la APIA ca subvenţii pentru păşunea comunală de cca 4000 ha, iar fermierilor, membrii în asociaţie, n-a ajuns mare lucru. Cam un million de euro pe an, aşa cum spune directorul APIA Braşov. Sunt 13 ani de când păşunile comunale au adus milioane de euro spre comunităţile făgărăşene, dar bani  au încăput pe mâna unor grupuri de oameni care le-au utilizat în scopuri particulare.

Alte declaraţii  oficiale aruncate spre fermieri

Subvenţiile agricole plătite prin APIA din fonduri europene  au fost sursă de îmbogăţire pentru  multe asociaţii constituite tocmai pentru acest scop. Milioane de euro n-au ajuns  la fermieri, cei care cultivă efectiv terenurile şi cresc animale, ci în conturile acestor asociaţii.  Au dovedit acest lucru controalele efectuate pe această temă de reprezentaţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale  şi de la APIA.  Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, a declarat recent că se va schimba legislația în ce privește acordarea subvențiilor APIA pentru pășune.   ,,E adevărat că pășunea a devenit bunul principal și animalul a devenit bunul accesoriu. Va trebui să reechilibrăm din perspectiva modului de subvenționare pe Pilonul 1 (plăți directe) acest lucru și inclusiv pe încărcătură, pe efectivele de animale. Semnalau crescătorii de ovine o inadvertență cum că nu există o conversie de la animalul adult la ovină și la produs, la miel, deci, va trebui să amendăm și acolo legislația astfel încât să putem să creăm un cadru legal prin care să se atribuie pășunile acelor crescători de animale care chiar au animale și doresc să facă performanță în zootehnie” este declaraţia secretarul de stat MADR. Tot el a mai subliniat faptul că  va exista un registru electronic al contractelor de arendă pentru a se ţine o evidenţă reală şi clară a registrului agricol.  ,,Ne gândim să informatizăm registrul agricol, să existe un registru electronic al contractelor de arendă, să existe un sistem informatic integrat în care APIA să verifice, ANAF să verifice registrul agricol și registrul contractelor de arendă și atunci lucrurile, cu adevărat, vor fi transparentizate și nimeni nu va mai pune la îndoială veridicitatea datelor înscrise în cererile unice de plată” a mai declarat oficialul.

 Şi  un ministru a spus că va pune capăt speculei

Şi fostul ministrul al MADR,  Achim Irimescu, afirma că va pune capăt  speculei cu păşuni. ,,Ce a condus la specula păşunilor este chiar subvenţia de 300 de euro/ha/an. Suma a încurajat foarte multă lume să găsească soluţii pentru a primi aceşti bani. Eu am afirmat când am fost secretar de stat că ar trebui să reducem suma la nişte valori modeste astfel încât să nu mai fie atât de mare interesul. În aceste condiţii, păşunile ar ajunge la cei care au animale. Un alt element pe care l-am luat în calcul şi am introdus o limitare a taxelor care se pun pentru a vedea care este producţia unui hectar de păşune, producţia de fâneaţă. Din păcate, nu am reuşit în totalitate să reglementăm lucrurile. Am fost sesizat de fermierii tineri care cresc animale că nu au reuşit să aibă acces la păşuni pentru că licitaţia a fost câştigată de asociaţii care nu au număr suficient de animale. Şi atunci efectul este exact invers celui dorit. Avem discuţii cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru că primăriile sunt cele care răspund de licitaţia pentru păşuni, să aducem situaţia pe făgaşul normal” a declarat  fostul ministrul Achim Irimescu în 2016. De atunci însă  nu s-a întâmplat nimic.

O afacere bănoasă şi în golul alpin

Păşuni de 600 ha, de 1.000 ha ar fi fost concesionate de primăriile locale unor afacerişti şi chiar unor societăţi comerciale aflate în insolvenţă.  În zona montană, subvenţia pe hectarul de păşune poate să ajungă, cu plăţile compensatorii pe agromediu, şi la 440 de euro/ha. Un simplu calcul arată: 440 euro x 1.000 ha = 440.000 de euro, că se scot sute de mii de euro anual doar din subvenţiile europene plătite prin APIA.   ,, S-au înfiinţat asociaţii pe colţ de sat pentru a profita de banii fermierilor. Pe de altă parte, pentru a elibera nişte adeverinţe pe număr de animale ca să găsească o soluţie pentru dijmuirea micilor producători şi eu nu pot fi de acord cu asta„, spunea ministrul Achim Irimescu. Asociaţiile de producători au luat, până acum, subvenţiile în numele membrilor şi după ce şi-au scăzut costurile de funcţonare şi alte costuri, ce-a mai rămas dacă a mai rămas s-a împărţit la adevăraţii fermieri, la adevăraţii proprietari de animale.  Golul alpin din Munţii Făgăraşului  aduce mari profituri băieţilor deştepţi. S-au trezit mari proprietari sau arendaşi  ai golului alpin oameni cu influenţă locală, judeţeană sau la nivel central. Încasează  sute de mii de euro pe an  fără să ştie măcar unde se află terenul. Asta în timp ce oierii din zonă nu mai au posibilităţi materiale să-şi urce turmele la munte. Dar  nici voie nu au, neavând terenuri. ,,Vara oile le duceam la munte, iarbă proaspătă, apă rece, aer curat. Cea mai bună brânză se făcea la munte. Astăzi, golul alpin aparţine  afaceriştilor, nu ciobanilor care au nevoie. Faţă de alţi ani, în prezent nu se mai urcă la munte cu oile şi se va pierde şi acest obicei. Subvenţiile se duc la băieţii deştepţi, nu la noi, cei care chiar avem nevoie de ele” a spus Radu Bălaşa, fermier din Viştea de Sus.

  Nereguli  cu păşuni

Situaţii similare cu  ACT Jibert sunt identificate şi în alte localităţi făgărăşene, la    Boholţ, Comăna, Felmer,   unde băieţii deştepţi au făcut avere din păşunile comunale.  Monitorul de Făgăraş a publicat numeroase cazuri din Ţara Făgăraşului în care  fermierii erau  nemulţumiţi de modul în care erau împărţite  păşunile comunale, dar şi de contractele încheiate de primării cu diverse asociaţii în detrimentul adevăraţilor fermieri şi crescători de animale. ,,Sunt  nereguli făcute la împărțirea pășunilor de către primării, dacă se fac licitaţii redevenţele ajung la valori  prea mari  pe hectarul de pășune, mai sunt şi  atribuiri directe ale pășunilor unor crescători cu puține animale, în timp ce crescătorii cu multe animale sunt excluşi. Dureros este faptul că subvenţiile APIA  sunt condiţionate de numărul de animale şi  cu toate acestea banii nu  mai ajung la cei care cresc animalele” se plâng crescătorii de animale din Ţara Făgăraşului.

 

Monitorul de Făgăraş a câştigat procesele cu ACT Jibert

Monitorul de Făgăraş a publicat în serial  activitatea Asociaţiei Crescătorilor de Taurine (ACT) Jibert  unde lucrurile s-au petrecut cu încălcarea gravă a legislaţiei în vigoare, caz în care oamenii legii  au întocmit dosare penale pe numele persoanelor care s-au ocupat de activitatea asociaţiei obţinând subvenţii europene prin APIA. La mai toate instituţiile de cercetare penală există dosare care au ca obiect ACT Jibert. Şi asta întrucât condcerea asocaţiei a încasat sume mari de bani  folosindu-se de animalele  din bătătura localnicilor, iar  banii n-au ajuns în buzunarele acestora  aşa cum impun prevederile legale. Cel puţin un milion de euro pe an au fost banii pe care ACT Jibert i-a încasat, iar la fermieri dacă a ajuns câte 70-100 euro pentru un hectar. Artizanii afacerii au fost  Şerban Adriana Ana, jurist în primăria Jibert la acea vreme, preşedinta asociaţiei, şi Marian Pâtea, cel care a ocupat în acest răstimp funcţiile de  primar, viceprimar şi consilier local. De prin 2015 dosarul cauzei se află  pe masa procurorilor anticorupţie.   ACT Jibert a încasat începând din 2007 peste 219 miliarde de lei vechi de la APIA pentru păşunea comunei Jibert pe care a concesionat-o de la CL Jibert. Pentru dezvăluirile din Monitorul de Făgăraş, cei doi au dat în judecată ziarul şi pe autorul  articolelor.  Adriana Şerban şi Pâtea Marian  au pierdut însă procesele, sentinţele fiind definitive, iar  cei doi  buni de plată.  Instanţa a confirmat  justeţea şi corectitudinea  informaţiilor publicate   în paginile ziarului Monitorul de Făgăraş.

 Băieţii deştepţi de la Boholţ
 

Păşunea comunală din extravilanul localităţii Boholţ denumit ,,În Mesteacăn” a căzut în plasa ,,băieţilor deştepţi”  cu asentimentul aleşilor locali. Sătenii au dus o luptă  lungă în instanţă începând cu 2012 pentru a-şi recâştiga dreptul asupra păşunii. Aşa se face că în 2013 sătenii din Boholţ şi-au exprimat nemulţumirea pe unde au putut pentru a bloca decizia Primăriei Beclean de a concesiona păşunea de la Boholţ unor terţi. S-au plâns şi procurorilor, dar cauza a fost clasată.  În fapt CL Beclean a emis HCL 37 în data de 28 decembrie 2012  privind concesionarea a 145,82 ha de păşune comunală în zona ,,În Mesteacăn”. Primarul şi aparatul propriu au organizat licitaţie, iar din trei ofertanţi a fost desemnată câştigătoare SC Sialexpo Impex SRL. Primarul a semnat  contractul de concesionare nr. 635 la 18.02. 2013 cu Sialexpo reprezentată de Roşca Adriana cu o redevenţă de doar 400 lei/an, o sumă derizorie. Asfel sătenii au rămas fără păşune pentru animale.

 ,,Dealul Comorii” de la Felmer, cuiul nemulţumirilor

Şi la Felmer se înregistrează o situaţie similară. Şi aici a fost înfiinţată o asociaţie  agricolă, ,,Dealul Comorii” care a atras sătenii crescători de animale.  Scopul, aşa cum susţin oamenii, obţinerea de subvenţii prin APIA.   Şi întradevăr s-au obţinut sume mari de bani. Conform informaţiilor furnizate de APIA Braşov în baza Legii 544, Asociaţia Dealul Comorii cu sediul în Felmer a beneficiat de următoarele sume de bani ca subvenţi agricole pentru următoarele schmeme de plată: SAPS, plata pentru practici benefice pentru climă şi mediu, plata redistributivă, pachetul-Pajişti cu înaltă valoare naturală:

  • În campania 2017: 398.041,82 lei
  • În campania 2018_ 417.403,20 lei
  • În campania 2019: 423.176,82 lei.
  • Pentru campania 2017, asociaţia a fost penalizată cu suma de 15.855,69 lei pentru nerespectarea angajamentelor de agromediu.

La nivelul lunii martie,  asociaţia nu depusese  cerere unică de plată pe suprafaţă.  Aşa cum susţine primarul comunei, asociaţia a primit adeverinţă  pentru  suprafaţa  de teren  administrată, act necesar completării cererii APIA. Unii membri din asociaţie, cei care s-au considerat lezaţi de activitatea acesteia,  au ieşit din  asociaţie şi au înfiinţat o alta.  În urma solicitării sătenilor nemulţumiţi, Monitorul de Făgăraş a cerut primarului să organizeze o întâlnire între fermieri şi conducerea asociaţiei la care reporterii să participe pentru a relata subiectul.  La încheierea stării de alertă, întâlnirea va fi programată, aşa cum ne-a informat primarul comunei Şoarş, Dănuţ Timiş. (Lucia BAKI)

 

 

1 COMENTARIU

  1. Stiti cumva de ce plateste primaria jibert 20000 de lei la o firma de consultanta care a fost infiintata in anul 2020 pentru consultanta in achizitii cu toate ca are oameni. platiti cu salarii grase taman pentru asa ceva?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here