În comuna Părău pare că lucrurile  intră în normalitate de când localnicii găsesc în Primăria Părău  o uşă deschisă pentru a-şi rezolva problemele legate de administraţia publică. După ce primăria a funcţionat aproape un mandat cu un viceprimar pe post de primar,  sătenii au încredinţat funcţia unui om şcolit şi cu experienţă în administraţie, dar cu rădăcini într-unul din satele comunei. Ovidiu Ovesea vrea să elimine vechile metehne din administraţie şi să implementeze o serie de proiecte folosind resursele comunei. Iar în paralel să rezolve  infrastructura şi problemele legate de fondul funciar şi forestier.  ,,Pentru început, în acest an, vom reface două poduri, unul la Grid şi altul la Veneţia de Sus şi vom întreţine drumurile din comună. La Veneţia de Sus vom face o capelă mortuară, iar în Veneţia de Jos  trebuie să refacem zidul şcolii, care este deteriorat” a spus primarul Ovidiu Ovesea. Un proiect pe care l-a promovat încă de anul trecut în campania electorală  este legat de izvoarele minerale de la Veneţia de Jos care cândva formau ,,Băile Veneţia de Jos”. ,,Este o resursă deosebită a zonei noastre pe care vreau să o valorificăm. Am invitat specialişti care au luat probe de apă de la izvoare şi de la nămolul mineral. Aşteptăm rezultatele analizelor de la Bucureşti, după care vom face un proiect prin care să le valorificăm” a declarat primarul Ovesea.

Izvoarele şi nămolul de la Veneţia de Jos

Cam la 3 km în afara satului Veneţia de Jos, într-un şes înconjurat de dealuri împădurite, se găsesc vechile  izvoare  minerale, care acum sunt acoperite de nămol. Locul poartă şi azi denumirea ,,La băi” şi se învecinează cu o poiană de pini, fagi şi brazi numită ,,Piscul Dadi”. Sătenii spun că apele de la aceste izvoare, dar şi nămolul sunt o mină de aur  pentru sănătate.  În urmă cu ani, oamenii locului  foloseau aceste resurse pentru a-şi domoli durerile de oase. Vârstnicii îşi  amintesc de băile care au funcţionat între dealuri şi care atrăgeau oameni din toată ţara. Băile Veneţia de Jos  au fost amenajate de statul austro-ungar pe la 1890. Aveau două bazine de piatră tencuite şi pardosite cu lemn de stejar perforat  prin care izvora apa minerală care degaja gaze naturale. Un bazin avea 48 mp, iar altul 60 mp. Existau 24 de cabine tip vestiar,  o cabană cu 2 camere şi un bufet. În apropierea bazinelor se afla baza de tratament  cu 9 cabine în care se aflau căzi de baie. Pentru baza de tratament apa se încălzea la foc de lemne într-un cazan din fontă de 1000 l, care era zidit.  Monografiile vechi îl amintesc şi pe un meşter Vince Hoffmann, care ar fi reamenajat zona prin 1923.  Terenul cu cele şase izvoare se întinde pe vreo 2 ha şi se află astăzi în proprietatea Primăriei Părău.  Aşa cum arată un vechi  buletin de analiză al apei din izvoare, aceasta ar fi sărată, sulfuroasă,  bogată în  potasiu şi magneziu. Izvoarele curg şi astăzi, iar apa ajunge în pârâul ,,Sărata”,  care se varsă în Olt.  Se spune că apa provenită de la miraculoasele izvoare  vindecă afecţiuni ale rinichilor, ale tubului digestiv, stomac, ale aparatului locomotor. Un buletin de analize din 1955 parafat de Institutul Balneologic Bucureşti stipula că apa este ,, cloruro-bicarbonată sodică-calcică-magnezică-hipotonă-atermală”.   (Lucia BAKI)

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here