Au decedat mulţi deţinuţi politici în lagărul de muncă de la Periprava, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune. Printre deţinuţii încarceraţi în acest lagăr comunist au fost şi localnici din Ţara Făgăraşlui. Au vorbit despre condiţiile inumane din acest lagăr înv. Victor Geamănu, prof. Corneliu Ursu, Octavian Cârje, Ioan Buta şi mulţi alţii. Gropile comune au fost identificate, iar AFDPR s-a implicat în campaniile de căutare şi recuperare a rămăţiţelor pământeşti ale deţinuilor politici decedaţi aici.
Se mai caută osemintele de la Periprava
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) în colaborare cu Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au desfăşurat în perioada 31 august – 4 septembrie 2020 o nouă campanie de cercetări arheologice în localitatea Periprava din comuna C.A. Rosetti din judeţul Tulcea. Acţiunea a avut ca obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară . Finanţarea campaniei arheologice din acest an a fost asigurată integral, prin intermediul Fundaţiei DOINA CORNEA din Cluj, din contribuţiile unor donatori, persoane fizice, însă majoritatea fondurilor necesare au fost primite de la Asociaţia AD CARITATIS din Bistriţa.
IICCMER nu se mai implică
Începând din acest an, investigaţiile arheologice care privesc crimele regimului comunist din România se desfăşoară sub patronajul AFDPR, dar în cursul anilor 2013 şi 2015-2019, acestea s-au organizat sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). În perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava s-au organizat şi desfăşurat şase campanii de cercetări arheologice. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituţiile abilitate (Procuratura, Poliţia, Medicina Legală) nu au fost implicate, acţiunea fiind mai curând una de sondare şi nu de cercetare şi recuperare efectivă a osemintelor. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici care au decedat în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte. În campania de cercetări arheologice recent încheiată a fost practicată o singură unitate de săpătură sau secţiune arheologică, notată cu indicativul S.19, care a avut o formă dreptunghiulară cu dimensiunile iniţiale de 19,5 x 3 metri, laturile mai lungi fiind orientate pe direcţia nord-sud. În aceasta au fost identificate şi cercetate un număr de cinci morminte, dintre care patru sunt ale unor deţinuţi, rămăşiţele pământeşti ale acestora fiind extrase şi recuperate.
Patru morminte
Unul dintre morminte, nemarcat la suprafaţa solului, aparţinea unui localnic, iar în acest caz osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mormintelor depistate. Datorită faptului că gropile de înhumare a patru morminte depăşeau cadrul de secţiune trasat, intrând în profilele verticale, a fost necesară practicarea unor extensii sau nişe în pereţii secţiunii, care să permită dezvelirea integrală a scheletelor defuncţilor. Împreună cu aceste extinderi, suprafaţa totală de teren afectată de secţiunea cercetată a însumat 66,64 metri pătraţi.
59 morminte în 6 campanii de săpături
În cele şapte campanii de săpături derulate până în prezent au fost executate şi cercetate un număr de 19 secţiuni sau suprafeţe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 59 de morminte. Dintre acestea, un număr de 55 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparţin unor deţinuţi. Patru morminte, care nu erau marcate la suprafaţa solului, aparţin însă unor localnici decedaţi în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis şi au fost îngropaţi în zona necropolei deţinuţilor. Dintre mormintele deţinuţilor au fost recuperate rămăşiţele pământeşti a 54 de persoane, la unul din sicriele descoperite constatându-se că acesta avea capacul deranjat şi scheletul lipsă. Această situaţie se explică prin faptul că familia defunctului a avut cândva posibilitatea să afle locul precis al mormântului, să-l deshumeze şi să-i recupereze osemintele.
Decedaţi din cauza condiţiilor inumane din lagăr
Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile unor foşti deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare şi frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei.
124 deţinuţi morţi în lagărul de la Peripava
În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun. Conform mărturiilor, nu toţi deţinuţii morţi în lagăr au fost înhumaţi în cimitirul lipovenesc din Periprava. De aceea, după terminarea intervenţiei arheologice, o parte din echipa de cercetare a mai rămas câteva zile în zonă pentru a explora, prin perieghieză de teren, alte posibile locuri de înhumare ale deţinuţilor.
Trupurile decedaţilor îngropate fără îmbrăcăminte
Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcaţi, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfăşurate în rogojini de stuf şi legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate este una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă şi câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncţi au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.
Teste pentru stablirea AND-ului persoanele decedate
Pentru cele patru scheletele de deţinuţi care au fost descoperite şi recuperate în cursul ultimei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncţilor, după ce au fost analizate şi descrise in situ, au fost demontate şi extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi apoi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală din Bucureşti, unde se realizează testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmăreşte identificarea morţilor prin verificarea comparativă a ADN-ului obţinut din resturile scheletice ale acestora cu cel al rudelor şi urmaşilor în viaţă ai victimelor.
Deshumări asistate de specialişti criminalişti
Investigaţiile arheologice s-au desfăşurat în prezenţa procurorilor însărcinaţi cu cercetarea penală a cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu şi colonel magistrat Octavian Toma, procurori militari la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care în anul 2015 a fost sesizată în legătură cu persoanele decedate în unitatea penitenciară de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate. Aceştia au fost asistaţi de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea (agent şef Dan Danilencu) şi de un medic legist de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Tulcea (dr. Vasile Daşanu). La cercetări a participat şi domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Subsecretar de Stat, care a fost el însuşi încarcerat la Periprava în timpul detenţiei petrecute prin mai multe închisori şi lagăre de muncă.
Colectivul de cercetători
Cercetările au fost efectuate de către acelaşi colectiv de arheologi care, începând din anul 2015, în cadrul IICCMER şi sub mandatul preşedintelui executiv Radu Preda, au început verificarea şi investigarea reală şi sistematică a acestui sit funerar contemporan pentru căutarea şi recuperarea efectivă a rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor morţi în lagărul comunist. Colectivul arheologic a fost alcătuit din Gheorghe Petrov, coordonator şi responsabil ştiinţific al şantierului (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca), Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie şi Știinţele Naturii din Aiud), Gabriel Rustoiu (Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia), Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie din Turda) şi Marius Oprea. Acţiunea s-a desfăşurat în colaborare cu Televiziunea Română şi a fost sprijinită pe plan logistic de către Primăria comunei C.A. Rosetti.
Apel AFDPR către urmaşii victimelor decedate la Periprava
AFDPR face şi pe această cale un nou apel către rudele şi urmaşii victimelor care au decedat în lagărul de la Periprava precum şi către toţi cei care au cunoştinţă despre astfel de persoane, pentru a-l contacta direct pe responsabilul cercetărilor arheologice, d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721400396), în vederea îndrumării acestora către autorităţile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.
