Încă un obiectiv completează harta turistică a Ţării Făgăraşului. ,,Hanul Brâncovenesc” de la Sâmbăta de Jos a fost sfinţit duminică, 6 septembrie 2020, invitaţii proprietarului Gheorghe Puşcaşu, fiind sătenii. Hanul este o locaţie specială, unică în zonă, unde luxul şi tradiţionalul se îmbină armonios, lăsând imaginea unui castel princiar. La Hanul Brâncovenesc îşi pot găsi locul de relaxare persoane din toate categoriile sociale, de la cele simple la cele cu mari pretenţii. ,,Am creat o locaţie deosebită, realizată din toată inima. Am făcut un lucru ca să rămână, să fie un început pentru dezvoltarea şi promovarea comuntăţii din Sâmbăta de Jos. Am vrut ca acest han să fie un plus, să dea o altă imagine acestei comunităţi. Îmi doresc ca lumea să vină seara să se relaxeze aici, poate să asculte muzică la pian, să aibă o altfel de trăire. Am făcut această investiţie pentru toţi, pentru comnitate, nu doar pentru mine” a spus Gheorghe Puşcaşu, investitorul de la Hanul Brâncovenesc.
Sfinţirea hanului, o sărbătoare pentru sat
Duminică, 6 septembrie a.c., a fost mare sărbătoare pentru sătenii din Sâmbăta de Jos. După slujba de la biserică au fost invitaţi la Hanul Brâncovenesc, să participe la sfinţirea obiectivului. De bună seamă organizarea evenimentului s-a făcut cu respectarea măsurilor de siguranţă pentru pandemia COVID-19. ,,Am ţinut să facem sfinţirea hanului în prima duminică din noul an bisericesc, iar preoţii satului nostru au fost deschişi la o astfel de acţiune locală. Invitaţii mei la inagurare au fost sătenii din Sâmbăta de Jos, pentru mine cei mai importanţi invitaţi. Când au păşit pe poarta hanului, am fost impresionat de zâmbetul lor de mulţumire, iar după ce au vizitat obiectivul m-au copleşit cu impresiile lor, unii aveau lacrimi în ochi. Pentru mine au fost cele mai importante reacţii ale persoanelor care au vizitat hanul. Le mulţumesc tuturor pentru că mi-au onorat invitaţia” a spus Gheorghe Puşcaşu, patronul investiţiei. ,,Aşa ceva n-am mai văzut, este totul la superlativ. Când eram tânără veneam la han şi petreceam frumos, dar ce văd astăzi aici, nu am cuvinte să vă spun. De acum satul nostru are cu ce să se laude. Dacă s-ar reface şi castelul de la herghelie, ar fi încă un lucru la fel de bun” a spus o localnică de 78 de ani.
Un braşovean îndrăgostit de Sâmbăta de Jos
Gheorghe Puşcaşu este din Braşov, dar s-a legat de satul Sâmbăta de Jos. Este investitorul care a reuşit să readucă la viaţă legenda Hanului Brâncovenesc de la Sâmbăta de Jos. Braşoveanul Gheorghe Puşcaşu şi-a pus ambiţia, curajul şi banii pe masa ,,stilului brâncovenesc”, iar după aproape 4 ani de şantier a reuşit să introducă în circuitul turistic Hanul Brâncovenesc şi să repună pe harta turistică localitatea Sâmbăta de Jos. ,,Nu ştiam nimic despre satul Sâmbăta de Jos sau despre hanul de aici, dar m-a atras denumirea obiectivului atunci când am aflat despre vânzarea lui. Era totul în paragină. M-am oferit să-l cumpăr şi aveam déjà imaginea a ceea ce urma să construiesc aici. M-au motivat şi localnicii care vorbeau cu drag de vechiul han. Tocmai de aceea vreau să implic sătenii în promovarea satului, a istoriei lui, a tradiţiilor şi specificul locului, a produselor locale. Îmi doresc o bună colaborare cu toţi, inclusiv cu autorităţile locale. Sâmbăta de Jos cu herghelia şi hanul, să fie nelipsite din harta turistică a ţării” a spus inginerul Gheorghe Puşcaşu. Investiţia de la han este exclusive realizată din veniturile firmei patronate de Gheorghe Puşcaşu. ,,Este o investiţie proprie, fără credite de la bănci, fără fonduri europene. Este realizată cu efortul firmei de turbosuflante pe care o patronez de peste două decenii. Firma este reprezentant în România a 4 firme mari de pe plan mondial” a mai spus Gheorghe Puşcaşu.
Elemente ale stilului brâncovenesc
Hanul de la Sâmbăta de Jos a fost în şantier timp de 4 ani. Prima săpătură a fost făcută în 28 august 2016, aşa cum spune ing. Gheorghe Puşcaşu. S-a început cu demolarea vechilor construcţii care au reprezentat vechiul han, dar care nu mai puteau fi folosite. Apoi s-au edificat noile construcţii, care au păstrat însă elementele brâncoveneşti. S-au compartimentat elementele specifice unui han, camerele de cazare, s-a amenajat curtea interioară de unde se văd în toată spendoarea lor balcoanele camerelor cu sculpturile specifice stilului brâncovenesc. O importanţă deosebită a fost dată şi intrării în han. O poartă masivă din lemn precum erau cele de la intrarea în vechile hanuri româneşti. ,,Poarta a fost făcută la Fălticeni, de meşteri buni. Este masivă, aşa cum erau porţile pe vremuri” a spus Gheorghe Puşcaşu. Fiecare spaţiu al amplasamentului a fost utilizat, dându-i-se destinaţia cea mai potrivită. Sunt 14 camere de cazare, dintre care 3 sunt apartamente ce amintesc de dormitoarele palatelor domneşti, cu balconaşe sculptate în stil brâncovenesc, cu mobilier în stil vechi confecţionat la comandă de firme româneşti specializate. În fiecare cameră de cazare te impresionează grija avută pentru detalii pentru că sunt imbinate cu bun gust luxul şi tradiţionalul. obilierul, elementele de décor, culoarea aleasă creează un ambient cald şi primitor.
Restaurant cu profil local
A fost utilizată şi fosta gheţărie care va fi transformată în cramă. Spaţiul în care funcţiona înainte vreme renumita discotecă a fost destinată localnicilor care îşi vor putea prezenta produsele obţinute în gospodărie. De altfel, restaurantul hanului îşi va avea meniul preparat doar din produse locale. Bucătăria hanului este dotată ultramodern, iar circuitele respectă regulile sanitare. ,,Nu vom avea în restaurant meniuri sofisticate, meniuri lungi, vom avea doar acele preparate care se fac din produsele locale. Vom avea ficat nu ,,foie gras”. Nici alte denumiri nu vor găsi clienţii noştri, vom merge doar pe tradiţional” a spus Puşcaşu. Restaurantul hanului are 120 de locuri. Modul de prezentare făcut de Gheorghe Puşcaşu ne duce cu gândul la restaurantele de tip Micheline.
Ca la români
Pentru a ajunge aşa cum arată astăzi, Hanul Brâncovenesc a avut parte de o serie de obstacole, aşa ca la români. În primul rând au fost problemele legate de cadastru şi birocraţia fără sfârşit, apoi cele legate de utilităţi, de avize, toate completate de orgoliile fără rost. Investitorul Gheorghe Puşcaşu, obişnuit cu astfel de lucruri tipic româneşti, s-a înarmat cu răbdare şi a încercat să le rezolve. Au trecut 4 ani, iar birocraţia nu s-a terminat. ,,Apa curentă am obţinut-o dintr-un puţ forat. Exista aici o fântână, dar apa era infectată cu deşeuri petroliere. Am construit o fosă septică de mari dimensiuni pentru canal. Combustibilul necesar încălzirii şi bucătăriei provine de la buteliile cu gaz lichefiat pe care le-am cumpărat. O mare problemă este curentul electric, nici astăzi nu este încă finalizată docmentaţia pentru reţeaua electrică. În sat este o problemă cu furnizarea curentului electric. Tocmai de aceea am propriul transformator şi propria reţea electrică. Mi s-a impus să construiesc un adăpost antiatomic, o investiie costisitoare. Am realizat şi acest buncăr la cererea ISU. A fost un lung şir de avize, autorizaţii şi proiecte” a spus Gheorghe Puşcaşu. Localitatea Sâmbăta de Jos n-a avut parte în ultimele 3 decenii de investiţii în infrastructură şi utilităţi.
Istoria Hanului de la Sâmbăta de Jos
Primul han din Ţara Făgăraşului a fost construit în mai puţin de un an şi a fost inaugurat în anul 1970. Şi cum putea să nu aibă însemnele brâncovenilor? ,,Hanul Brâncovenesc” completa seria obiectivelor din zona Făgăraşului care aminteau de martirii Brâncoveni şi de istoria acestora. Alături de Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, Biserica Brâncoveanu de la Făgăraş, hanul din Sâmbăta de Jos aducea în faţa publicului elemente ale stilului brâncovenesc. Localnicii vorbesc şi acum la modul laudativ despre hanul de la Sâmbăta de Jos, îşi aduc aminte de ospătarii hangii, de nunţile frumoase organizate la han sau de grupurile de turişti care poposeau la han atunci când erau în vizită în Ţara Făgăraşului. Hanul de la Sâmbăta de Jos a fost unul dintre obiectivele turistice care a pus Ţara Făgăraşului pe harta României. ,,Erau trei saloane, un bar, discotecă şi camere pentru cazare. Hanul era o mândrie pentru sat. Se făceau nunţi şi de peste 100 de persoane. Era gheţărie la subsol. Pe vremuri erau aduse blocuri de gheaţă, se înveleau în paie, iar în beci temperatura era mult mai scăzută. Nu erau frigidere şi congelatoare ca acum. Într-o vreme aici era şi depozit de bere de veneau din tot împrejurul să se aprovizioneze ” a spus un sătean de 65 de ani. Inaugurarea hanului de la Sâmbăta de Jos a fost un eveniment de amploare pentru zonă. Au participat localnici din tot ţinutul care s-au bucurat de muzică, mici, bere şi un ambient de sărbătoare. ,,A fost o realizare apreciată de oameni, un obiectiv care atrăgea turiştii în Sâmbăta de Jos. Aveam 25 de angajaţi, erau 12 ospătari, 3 bucătari, femei de serviciu, casieri. Primeam grupuri de turişti din toate zonele, dar şi străini. OJT Braşov a inclus hanul în traseul grupurilor de turişti, elevi, sindicalişti, angajaţi, etc. În martie 1980, hanul a ajuns în ograda Uniunii Judeţene printr-o decizie semnată de preşedintele Uniunii de la acea vreme. După ’90, hanul a fost închiriat şi a mai funcţionat 15 ani, dar la un nivel mai redus” a declarat preşedintele Cooperativei de Credit Voila. Prin 2006 chiriaşul a plecat pentru că nu s-a înţeles cu noua conducere a Cooperaţiei, iar hanul a rămas în paragină. (Lucia BAKI)
