Cine nu a auzit de Transfăgărăşanul, şoseaua şerpuită care străbate Masivul Făgăraş pe versantul nordic şi coboară lin pe versantul sudic. Este cel mai senzaţional obierctiv turistic al României. O spun mai ales turiştii străini care au rămas impresionaţi de imaginea acestui obiectiv. Transfăgărăşanul a fost construit între anii 1970 – 1974 în timpul lui Nicolae Ceauşescu, care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi. Inaugurarea lui a avut loc în 20 septembrie 1974, în prezenţa preşedintelui ţării, Nicolae Ceauşescu. Drumul peste Munţii Făgăraş s-a realizat cu eforturi materiale considerabile şi cu preţul multor vieţi de soldaţi şi muncitori care au contribuit la construcţia lui. Oficial se vorbeşte de 40 de oameni decedaţi pentru ca acest drum să străbată munţii, dar oamenii care au lucrat acolo vorbesc de sute de vieţi omeneşti pierdute. La 20 septembrie 2009 a fost organizat primul parastas pentru persoanele decedate pe şantierul de la Transfăgărăşan.
Prima comemorare pentru persoanele decedate în timpul lucrărilor
La evenimentul organizat de Armată la Bâlea Lac în septembrie 2009 a fost invitat şi preotul militar din Făgăraş, Gherasim Frăţilă. ,,Am participat la acel eveniment. Un anume colonel Popa mi-a lansat invitaţia şi cu onoare am participat. A fost un ceremonial militar-religios în care s-a oficiat o slujbă de pomenire pentru cei decedaţi în timpul lucrărilor la Transfăgărăşan. Se comemorau atunci 35 de ani de la inaugurarea drumului ,,Transfăgărăşan”. Eu am participat de la Făgăraş, iar de la Sibiu preotul militar Călin Sămărghiţan. După slujba de pomenire s-au ţinut alocuţiuni, au avut loc dezbateri, după care toţi participanţii au fost invitaţi la o masă festivă la restaurant“ a spus atunci preotul militar, Gherasim Frăţilă.
ITA Făgăraş a lucrat la construcţia Transfăgărăşanului
Începând cu vara anului 1972 maşinile şi angajaţi de la ITA Făgăraş au participat la lucrările de la Transfăgărăşan. Echipe de la Autobaza Făgăraş au rămas la lucrările acestui obiectiv până la finalizarea acestora, în septembrie 1974. Conform acestora, în rândurile făgărăşenilor nu au existat victime.
Col. Ion Bratu: ,,Transfăgărăşanul, aşa cum a fost!”
Colonelul Ion Bratu, originar din Piteşti, a reuşit, în 2012, să adune într-un volum de carte toate faptele, amintirile, momentele şi informaţii legate de şantierul organizat în Munţii Făgăraşului şi care a avut ca obiectiv construcţia renumitei şosele ,,Transfăgărăşanul”. Lansarea acestui volum intotulat ,,Transfăgărăşanul, aşa cum a fost” a avut loc la Muzeul ,,Badea Cârţan” din Cârţişoara. ,,Pe ambii versanţi ai Munţilor Făgăraşului s-au adunat mii şi mii de oameni, din mai toate judeţele ţării, aparţinând unor generaţii diferite, având multiple profesii, dar un singur gând, un singur ideal: dorinţa de a participa la făurirea unei opere fără seamăn. Deşi nu intuiau încă greutăţile enorme care-i aşteptau, toţi au venit atunci, la începutul anului 1970, cu o oarecare sfială, conştienţi că muntele nu se va lăsa înfrânt cu uşurinţă. Viitorul avea să le dea dreptate. Până la sfârşitul existenţei şantierului Transfăgărăşan, muntele s-a împotrivit, nu rareori cu violenţă, cutezătorilor care s-au încumetat să-i schimbe formele, să cioplească în stâncile sale, neatinse de nimeni din îndepărtatele ere geologice. 10 martie 1970 va rămâne o zi memorabilă, consemnată în istoria milenară a patriei. Este ziua în care s-a început construcţia căii de comunicaţie rutieră ce avea să străbată Munţii Făgăraşului între judeţul Sibiu şi judeţul Argeş, unind Transilvania cu Muntenia. În septembrie 1974, după patru ani şi jumătate, era linişte pe Transfăgărăşan. Exploziile nu mai muşcau din trupul muntelui. Uruitul buldozerelor nu se mai auzea pe văi şi pe creste. Transfăgărăşanul devenise o realitate! “ scria maiorul Sorin Pancu n refaţa volumului. Luând parte la lucrările şoselei, colonelul Ion Bratu a redat modul în care a fost proiectat şi înfăptuit acest obiectiv declarat de ,,interes naţional„. Autorul vorbeşte despre Transfăgărăşanul ca despre propriul copil, prezentând realizările, năstruşniciile şi peripeţiile petrecute în timpul construcţiei. Ideea construirii acestei şosele a apărut, explică colonelul autor, în 1967 dorindu-se realizarea unei căi rutiere care să lege Muntenia de Transilvania, iar evenimentele din Cehoslovacia din vara anului 1968 au învederat şi mai mult necesitatea construirii acestui obiectiv, astfel că la 10 decembrie 1969 Consiliul de Miniştri au aprobat construirea drumului, iar în martie 1970 s-au demarat deja lucrările. ,,A fost desemnat un colectiv de 50 de specialişti (ingineri, tehnicieni, topografi, desenatori tehnici) pentru roiectare, Teodor Guţu-proiectant şef al ramurei de nord a Transfăgărăşanului, Ion Cazan, Mihai Ionescu, Leonid Tocan, Costea Barba, dar şi începători precum Nicolae Olteanu şi Maria Rudeanu”. Autorul susţine în volum că pentru proiectarea traseului montan s-a muncit un număr de 1123 zile, iar porţiunea cea mai dificilă a fost cea din perimetrul cascadei Bâlea unde au fost folosiţi alpiniştii din trupele de vânători de munte. Construirea drumului a fost încredinţată trupelor de geniu din Alba Iulia şi Râmnicu-Vâlcea la comanda cărora s-au aflat căpitanul Vasile Ionescu (sectorul nord) şi maiorii Nicolae Poştaru şi Ilie Zavate (sectorul sud) care şi-au instalat taberele de lucru la Glăjărie, supravegheate fiind de generalul Vasile Şlicaru. ,,Se poate aprecia că Transfăgărăşanul este opera întregii armate române” scrie autorul.
151 km de şosea traversează Masivul
Drumul DN7C – Transfăgăraşan începe în comuna Bascov, de lângă Piteşti, în direcţia Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara. Şoseaua are o lungime de 151 km şi este cel mai spectaculos drum din România care leagă Muntenia de Transilvania. Construit peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România, Transfăgărăşanul este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lângă lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. Şoseaua este situată pe locul al doilea ca altitudine în România dupa Şoseaua Transalpina (DN67C) cu 2145 m din Munţii Parâng, dar aceasta însă nu este asfaltată în totalitate. Primul segment al Transfăgărăşanului trece prin faţa hidrocentralei de la Vidraru amplasată subteran în masivul Cetăţuia. De aici, în apropierea Cetăţii Poenari, drumul urcă pe serpentine şi viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte şi ajunge la Barajul Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-al lungul lacului Vidraru până la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, până la tunelul de la Capra, care cu o lungime de 887 m străbate Munţii Făgăraş. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o înălţime de 4,4 m, 6 m lăţime şi un trotuar cu o lăţime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărăşanului. În partea nordică a drumului, după Tunelul Bâlea, Transfăgărăşanul trece prin rezervaţia naturală Golul Alpin şi Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborâre abruptă în serpentine. Trece în apropierea cascadei Bâlea, care este o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România. În timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie până în 30 iunie (sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru şi kilometrul 130 la Cabana Bâlea Cascadă), Transfăgărăşanul este închis circulaţiei rutiere. Atunci la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea. Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărăşanului, este cuprins între Lacul Bâlea şi Bâlea Cascadă pe o lungime de 13 km. Transfăgărăşanul trece peste 830 podeţe, 27 viaducte. Pentru construcţia lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă folosindu-se 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea.
Top Gear pe Transfăgărăşean
În 2009, echipa Top Gear alcătuită din Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May s-a deplasat în România pentru a testa 3 super maşini pe Transfăgărăşan. Încă de dimineaţă, cele trei maşini alese pentru această emisiune (Ferrari, Lamborghini şi Aston Martin) au fost duse la baza Barajului Vidraru, pentru filmări. Din cauza temperaturii de numai 10 grade Celsius, realizatorii Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May au stat câteva ore cu păturile pe ei, au luat câteva cadre statice şi au pornit spre Bâlea Lac. Echipa ajunsese la Vidraru cu o seară înainte, iar bolizii au fost scoşi pentru o repriză de filmare în preajma comunei Căpăţîneni, ultima înainte de Transfăgărăşan. Aici, britanicii au fost cazaţi şi au luat cina la o pensiune. Lui Richard Hammond i-a plăcut ţuica de Argeş, drept pentru care seara, când a plecat spre Vidraru, a luat cu el o sticlă. „Acesta este cel mai bun drum din lume! România îţi mulţumim că ai acest drum. Putem să rămânem aici pentru totdeauna?” a mai spus Clarkson. (Lucia BAKI)
