•   Ocolul administrează pădurile comunale de la Primăriile Părău, Şinca Veche şi Drăguş

  •   Exploatarea masei lemnoase cu firme specializate, dar şi cu cărăuşi şi cai 

În ultimii ani, sătenii din Ţara Făgăraşului se plâng tot mai mult că nu beneficiază de lemn de foc deşi primăriile le promit, la fel ca şi regiile silvice, cele care administrează pădurile. Sunt patru ocoale silvice în Ţara Făgăraşului care administrează pădurile aflate în proprietatea primăriilor, composesoratelor, şcolilor, bisericilor şi persoanelor fizice.  Ocolul Pădurile Făgăraşului cu sediul în Voila, Ocolul Pădurile Şincii cu sediul în Şercaia, Ocolul silvic Arpaş şi Regia silvică Romsilva, filiala Făgăraş. Toate administrează pădurile respectând, aşa cum susţin şefii de ocol,  Codul silvic şi legislaţia în domeniu. Sunt multe mi de hectare de fond forestier care aduc venituri considerabile ocoalelor şi, cum ar fi normal, şi proprietarilor de păduri. Cam greu pătrunzi în hăţişurile unor astfel de instituţii când este vorba despre buşteni şi despre valorificarea masei lemnoase. ,,Sunt informaţii care nu interesează omul de rând şi presa, amănunte irelevante pentru un ziar. Dacă vreţi vorbim în general, nu avem nimic de ascuns” a spus directorul Ocolului silvic ,,Pădurile Şincii”, Sorin Urdea. Nici instituţiile de control nu prea bat la uşile acestora decât colateral când verifică activitatea unor primării. ,,Un control a fost în 2015 de la Curtea de conturi când a verificat o primărie. Noi nu avem probleme financiare, suntem la zi cu datoriile” a mai spus directorul Sorin Urdea. Mai apar însă unele informaţii când unii asociaţi migrează spre alte ocoale. Cum a fost cazul primăriilor Voila şi Ucea care au trecut de la ocolul de la Voila la cel de la Arpaş, primăriile Şercaia şi Şinca Nouă care au preferat regia silvică Făgăraş în locul ocolului Pădurile Şincii.  Un ocol este condus administativ de un consiliu de admnistraţie cu număr impar de membri. ,,Pădurile Şincii are 4 membri în CA: Sorin Urdea şi Nemţeanu Petre desemnaţi de Şinca, Antohe Gheorghe Gabriel şi Trocar Ioan de la Părău. Ministerul finanţelor n-a desemnat niciun reprezentant” a explicat directorul Urdea.

 De 16 ani administrează fondul forestier

Ocolul silvic ,,Pădurile Şincii” administrează 12.300 hectare de fond forestier, 9000 ha aparţinând  unor primării, iar 3300 composesoratelor, bisericilor, şcolilor şi unor persoane fizice. S-a înfiinţat în 2004 ca asociaţie având ca asociaţi Primăriile Şinca Veche, Şinca Nouă, Părău. Din 2010 s-a transformat în regie silvică în pas cu legislaţia când şi-a extins şi numărul de asociaţi. La cârma ocolului este de la înfiinţare ing. Sorin Urdea care s-a ocupat de administrare şi de coordonarea activităţii. ,,Am omis să vă spun că din 2014 a venit la noi şi Primăria Drăguş cu 666,15 ha de pădure împreună cu şcoala şi biserica din Drăguş, fiecare cu 11ha, respectiv 18 ha. În mai 2019 s-a retras Primăria Şinca Nouă, au fost discuţii între mine şi fostul primar” a declarat directorul Sorin Urdea. Şi Primăria Şercaia a avut pădurea comunală la acest ocol, dar şi aceasta s-a dus spre regia silvică de la Făgăraş.

Redevenţe şi nu prea

Pădurea comunală întregeşte anual bugetele primăriilor prin valorificarea masei lemnoase. Aşa cum prezintă situaţia directorul Sorin Urdea, în contul anului 2019, a plătit în anul trecut Primăriei Şinca Veche 650.000 lei, iar Primăriei Părău 250.000 lei. ,,Activităţile noastre sunt de pază, protecţia pădurii, plantaţii, întreţinerea culturii tinere, tăieri, valorifcarea masei lemnoase care este principala sursă de venit a ocolului. Funcţionăm pe bază de buget anual de venituri şi cheltuieli care este aprobat de consiliul local, iar noi îl respectăm. La Părău am plătit 250.000 lei şi la Şinca 650.000 lei. Anul 2020 a fost complicat, agenţii economici au intrat în blocaj, deci plăţile către primării vor fi afectate şi ele. Redevenţa brută este diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, noi vindem o cantitate   de masă lemnoasă în baza amenajamentului silvic prin licitaţii publice şi obţinem venituri. Aceste diferenţe înseamnă redevenţa către primării. Nu este un angajament anual, e ca o chirie, este un beneficiu. Şi cheltuielile ocolului sunt mari” a mai spus directorul Sorin Urdea.

Şeful de ocol are o leafă de 9800 lei brut

Aşa cum explică directorul 35% din veniturile ocolului înseamnă salarii. ,,Avem 51 de angajaţi, 28 la TESA, restul muncitori. Avem 3 şefi de district cu câte 5 pădurari fiecare, 10 oameni la ocol: 4 ingineri, 2 contabili, magaziner, secretar, casier şi un şofer. Muncitorii lucrează la exploatare şi la plantat puieţi” a adăugat directorul. Cea mai mare leafă o are şeful de ocol, 9800 lei brut, iar un pădurar are 4600 lei/lună.  Angajaţii beneficiază de spor de risc, însemnând 25% din leafă, dar şi o indemnizaţie de grad care poate fi de 5% până la 15%. Directorul Sorin Urdea, aşa cum spune, are grad de inspector silvic, la leafă aplicându-i-se ,,coeficientul 3”.

 Cărăuşi cu cai

În curtea sediului de ocol este un adevărat parc auto: utilaje, autoturisme de teren. ,,Avem parc auto. Ca utilaje avem  greder, tractor cu excavator pentru  întreţinere drumuri, taf, tractor. Avem maşini de teren pentru fiecare şef de district, fiind vorba despre distanţe mari pe care trebuie să le parcurgă” a mai spus Urdea. Pentru a beneficia de subvenţii ocolul foloseşte cărăuşi cu cai pentru exploatarea lemnului. ,,Avem angajaţi care lucrează cu caii lor şi sunt plătiţi. Şase cai folosim în prezent. Este un program care prevede câte 38 euro pentru un cărăuş cu cal.Îi plătim în funcţie de catitatea de lemn pe care scot, 20 lei/mc pentru  cal” explică Urdea.

Firme de exploatare profitabile

Veniturile unităţii silvice provin din valorificarea masei lemnoase. ,,Organizăm licitaţii aşa cum spune legislaţia, vindem masa lemnoasă pe picior către firmele care se înscriu la licitaţie. Vin firme din zonă, din Argeş, Sibiu. În 2020 nu am organizat licitaţii, n-au venit firmele pentru că n-au avut comenzi. Din toamnă  însă când s-a mai relaxat situaţia, am avut 5 firme. Din Comăna este Creasta de vis, o firmă serioasă şi puternică a lui Dragomir Mihai, Mesar SRL a lui Ion Mesaroş, din Poiana Mărului, 2 firme din Arges care de 15 ani sunt în zonă, firme profitabile. Pe lângă exploatarea masei lemnoase cu firmele desemnate prin licitaţii, facem exploatare şi în regim propriu. Lemnul de foc se stabileşte în funcţie de resursele fiecărei primării. Am avut anul trecut 12.000 mc de lemn de foc, 4000 mc la Şinca, 2500 mc la Părău, iar la Drăguş 1300 mc.  Politica de preţuri o face fiecare primărie. La Drăguş lemnul de foc este 135 lei/mc, iar la Părău şi Şinca este 100 lei/mc. Unele primării limitează cantitatea” explică directorul Urdea.

 Se plantează puieţi

Fiecare ocol are proiecte de reîmpădurire pentru zonele în care a avut loc exploatarea masei lemnoase. ,,Avem 17 ha pe care le vom planta în 2021. Noi dispunem de 60% din necesarul de puieţi din pepinierele  proprii, iar restul achiziţionăm la licitaţie. Avem pepiniere la Veneţia, 1 ha cu gorun şi paltin, la Strâmba 25 ari cu molid şi paltin, 3 ari la Drăguş cu molid.   Pepinierele sunt în portofoliul regiei” a încheiat directorul Sorin Urdea. (Lucia BAKI, Carla TATU)

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here