•  Listele candidaţilor pentru alegerile locale din localităţile Ţării Făgăraşului

  •   Cine râvneşte preşedinţia CJ Braşov

  •   Cei mai mulţi candidaţi care-şi doresc funcţia de primar sunt la Făgăraş şi Şinca Veche

  •    Electoratul din Ţara Făgăraşului nu agrează candidaţii independenţi

Făgărăşenii trăiesc această perioadă ca într-un fim cu repetiţie. Sar peste grămezile de pământ în căutarea vreunei porţiuni de trotuar, fac slalom printre gropile de pe străzi şi nu mai găsesc niciun petic de asfalt, ascultă înjurăturile şoferilor adresate aleşilor locali, citesc anunţurile de închiriere ce tapetează multe dintre spaţiile comerciale care au tras obloanele, caută cu disperare locurile de muncă promise de primar şi camarila sa, cer servicii medicale decente în spitalul din municipiu condus  de directori politici, cer audienţe în primărie, dar nimeni nu-i mai ascultă, privesc insistent spre florile  plantate în ronduri pentru a le distinge culoarea sub stratul gros al prafului emanat de şantierele  deschise doar în prag de campanie electorală, fac slalom printre bălăriile necosite din cartiere unde se ascund şobolanii.  Pe lângă obsedantele taxe impuse de şefii oraşului, de la taxa pe ţeavă la cea pe apa de ploaie sau pe terenul de sub parcarea închiriată ori ,,valoroasele“ taxe de salubritate şi apă rece, făgărăşenii  sunt şocaţi acum de promisiunile şi laudele  electorale, unele de-a dreptul nesimţite, ce invadează reţelele de socializare sau cartierele din  urbe.   La Făgăraş vor fi tot 19 plus unul indivizi  care vor decide soarta municipiului în următorii patru ani, la Victoria vor fi tot 15 plus unul, iar în comunele făgărăşene vor fi de la 9 la 11 plus unul, în funcţie de numărul locuitorilor, iar la cârma judeţului tot vreo 35 plus unul.  Premergător votului, a început  campania electorală. Partidele şi candidaţii însoţiţi de camarilele lor, dar şi  aşa zişii independenţii  îşi vor prezenta programele electorale şi vor ieşi din bârlogurile în care au hibernat timp de patru ani. De 30 de ani aşa s-au petrecut lucrurile: ei au promis, cetăţenii au votat, ei n-au făcut nimic, dar continuă să  ceară votul. Conform legilor votate de Parlamentul României campaniile electorale sunt finanţate de la bugetul statului, adică din banii plătiţi de cetăţenii români care vor spitale, şcoli, drumuri, autostrăzi şi un trai decent. Sunt miliarde de euro care sunt transferate legal de la cetăţeni la oamenii politici. Poate nu ştiţi, dar circul electoral prezentat în faţa românilor de candidaţii la funcţiile de primari, consilieri locali şi judeţeni este plătit de cetăţeni.

Un vot penalizator la Făgăraş

Votul făgărăşenilor  ar trebui, de data aceasta, să penalizeze nesimţirea acelor candidaţi care vor să mai ţină în mâini încă un mandat frâiele municipiului, deşi n-au făcut nimic pentru comunitate, doar au pus  umărul la  jefuirea banului public.   Făgăraşul are un buget anual de peste 60 milioane lei (600 miliarde lei vechi), iar dacă vor fi atrase şi fonduri europene, sumele se majorează considerabil. În termeni populari, se poate spune că ciolaniada este şi în acest an electoral la mare căutare. Dovadă este puzderia de candidaţi care râvnesc o funcţie plătită bine din banii publici.   Nouă candidaţi râvnesc la fotoliul de primar al Făgăraşului,  unii  promovaţi de partidele politice şi unul care-şi spune independent.  Promisiunile curg chiar dacă n-au făcut nimic patru ani.

Ce şi-au dorit făgărăşenii în ultimii 30 de ani
 

  •   Şosea de centură care să elimine traficul greu ce traversează oraşul şi care distruge locuinţele.
  •  Locuri de muncă
  •  Şosele şi trotuare
  •  Spital cu servicii medicale optime, care să salveze vieţi
  •  Şcoli moderne şi rezultate deosebite
  •  Turism bine dezvoltat care să aducă plus valoare în Făgăraş
  •  Proiecte europene care să transforme municipiul într-unul european
  •  Nivel de trai ridicat
  •  Creşe moderne
  •  Tinerii să nu mai plece peste graniţă în căutarea unui trai decent
  •  Dezvoltarea economică prin industrie, producţie şi servicii de calitate
  •  Atragerea de investitori
  •  O strategie de dezvoltare realistă
  •  O primărie de profesionişti şi deschisă pentru cetăţeni
  • Transparenţă decizională

Lista ar putea fi mult mai lungă pentru că şi anii care s-au scurs au fost mulţi. Toţi candidaţii la funcţiile publice din Făgăraş şi-au tapetat programele electorale cu aceste promisiuni, dar nu s-au ţinut de cuvânt. După ce au depus jurământul aferent funcţiei s-au transformat în maşini de tocat banul publoc în interesul propriu şi nu al comunităţii.   Astfel că astăzi Făgăraşul nu mai are nici industrie, nici forţă de muncă, nici investitori, nici trotuare şi străzi asfaltate, nici  servicii medicale de ciliate, nici curăţenie, este un oraş îmbătrânit, tinerii fiind plecaţi peste graniţă, dar are în continuare romisiuni şi taxe majorate.

Primarii postdecembrişti şi nerealizările lor
 

Primul mandat a fost unul scurt şi nu şi-a lăsat prea mult amprenta asupra comunităţii, mai ales că haosul creat de Revoluţie cu greu a fost îndepărtat. Următorul s-a instalat sub auspiciile unei istorii vechi, a judeţului Făgăraş, desfiinţat abuziv de comunişti. Primarul de atunci, Nicolae Ciocan, a lăsat în urmă un zbucium al reînfiinţării judeţului Făgăraş, al opririi proiectului de aducţiune apă peste munţi şi o cantină socială plătită din indemnizaţia aferentă funcţiei sale. A câştigat apoi încrederea făgărăşenilor prof. Rică Judele-independent, dar n-a reuşit să-şi încheie mandatul început în 1996 din cauza sănătăţii. Şi prof. Rică Judele a promis în campania electorală, dar spre deosebire de alţii şi-a respectat promisiunile.   A urmat Ovidiu Simen de la ţărănişti. Nici vârsta nu l-a ajutat, dar nici felul de a fi. A rămas în istoria locală precum un bunicuţ care vrea linişte şi pace cu toată lumea. Nici n-a deranjat prea mult, dar nici n-a făcut nimic special decât a ,,externalizat” câteva active din averea urbei spre acoliţi. Primarul Ioan Bărbuţi  a stat două mandate în fotoliu de primar al Făgăraşului şi a ieşit în evidenţă cu numeroasele sale deplasări, dar de numele lui sunt legate locuinţele ANL.  Alte două mandate i-au revenit lui Sorin Mânduc de la liberali. A ieşit în evidenţă prin ,,afacerea stadioul”, şantierele haotice Recon&Doje, taxa pe ţeavă. În urma lui au rămas asfaltările electorale care se văd şi astăzi. A urmat independentul Sucaciu, care a cultivat  de la predecesorii lui metehnele politice. În cazul lui a fost un mandat al intereselor şi recompenselor electorale, nicidecum respectarea promisiunilor. A promis centură, n-a făcut-o, a promis asfaltarea străzilor având fondurile din mandatul anterior, n-a făcut-o, a promis trotuare, nu le-a făcut, a promis o secţie de pediatrie nouă, n-a făcut-o. Dar a făcut angajări, administraţia publică devenind cel mai mare angajator din urbe, a reînfiinţat servicii publice unde şi-a instalat ca şefi acoliţii,  a dublat tarifele la utilităţi, a împărţit bugetul local  tuturor celor  de care s-a înconjurat, îndestulându-le conturile. A mai realizat ceva, a  transformat spitalul într-o fortăreaţă  din care informaţile publice nu răzbat decât dacă avantajează conducerea impusă de primar, de altfel cum se întâmplă şi în primăria condusă de acest aşa zis independent.

 Năravuri vechi
 

În Făgăraşul interbelic viaţa politică era la mare căutare şi îşi avea năravurile ei. Se promitea mult, iar personajele politice erau mai combative şi nu se sfiau să-şi atace dur adversarii. Poate pentru că nu erau la fel de implicate, ca şi cei de acum, indiferent de culoarea politică, în afaceri cu banii publici. Principalele formaţiuni politice care se luptau pentru putere în perioada interbelică erau Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal. În Făgăraşul începutului de secol, erau editate ziare politice, fiecare partid îşi avea ziarul lui.  Dar editorii şi directorii de ziar scriau chiar pe prima pagină a ziarului sloganuri de tipul: ,,Oficiosul Partidului….“. De exemplu, ziarul ,,Olteanul“ era până la 11 mai 1920 ziarul judeţului, iar de atunci a trecut în proprietatea Partidului Poporului condus de Octavian Goga. Alegătorii de atunci erau bine informaţi având la dispoziţie atât ziare independente, dar şi ziarele politice. Ulterior lucrurile s-au schimbat, mai ales când comuniştii au devenit partid unic. După frauda de la alegerile din 1946 au urmat 50 de ani de comunism când alegerile erau de formă, alegătorii bucurându-se în duminica votului de mici şi bere pentru că rezultatele se intuiau. După Decembrie 1989 lucrurile s-au schimbat sau mai bine zis au fost readuse în actualitate practicile vechi, remixate însă în funcţie de interese.

 

109 candidaţi pentru  21 comune, 2 oraşe şi un municipiu

Funcţiile publice din judeţul Braşov sunt  râvnite de peste 5000 de localnici care  şi-au depus candidaturile pentru  alegerile locale ce se vor desfăşura în data de 27 septembrie 2020. Nu mai puţin de 109 persoane îşi doresc să fie primari în cele 21 comune din Ţara Făgăraşului,  în Făgăraş, Victoria şi Rupea.  Şi pentru a conduce judeţul Braşov din funcţia de preşedinte al CJ Braşov s-au înscris 11 candidaţi.  Dacă mai calculăm şi funcţiile de consilier local se mai adaugă încă vreo 280 de candidaţi. În judeţul Braşov sunt 635.084  persoane conform informaţiilor statistice de la 1 ianuarie 2019, la Făgăraş, 38.695, la Victoria, 8499, la Rupea, 6076 persoane, iar în comunele făgărăşene, 51.026 persoane.

 

Municipiul Făgăraş:

  • Borta Raluca Maria- Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)
  • Cupu Lucian – PNL
  • Negrilă Ion- PSD
  • Clonţ Valentin- Partidul PRO-România
  • Mitric Radu Teodor- ALDE
  • Darău Irineu Ambrozie- Alianţa USR-PLUS
  • Muntean Gheorghe- Partidul Alternativa  pentru Demnitate Naţională
  • Androne Bogdan Ionuţ- Asociaţia Partida Romilor Pro Europa
  • Sucaciu Gheorghe- independent

Oraşul Victoria

  • Cristian Gheorghe- PNL
  • Bârsan Ioan- PSD
  • Bertea Camelia Elena- Alianţa USR-PLUS
  • Tabacu Traian- Partidul RE: START România
  • Stanea Daniel Constantin- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
  • Stînea Timotei Valentin- independent

Oraşul Rupea:

  • Opriş Alexandru- PNL
  • Bărdaş Nicolae Liviu- PSD
  • Moise Maria Codruţa- Partidul PRO România
  • Danciu Radu Ioan- independent

Comuna Beclean

  • Motrescu Vasile Claudiu- PNL
  • Leancu Cosmin Ioan- PSD
  • Ludu Alexandru Gheorghiţă- Alianţa USR-PLUS
  • Munteanu Laurenţiu Ioan- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
  • Dan Octavian- Partidul Noua Românie
  • Deceanu Valentin Gheorghe- independent

Comuna Cincu

  • Flueraş Moise- PSD
  • Suciu Sorin Aurel- PNL
  • Belu Ion Lucian- Partidul Alianţa  pentru Unirea Românilor
  • Făinişi Ioan- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
  • Căian Marius Daniel- Asociaţia Partida Romilor Pro Europa
  • Mertensacker Martin Maria- FDGR

Comuna Comăna

  • Grusea Viorel- PNL
  • Dragomir Mihai- PSD
  • Boeriu Marius Iosif- Partidul PRO România
  • Toma Gheorghiţă- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

Comuna Drăguş

  • Fogoroş Ioan Viorel- PER
  • Greavu Cornel- PNL
  • Lăzăroae Ioan Aurel- independent

Comuna Hârseni

  • Grancea Adrian Virgil- Partidul Verde
  • Grecu Gheorghe- PNL
  • Olteanu Mihai- PSD
  • Milea Nicolae- PMP
  • Pop Laurenţiu George- Alianţa USR-PLUS
  • Dâmboiu Daniel- independent

Comuna Hoghiz

  • Brânzea Bogdan Gheorghe- Alianţa pentru Unirea Românilor
  • Andron Florin Ovidiu- PNL
  • Buta Ioan- PSD
  • Ghindea Mircea- Partidul PRO România
  • Macovei Lucian Ioan- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
  • Kelemen Jozsef Attila- UDMR
  • Cazac Constantn Dorin- independent

 Comuna Jibert

  • Boeriu Ioan Iancu- PNL
  • Vaida Bucur- PSD
  • Dumbravă Ioan- Partidul PRO România

Comuna Lisa

  • Paler Gheorghe- PNL
  • Moga Gheorghe- PSD
  • Guşeilă Adrian Mircea- PMP
  • Văcaru Vasile- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

Comuna Mândra

  • Taflan Ioan Şerban- PSD
  • Pirău Ioan- PER
  • Puia Petru Ioan- PNL
  • Pirău Dorel Ioan- PMP
  • Boeriu Constantin Gabriel- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
  • Zară Ion- independent

Comuna Părău

  • Stoica Ovidiu Marius- PNL
  • Pătran Ion- PSD
  • Ovesea Ovidiu Alexandru- PMP
  • Grancea Corneliu- independent

Poiana Mărului

  • Drăgoiu Ioan- PNL
  • Perşoiu Alexandru Cătălin- PSD

Comuna Recea

  • Lazea Gheorghe- PNL
  • Răduleţ Dorian Ioan- Partidul PRO România
  • Bărgăoanu Ioan Cristian- PSD

Comuna Sâmbăta de Sus

  • Andreaş Vasile- PSD
  • Haşu Lucan-  Partidul Alianţa pentru Unitatea Românilor
  • Morariu Nicolae- PNL
  • Ciocoiu Gheorghe- independent

Comuna Şercaia

  • Paltin Cristinel- PNL
  • Kovacs Zoltan Mark- Alianţa USR-PLUS
  • Dăneţiu Silviu- independent

Comuna Şinca

  • Cătoi Lucian- PNŢ-CD
  • Bârlez Victor- PNL
  • Muntean Ioan Claudiu- Asociaţia Partida Romilor ,,Pro Europa”
  • Popa Adrian- PSD
  • Goilă Daniel- PMP
  • Bragheş Ioan Dorin- PRO România
  • Ciovică Iulian Gheorghe- Partidul Alianţa Naţională
  • Popa Ioam- Alianţa USR-PLUS
  • Bălan Gabriela- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

Şinca Nouă

  • Flucuş Dumitru- PNL
  • Nănău Gheorghe- PSD

Comuna Şoarş

  • Timiş Dănuţ Ioan- PNL
  • Piticaş Ioan- PSD
  • Marhao Cristinel- Alianţa USR-PLUS

Comuna Ticuş

  • Tatu Zosim Ionuţ- PSD
  • Şchiopea Emil Mircea- PNL
  • Mocanu Ioan Gigel- Partidul PRO România
  • Joliff Erwan Francois Michel Marie- Alianţa USR-PLUS

Comuna Ucea

  • Grovu Adrian Constantin- PNL
  • Costea Eugen Iulian- PSD
  • Stanciu Ioan Ştefan- PMP
  • Savu Mihai Christian- Partidul PRO România

Comuna Viştea

  • Ioani Florin- PNL
  • Cristea Marius Vasile- PMP
  • Bîrsan Gheorghe Augustin- Alianţa USR-PLUS
  • Fuciu Adrian- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională

Comuna Voila

  • Osalciuc Gheorghe- PNL
  • Bica Alexandru Ovidiu- PSD
  • Opriş Maria Roxana- independent

 

Candidaţii la  CJ Braşov

  • Rasaliu Marian Iulian- PSD
  • Veştea Adrian Ioan- PNL
  • Mohaci Mihai- Partidul PRO România
  • Toaso Imelda- UDMR
  • Antohe George Adrian- PMP
  • Benga Tudor Vlad- Alianţa USR-PLUS
  • Carchelan Vasea- PRM
  • Chira Adam Raimond- Pardidul Verde
  • Goidescu Ionel- Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
  • Fernolend Carolina- FDGR
  • Câju Mariana – independent

(Lucia BAKI)

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here