Când poate fi adusă în ţară Alina Bica. Făgărăseanca Alina Bica, fosta sefă a DIICOT,  a fost arestată în Italia

  Fosta şefă DIICOT, condamnată la patru ani de închisoare, era căutată din toamna lui 2019

•   Fugarul Ioan Bene, prins tot în Italia

•   Alina Bica se afla într-un taxi, într-o zonă limitrofă a oraşului Bari, în momentul în care autoturismul a fost blocat în trafic de carabinieri

•   Fosta şefă DIICOT nu a opus rezistenţă şi a mers la secţia de poliţie, acolo unde a fost audiată

•   Ulterior, ea va fi dusă în faţa judecătorilor pentru confirmarea mandatului de arestare

Poliţia Română a anunţat arestarea Alinei Bica în Italia. Fosta şefă DIICOT, condamnată la 4 ani de închisoare pentru favorizarea infractorului, se sustrăgea executării pedepsei. Alina Bica se afla într-un taxi, într-o zonă limitrofă a oraşului Bari, în momentul în care autoturismul a fost blocat în trafic de carabinieri. Fosta şefă DIICOT nu a opus rezistenţă şi a mers la secţia de poliţie, acolo unde a fost audiată. Ulterior, ea va fi dusă în faţa judecătorilor pentru confirmarea mandatului de arestare. Poliţia a mai anunţat identificarea şi arestarea lui Ioan Bene, condamnat la şase ani şi două luni de închisoare pentru evaziune, în aceeaşi zonă din Italia.

4 ani închisoare pentru favorizarea omlui de afaceri Ovidiu Tender

Fosta şefă a DIICOT, dată în urmărire din toamna anului trecut, are o condamnare definitivă la 4 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Alina Bica a fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare. Cât despre omul de afaceri Ioan Bene, arestat tot în Italia, în aceeaşi zonă în care a fost găsită fosta şefă DIICOT, acesta are o condamnare de 6 ani şi două luni de închisoare pentru evaziune fiscală, fals şi uz de fals. În dosarul lui Bene a fost condamnat şi fostul preşedintele al Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, la 6 ani şi 4 luni de închisoare pentru luare de mită. Uioreanu a fost eliberat condiţionat în februarie 2020.

Ce acuzaţii i se aduc fostei şefe a DIICOT

„Alina Bica Mihaela, urmărită internaţional, cu mandat european, pentru infracţiunea de favorizarea infactorilor, fiind condamnată la 4 ani, şi Bene Ioan, urmărit internaţional cu mandat de arestare, fiind condamnat 6 ani şi 2 luni pentru fals în înscrisuri şi uz de fals, sunt în custodia colegilor din Italia. Vor fi prezentaţi unei instanţe care va dispune demersurile de a-i aduce în ţară. Au fost descoperiţi în aceeaşi zonă”, a anunţat vineri seara inspectorul-şef al Poliţiei Române, Liviu Vasilescu.   Cei doi vor fi prezentaţi unei instanţe pentru a dispune asupra executării Mandatelor Europene de Arestare. Alina Bica, condamnată pentru favorizarea lui Ovidiu Tender. Curtea Supremă a condamnat-o pe 27 noiembrie pe fosta şefă DIICOT, Alina Bica, la patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Condamnarea vine după ce judecata apelului în acest dosar a fost reluată ca urmare a deciziei CCR cu privire la completele de cinci. Sentinţa iniţială fusese tot de patru ani de închisoare. Decizia judecătorilor a fost luată cu majoritate, unul sau doi judecători din completul de cinci dorind achitarea fostei şefe DIICOT.

Dosarul, rejudecat după decizia CCR 

Pe 19 martie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-şef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.   Contestaţia în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curţii Constituţionale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestaţia în anulare, fosta şefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluţionarea contestaţiei.

Istoricul dosarului

În dosarul cunoscut şi sub numele de „Bica 2”, fosta şefă a DIICOT este acuzată de favorizarea fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum si de infracţiunea de abuz în serviciu. Potrivit DNA, pe 24 septembrie 2013, DIICOT a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute de Adriean Videanu până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acţiuni deţinute de acesta la SC Titan Mar SA. În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reuşit să înstrăineze acţiunile pe care le deţinea la Titan Mar, operaţiune facilitată şi de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acţiuni nominative pe care le deţinea în acţiuni la purtător.   DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse. Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, procurorul-şef al DIICOT Alina Bica, deşi nu avea competenţa, a admis o plângere depusă de Videanu şi a dispus ridicarea sechestrului pe acţiuni. DNA mai susţine că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Alina Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA. Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul RAFO instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de şefa instituţiei, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile.

Ioan Bene, condamnat pentru evaziune fiscală şi dare de mită

Omul de afaceri Ioan Bene, condamnat la 3 ani şi 8 luni la închisoare pentru dare de mită în dosarul fostului preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a fost dat în urmărire după ce nu a fost găsit pentru a fi încarcerat în Penitenciarul Gherla. Ioan Bene a fost condamnat, pe 12 mai 2020, la o pedeapsă de 6 ani şi 2 luni închisoare de către Tribunalul Bucureşti, Secţia Penală I, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privat”. Ioan Bene conducea mai multe firme care au derulat proiecte cu Consiliul Judeţean Cluj, printre care cel de construire a noii piste de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj. Acesta are în derulare şi proiecte imobiliare, dar este şi cumpărătorul fostului hotel „Continental” din centrul municipiului Cluj-Napoca, pe care vroia să îl reabiliteze.

Dilema autorităţilor române: Când poate fi adusă în ţară Alina Bica

Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, nu va ajunge în România prea curând, au precizat, în exclusivitate pentru evz.ro, surse judiciare. Urmărită international şi prinsă în Italia, Alina Bica, fosta şefă a DIICOT ar putea sta mult şi bine în Italia. Procedura extrădării în România ar putea dura o lună sau câţiva ani, au explicat, în exclusivitate pentru evz.ro, surse judiciare. Şi nu doar în cazul Alinei Bica, ci şi în cel al lui Ioan Bene, omul de afaceri prins tot în Italia după ce a fost condamnat la 6 ani şi 2 luni pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri şi uz de fals şi era urmărit internaţional, în baza unui mandat european, procedura este aceeaşi. Mai exact, autorităţile italiene solicită autorităţilor române documentele necesare extrădării, respectiv decizia de condamnare şi mandatul de urmărire internaţională. Apoi, Ministerul Justiţiei trebuie să trimită aceste documente către autorităţile din Italia, procedură care ar trebui să dureze maxim trei zile. Însă, în Italia, va urma un proces în care un judecător va putea decide extrădarea. Dacă Alina Bica şi Ioan Bene vor contesta o eventuală decizie favorabilă extrădării, procesul se va extinde pe o altă perioadă de timp.

Birchall, după reţinerea Alinei Bica în Italia: „Acasă cu toţi fugarii, că prea râd în nas românilor cinstiţi“

Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei, a reacţionat, vineri seara, la anunţul făcut de şeful Poliţiei Române cu privire la reţinerea în Italia a fostei şefe DIICOT Alina Bica şi a omului de afaceri Ioan Bene, făcând un apel ca toţi „fugarii” să fie aduşi acasă şi ca toţi banii furaţi de aceştia să fie recuperaţi. „Bravo poliţiei române, bravo poliţiei italiene! Ştiu câte eforturi am făcut ca să se deblocheze şi să se avanseze cu fiecare procedură de extrădare, cu punerea în aplicare a mandatului european de arestare etc. Tocmai de aceea le sunt şi aşa de «dragă». Păi cum să nu îi fiu «dragă» lui Popoviciu, de exemplu, când pe mandatul meu de ministru al justiţiei am câştigat împotriva lui în prima instanţă din UK şi este doar o chestiune de timp până când va fi adus acasă să execute pedeapsa pentru care este condamnat. Poţi fugi, dar nu te poţi ascunde la nesfârşit! Aşa cum am mai spus, cooperarea şi dialogul bilateral pot ajuta extrem de mult în astfel de cazuri. Hai cu toţi fugarii acasă că prea râd în nas românilor cinstiţi şi statului român… şi da, trebuie recuperat fiecare leu furat statului român! Daţi share oameni buni, ca să ştie adevărul fiecare român cinstit!”, a susţinut Birchall pe pagina sa de Facebook. Remarcile fostului ministru al Justiţiei vin în contextul în care, vineri seara, şeful Poliţiei Române, Liviu Vasilescu, a declarat că Alina Bica şi Ioan Bene se află în custodia poliţiştilor din Italia, urmând să fie prezentaţi unei instanţei locale în vederea transferării lor în România. Reamintim că Alina Bica a fost condamnată definitiv în noiembrie 2019 la patru ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a fost achitat de judecătorii Instanţei supreme. Ulterior, Bica a fugit din ţară şi a fost dată în urmărire de către Poliţia Română.