AUR la Timişoara pentru comemorarea victimelor sângerosului  Decembrie 1989!  Francisc Tobă deputat AUR în Parlamentul României!   ,,Decât să-i dau votul lui Tobă, mai bine îi dau glonțul cu care l-a executat pe soțul meu!” Mihaela Ana Onişor, văduva eroului martir Traian Onisor, împuscat în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 de la Sibiu. Sunt trei afirmaţii care demonstrează situaţia României de azi, la 31 de ani  de la evenimentele din Decembrie 1989. Francisc Tobă, unul dintre  cei care au reprimat ,,Revoluţia” cu gloanţe  a ajuns din nou parlamentar.  Pe cine va reprezenta în Parlamentul României, pe românii care n-au mai vrut comunism şi Securitate sau pe cei pentru care a lucrat în ultimele decenii?  A fost şocant să văd pe lista  AUR, partidul anti-sistem, numele lui Francisc Tobă. Lângă numele lui Claudiu Târziu.  Am titrat în Monitorul de Făgăraş multe articole despre acest ins şi implicarea lui în reprimarea evenimentelor de la Sibiu, procesele  care s-au derulat mulţi ani, stopate apoi ca prin minune, fără vinovaţi. Am arătat apoi aterizarea lui ca director la Nitramonia SA, preluată iniţial de   Flecher Group şi turcul Fatih Kesser, un infractor dovedit şi colaborator al teroriştilor Al-Quaida, iar mai apoi, august  2003, de doi securişti agreaţi de AVAS-ul condus de Ovidiu Muşatescu, Mihai Tânjală, (fost deputat de Mehedinţi PSD, ofiţer de contrainformaţii) şi Valerian Simirică (securist braşovean stabilit în SUA, adventist). Scopul acestora, deci şi al lui Tobă, tăierea  instalaţiilor la fier vechi şi valorificarea  materialul (inox, fier, cupru,alamă, etc) la kilogram încasându-se milioane de euro, un mare jaf organizat. (www.monitorfg.ro)

Tobă inculpat în Dosarul Revoluţiei de la Sibiu

Toată presa a titrat despre   Francisc Tobă şi  crimele din Decembrie 1989 de la Sibiu. A fost făcut scăpat de pedeapsa cuvenită cu închisoarea de procurorul   Dan Voinea, groparul Dosarului Revoluției.  De abia în 1999 a ajuns în instanță dosarul care privea uciderea a 99 de români la Sibiu, unii în chinuri sadice, adevărate crime contra umanității, care se adaugă celor aproape 200 de răniți și sutelor de cazuri de tortură și lipsire de libertate. Printre sechestraţii de atunci, de la Sibiu, au fost şi ofiţeri MAI  din Făgăraş, care relatau crudul tratament comandat la Sibiu. Între inculpații din acest dosar era căpitanul Francisc Tobă, azi lt. colonel în rezervă şi deputat AUR.

 ,,Deşi răniţi, Tobă Francisc i-a ridicat forţat din spital, i-a legat la mâini, şi i-a pus pe tanc în jurul turelei, fără asisteţă medical”

Francisc Tobă apare în dosarul legat de represiunea ce a avut loc în Sibiu, în timpul Revoluției, situație semnalată de revoluționarul Marian Moroșanu, zis și Ceaușescu. În acest dosar, clasat în 2010, sunt peste 700 de victime, morți, răniți și lipsiți de libertate. Potrivit presei, Lt.col. (r) Francisc Tobă a fost acuzat de tentativă de omor deosebit de grav și complicitate la tratamente neomenoase. Presa a relatat despre Tobă că împreună cu Lt. Col. Dragomir Aurel, începând cu data de 22.12.1989, însoțiți de militari în termen, înarmați, au ridicat din secțiile Spitalului Județean Sibiu mai multe persoane rănite, în ciuda insistențelor cadrelor medicale. Aceștia au fost duși într-o sală de sport unde ar fi fost bătuți de militari.

,,Victimele Şonca Ioan, Moldovan Ioan, Popescu Ioan, Tănase Ion, cadre M.I., au fost internaţi la Spitalul Judeţean Sibiu în data de 22.12.1989. În data de 23.12.1989, Cpt. Tobă Francisc i-a scos cu forţa din salonul spitalului, i-a dus într-o cameră plină cu haine ale unor persoane decedate şi i-a obligat să se îmbrace cu hainele acestora. Cpt. Tobă Francisc le-a legat mâinile la spate, cu tifon pentru pansamente, apoi i-a urcat pe tanc în jurul turelei, transportându-i într-o sală de sport a UM 01512 Sibiu, fiind consideraţi ‘terorişti’. Aici au fost bătuţi de militari cu paturile armelor din dotare. În după amiaza zilei de 22.12.1989 victimele Dajbog Ion şi Săbău Ion au fost internaţi la Spitalul judeţean Sibiu, ambii prezentând plăgi prin împuşcare. Căpitanul Tobă Francisc i-a ridicat forţat din spital, i-a legat la mâini, şi i-a pus pe tanc în jurul turelei. Au fost duşi la sala de sport a UM 01512 Sibiu, unde au fost reţinuţi ilegal, fiind lipsiţi de asistenţă medicală„, se arată în documentele citate de EVZ.ro care provin din arhiva Asociaţiei „21 Decembrie” 1989 primite de la Parchetul General în urma unei Adrese CEDO. (sursa: Epoch Times)

,,Decât să-i dau votul lui Francisc Tobă, mai bine îi dau glonțul cu care l-a executat pe soțul meu!”

Redacția Podul.ro a reușit să ia legătura joi cu Mihaela Ana Onişor, văduva eroului martir Traian Onisor, împuscat în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 de la Sibiu. Aceasta a relatat în exclusivitate că Francisc Tobă este cel care i-a executat soțul în vârstă de 27 de ani, în noaptea de 22 spre 23 decembrie, dar, din păcate, justiția, precum în cazul celorlalte dosare istorice, i-a scăpat pe criminali basma curată.

  • ,,La noi în Sibiu / nr. de locuitori au fost cei mai mulți morți, 100, și nimeni nu a fost tras la răspundere, nimeni nu a făcut o zi de pușcărie, nimeni nu a plătit un cent, un șfanț pentru toate crimele care s-au produs în orașul ăsta.  Decât să-i dau votul lui Francisc Tobă, mai bine îi dau glonțul cu care l-a executat pe soțul meu! (…) Sper că ălora din Brașov le dă Dumnezeu mintea cea bună să nu pună ștampila pe Francisc Tobă” a relatat văduva eroului martir Traian Onișor.  

 Scrisoarea văduvei Mihaela Onişor către politicieni

În urmă cu 5 ani, Mihaela Onișor a lansat o scrisoare deschisă către politicieni prin care și-a exprimat regretele și dezamăgirile pe care le-a trăit la 26 de ani de la Revoluție, o scrisoare care este la fel de relevantă și în zilele noastre, căci aproape nimic nu s-a schimbat. O redăm în integralitate:

,,Mă numesc Onișor Ana Mihaela și sunt văduva eroului martir Traian Onișor, împușcat în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 de la Sibiu. De 26 de ani, viața mea înseamnă drumuri lungi spre cimitir, lacrimi care nu vor seca niciodată, durerea copiilor mei care nu și-au cunoscut tatăl, un șir lung de decembrie în care noi, în loc să sărbătorim, ajungem în fața unor pietre reci, cu sufletele împietrite de durere. La 26 de ani de la Revoluție, am ales să-mi strig public nemulțumirea, pentru că toate demersurile făcute până acum către autorități au fost în zadar. Cei responsabili uită sau pretind că uită că dacă astăzi trăim într-o Românie liberă acest lucru se datorează în primul rând celor care, acum 26 de ani, au ieșit în stradă fără să se gândească la nimic altceva decât la faptul că vor o viață mai bună pentru noi toți laolaltă. Uită că libertatea se datorează celor care au fost grav răniți la Revoluție, dar nu s-au plâns niciodată, convinși fiind că gestul lor a însemnat, pentru noi toți, o nouă șansă. Uită că această libertate se datorează miilor de luptători ai Revoluției și celor care și-au pierdut în Decembrie 1989 tați, soți, soții, prieteni. La 26 de ani de la Revoluție noi, toți cei care am pierdut atunci oameni dragi, toți cei care am ieșit în stradă cu credință și speranță, ne întrebăm dacă cei care conduc această țară au înțeles ceva din ce s-a întâmplat atunci. Pentru că,  dacă ar fi fost așa, nu ar fi dat legi strâmbe, nu am fi avut o țară plină de infractori, nu ar fi plecat copiii noștri unul câte unul la mii de kilometri distanță în  căutarea unei vieți mai bune, nu am fi murit cu zile în spitale, nu ne am fi uitat în urmă întrebându-ne pentru ce au murit de fapt dragii noștri. Aș vrea să-i întreb public pe domnii parlamentari pe care noi îi întâlnim o dată pe an, la comemorări, și o dată la 4 ani, când își aduc aminte de noi căutând votanți, dacă s-au pus vreodată în locul văduvelor, a părinților care și-au pierdut copii, a copiilor care nu și-au cunoscut părinții. Dacă s-au întrebat vreodată cum se descurcă, ce sprijin au de la statul român, dacă au stat de vorbă cu un singur revoluționar adevărat înainte să ciuntească legi și să decidă ei, care n-au cunoscut niciodată dramele acestor oameni, ca merge și așa, că se descurcă oricum. Sunt vicepreședinte al unei asociații de revoluționari, Asociația Urmașilor de Eroi Martiri Sibiu, și în fiecare zi port cu mine nu doar drama mea ci și dramele tuturor celor care trec pragul asociației, care a rămas, pentru cei mai mulți, singurul punct de sprijin și singurul loc unde găsesc înțelegere adevărată. În decembrie 1989 aveam 26 de ani, o viață înainte și foarte multe vise. Din 22 decembrie 1989, când soțul meu a fost împușcat, nimic pentru mine nu a mai fost, niciodată, la fel. Am crescut doi copii care își cunosc tatăl doar din fotografii și din poveștile pe care eu le spun, de fiecare dată, izbucnind în lacrimi. Eu personal nu mai am, astăzi, foarte multe așteptări pentru mine, dar am încă speranță pentru copiii mei și pentru viitorul lor. De aceea vă rog, domnilor care conduceți această țară, uitați-vă și către noi. Uitați-vă bine, ascultați -ne și faceți ceva! Pentru că, dacă nu faceți ceva, mi-e frică de faptul că va veni o zi în care eu și copiii mei vom povesti că am pierdut un soț, un tată și-o viață și le-am pierdut degeaba. Priviți situația noastră ca oameni, nu ca politicieni și faceți pentru noi ce ce ați fi vrut să facă alții pentru voi”. (sursa: Știri de Sibiu)

Societatea Timişoara nu-l vrea pe George Simion la Timişora din cauza securiştilor din AUR

,,17 decembrie este o zi importantă pentru Revoluţia de la Timişoara. E prima noastră zi de proteste din 1989, o zi fără de care nimic n-ar fi fost posibil, într-o înlănţuire logică de evenimente înălţătoare, tragice şi, finalmente, triumfătoare. Ideea că la acest moment se aşteaptă venirea la Timisoara a lui George Simion, şeful unui partid ultranaţionalist, partid în care se regăsesc şi doi ofiţeri implicaţi în reprimarea Revoluţiei, ne obligă pe noi, timişorenii, să protestam împotriva acestei prezenţe neavenite… Francisc Tobă, fost deputat PSD, a fost trimis în judecată în dosarul Revoluţiei de la Sibiu. Dosarul rămăsese în lucru la Parchetul Militar, când Francisc Toba a căutat la Adrian Năstase sprijin politic. Numele lui Nicolae Roman a fost vehiculat, de mai multe ori, în legătură cu reprimarea Revoluţiei de la Timişoara, în volumele editate de Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Înainte de a veni la Timişoara, George Simion, ca şef de partid şi ca cel care a întocmit listele de candidaţi, ar trebui să se dezică de astfel de personaje şi să le ceară demisia imediată din Parlament, pentru că altfel nu vom crede niciodată în buna sa credinţă atunci când se va alătura  marşului recunoştinţei, la Timişoara”, s-a relatat în comunicatul Societății Timişoara. (Lucia BAKI)

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here