În urmă cu 15 ani, Nadăşul, un sat din judeţul Arad, a fost retrocedat aproape în întregime, cu tot cu păşuni, fâneţe şi pădure, unei familii care pretindea că este, în baza unui testament, moştenitoarea grofilor ce deţinuse satul la început de secol XX. Despre grofii de atunci, dar şi despre  ,,moştenitorii” lor de azi nu sunt străini nici făgărăşenii, dar memoria le-a fost împrospătată atunci când cazul Nadăş al Aradului a fost judecat la Făgăraş. Bătrâii satelor făgărăşene vorbesc şi astăzi cu sfială despre grofii care le-au stăpânit pământurile. Erau numai câteva familii care dominau Ţara Oltului de la Turnu până la limita Bârsei cu dealurile Perşanilor. Aveau mult pământ, iar făgărăşenii din ţinut erau iobagii acestora. Haiducul Andrei Budac din Cârţişoara a fost unul dintre făgărăşenii răzvrătiţi ai începutului de veac XX care a avut curajul de a se pune cu ei. Şi pentru că nu s-a limitat la blidul din faţa sa, a fost ucis de jăndarii puşi de grofi. Sătenii i-au răsplătit faptele închinându-i o baladă care s-a păstrat peste timp cântându-se şi astăzi. Teleki, Foldvari, Ieraru, Chiorniţă, Bereski, Petki, Deak, Keszei şi încă pe atâţia au pus jugul pe ţăranii români şi nu l-au mai lăsat multă vreme. Badea Cârţan, tot din Cârţişoara, a desluşit povestea grofilor atunci când s-a dus, pe jos, să-şi caute originile până la Roma. Schimbarea a venit abia la 1921 când a avut loc prima reformă agrară, iar sătenilor li s-a împărţit pământ din moşia grofilor, iar aceştia au fost despăgubiţi. O a doua împroprietărire s-a înregistrat la 1945, de această dată din pământurile statului. Sunt documente care atestă aceste despăgubiri. Povestea grofilor a fost lăsată în urmă, iar ţăranii făgărăşeni şi-au făcut viaţa în funcţie de pământ. A durat câteva decenii după care toată averea le-a fost din nou luată, de data aceasta de comunişti. După 1989 a venit alt tăvălug. Pământul, glia strămoşească, n-a plecat niciunde, niciodată, a stat martor la tot ceea ce a trecut peste el. Grofii, comuniştii, democraţii, sau alţii care vor mai fi nu sunt decât amprente care umbresc averea strămoşească.

  De la Nadãş la Fãgãraş
 

Aş spune că povestea cu grofi a rămas doar în scripte, dar satul arădean Nadăş este un exemplu care răzbate dincolo de filele istoriei. Chipurile nişte urmaşi ai vechilor grofi care au dominat Nadăşul şi împrejurimile lui şi-au găsit obârşia şi s-au năpustit asupra gliei nădăşenilor. Cu puterea dată de fel şi fel de documente pe care s-au pus sigilii şi ştampile ale instituţiilor statului, au mers ca un tăvălug peste sat pentru a-şi lua averea. N-au ţinut cont de nimic, nici de cimitir, nici de casele oamenilor, nici de biserică, nici de bătătura cu animale, nici de pădure. 8700 hectare de pământ erau un atuu prea mare pentru ca familia Colţeu să se împiedice de 1200 de nădăşeni. Povestea Nadăşului a prins vechime şi a uluit întreaga ţară. A ajuns şi la Făgăraş unde un judecător ar fi trebui să-şi pună explicit îndemânarea şi priceperea pentru a destructura o întreagă filieră de tip mafiot. Numai că aici au fost date termene unul după altul în aşteptarea dosarului de la DNA Timiş.  Iar de la Făgăraş, dosarul ,,Nadăş” a luat drumul altor instanţe. La această năucitoare retrocedare a satului Nadăş  „au pus umărul” un notar şi mai mulţi judecători arădeni, ale căror nume apar în mai multe dosare, ca într-o confirmare a faptului că, pentru unele persoane, tentaţia corupţiei este (aproape) irezistibilă  Cazul Nadăş   se mai judecă şi în prezent. Şi abia de puţină vreme au început să apară primele motive de speranţă pentru sătenii care, în tot acest răstimp, au trăit cu spaima că îşi vor pierde casele şi pământurile.

Un notar  şi un testament fals

Povestea a început în 2002, când în faţa notarului arădean Adrian Vlai se prezintă soţii Mihai şi Viorica Colţeu. Aceştia solicită, în baza unui testament, să le fie eliberat un certificat de calitate de moştenitor, în urma decesului Ecaterinei Mairovitz, pe care o îngrijiseră în ultimii ani de viaţă. Femeia,  susţineau soţii Colţeu, le-ar fi lăsat moştenire bunurile ce aparţinuseră familiei grofului Iosif Grosz, a cărei unică moştenitoare Ecaterina Mairovitz se pretindea. Doi martori, unul născut în 1930, altul în 1932, sunt aduşi la notar, spre a susţine spusele familiei Colţeu. Ambii îi ştiau pe soţii Colţeu, unul dintre aceştia,  fiindu-i lui Mihai Colţeu coleg de şcoală. Martorilor, notarul le solicită, se pare, doar să ateste faptul că Ecaterina Mairovitz, cea îngrijită în ultimii ani de soţii Colţeu, ar fi fost una şi aceeaşi persoană cu Ecaterina Mairovitz , nepoata soţiei grofului Josif Grosz. Şi de aici începe, practic, odiseea controversatului caz Nadăş. Pentru că, ignorând evidenţele relevate de actele de identitate ale celor doi martori şi eludând conţinutul unor înscrisuri din arhivele Statului, notarul Adrian Vlai le eliberează soţilor Colţeu certificatul de calitate de moştenitor solicitat.

Istoria Nadăşului

La începutul veacului XX, satul, cu cele peste 8 000 de hectare ale sale, e dobândit la licitaţie de groful Josif Grosz. În 1910, acesta se căsătoreşte cu Elena (născută Weisz), din căsătoria celor doi nerezultând niciun urmaş. În urma exproprierilor ce au avut loc în intervalul 1913 – 1921 şi ca urmare a vânzărilor de pământ către localnici, proprietatea grofului Grosz se împuţinează cu aproximativ 4 000 de hectare. Când rămâne văduvă, Elena Grosz – Weisz vinde succesiv ce îi mai rămăsese, adică în jur de 4 700 de hectare de pădure, către o societate.  „Forestiera Nadăş”, ce aparţinea în procent de 80% unui anume domn Micloşi. Din proprietatea „Forestiera Nadăş”, pădurea ajunge, la naţionalizarea din 1948, în proprietatea Statului român. Văduva grofului Josif Grosz s-a stins din viaţă în 1955, în Israel, la patru ani după sora sa, mama Ecaterinei Mairovitz, succesiunile după cele două femei fiind dezbătute în străinătate.

Notarul a ignorant documentele vremii

De niciunul dintre toate aceste detalii, însă, notarul arădean Adrian Vlai pare că nu a ţinut cont. I-a fost de-ajuns, se pare, declaraţia celor doi martori potrivit căreia Ecaterina Mairovitz, femeia îngrijită de familia Colţeu, ar fi fost una şi aceeaşi persoană cu fiica surorii soţiei grofului Josif Grosz. Ba mai mult, ulterior, pe parcursul sinuos al cazului Nadăş, avea să rezulte, în fapt, din declaraţia unuia dintre cei doi martori, care a fost audiat după ce în ecuaţia procesului a intervenit DNA, că acesta nu ar fi declarat vreodată că le-a cunoscut pe surorile Weisz. Martorul a precizat şi că nu i-a fost citită declaraţia proprie înainte să o semneze şi nici nu i-a fost înmânată de către notar o copie a acesteia. Mai mult, după începerea procesului, martorul ar fi fost contactat de către Mihai Colţeu, în tentativa de a i se sugera ce să declare la audieri.

Sentinţe controversate, emise pe bandă rulantă

Î baza certificatului de calitate de moştenitor,  soţii Mihai şi Viorica Colţeu solicită nici mai mult, nici mai puţin decât restabilirea dreptului de proprietate asupra celor peste 8 000 de hectare ce îi aparţinuseră, în 1901, grofului Grosz. În faţa acestei cereri, oficialităţile locale se dovedesc compliante. Ori, poate, doar temătoare. Oricum, nimeni nu pare să îndrăznească să se opună solicitării de împroprietărire a soţilor Colţeu. În 2006, după numai două termene, judecătoarea Mariana Luciu de la Judecătoria Ineu dispune, în baza certificatului de calitate de moştenitor, restabilirea dreptului de proprietate, ignorând datele din Arhivele Naţionale ce atestau exproprierile, vânzările şi trecerea ulterioară în proprietatea Statului român a celor 4.700 de hectare de pădure, la naţionalizare. Fără să îşi ridice semne de întrebare, primarul din Nadăş începe demersurile de împroprietărire a soţilor Colţeu. Acesta evită să îi informeze pe săteni că le-ar putea fi periclitate proprietăţile. Apoi, în 2009, judecătorul Aurel Tripa, de la Judecătoria Ineu (condamnat în iunie 2014 pentru luare de mită), dispune înregistrarea familiei Colţeu în Cartea Funciară, fără a solicita documentaţia cadastrală. Adică în mod ilegal. Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi Romsilva Arad se opun acestei decizii. Instanţa dă câştig de cauză familiei Colţeu, fără să pună sub semnul îndoielii validitatea certificatului de calitate de moştenitor eliberat de notarul Adrian Vlai. Comisia Judeţeană şi reprezentanţii Romsilva Arad fac recurs. După admiterea recursului, acesta e atacat din nou de familia Colţeu, cu contestaţie în anulare. Un complet de trei judecători decide însă că soluţia iniţială pronunţată de Judecătoria Ineu rămâne în vigoare. Recursurile sătenilor la Tribunalul Arad ajung să fie judecate de fiecare dată de complete conduse de judecătorul Horia Oprean. Iar avocatul familiei Colţeu este un fost preşedinte al Tribunalului Arad, Nicolae Crăciun.

Prejudiciu de 20 de milioane de euro   prin tăierile din pădurea Nadăşului

În baza deciziilor Judecătoriei Ineu, soţii Colţeu şi fiica lor, Simona Ilieş, îşi intră în drepturile de stăpâni ai extravilanului Nadăşului. Înfiinţează rapid un ocol silvic privat şi încep să taie şi să vândă lemn din pădurea, care, pretind ei, le aparţine. Potrivit estimărilor ulterioare, paguba produsă Statului român s-ar ridica la nu mai puţin de 20 de milioane de euro,   la această sumă ar trebui să se adauge şi subvenţiile pe care, de-a lungul timpului, familia Colţeu le-a primit de la APIA pentru suprafeţele de teren agricol deţinute în extravilanul Nadăşului.

 Informaţii noi

În 2013, o descendentă a familiei Micloşi, cea care deţinuse „Forestiera Nadăş”, îi prezintă avocatului sătenilor dovezi ce atestă cumpărarea, de la soţia grofului Grosz, a celor 4 700 de hectare de pădure. Noile informaţii oferă premise pentru deschiderea procedurii de revizuire a sentinţei civile nr. 657 de retrocedare, pronunţată în 30 martie 2006 de Judecătoria Ineu. RNP Romsilva şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Arad fac recurs, la jumătatea lunii iunie 2013. Pe fond, cererea de revizuire e respinsă, fără motivare, de către judecătoarea Floriţă Boloş (care, la numai câteva săptămâni distanţă, avea să fie reţinută de procurorii DNA pentru luare de mită ). Dinspre finalul lui 2013 de caz începe să se ocupe pro bono avocatul Vasilica Coroiu. Astfel  încet-încet, încep să apară motive ce îi îndreptăţesc pe sătenii din Nadăş să  spere că-şi vor recâştig satul. Mai mult la Curtea de Apel Timişoara, instanţa a conchis că testamentul în baza căruia notarul Adrian Vlai a eliberat certificatul de calitate de moştenitor ar fi fost un fals, fapt ce poate duce  la anularea sentinţei judecătoreşti iniţiale.

Dosarul a ajuns la Braşov

Familia Colţeu nu poate înregistra la CF sentinþa şi revine la judecãtoria Ineu unde în procedurã necontencioasã, judecãtorul TRIPA dispune înregistrarea în CF fãrã documentaţie cadastralã. Astfel COLŢEU se înregistreazã în CF peste sãteni şi primãrie fãrã ca titlurile de proprietate sã fie anulate.  Urmeazã executarea silitã a sãtenilor.  Sãtenii angajeazã un avocat, pe LUPU STELIAN de la Baroul Bihor, care însã s-a dovedit cã reprezintã interesele pãrţii adverse, deşi a încasat de la sãteni onorarii de 3 miliarde de lei vechi, aşa cum spun aceştia.  Avocatul Vasilica Coroiu preia cazul şi formuleazã  cererea ce constituie prima revizuire cu douã capete de acuzare: Colţeu nu avea calitatea de moştenitor   a familiei GROSS-WEISS şi   nu ar fi avut ce moştenitori.  La Tribunalul Arad au fost respinse cereririle şi strãmutarea dosarului.  DNA a intrat pe rol în urma unei plîngeri depuse de av. Coroiu Vasilica la data de 13 ianuarie 2014, dosar nr. 1/P/2014 la DNA Timiş. Procurorii DNA au instituit sechestru pe avere şi au fãcut percheziţii la locaţiile familiei Colţu. Dosarul ajunde la Judecãtoria Braşov, care, în februarie 2020,  respinge ca tardivã cererea de revizuire formulatã de Comisia Localã pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privatã asupra Terenurilor Tauţ în contradictoriu cu intimaþii Colţeu Mihai Alexandru şi Colţeu Viorica în dosarul nr. 1283/246/2017”. Totodatã, Judecãtoria Braºov respinge ºi cererile de intervenţie accesorie formulate de locuitorii Nadãşlui. Practic, deşi terenurile lor au fost luate în posesie de familia Colţeu, oamenii nu au fost lãsaţi sã intervinã în proces. Sentinţa nu era definitivã. Dosarul merge la Tribunalul Braşov unde dupã 10 termene, sãtenii prin av. Vasilica Coroiu au câştigat recursul, urmând sã fie primitã motivarea acestuia. Familia Colţeu a fãcut însã contestaţie în anulare care se judecã în prezent la instanţa braşoveanã.  (Lucia BAKI)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here