Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Profesorul Ion Funariu şi Terra Blachorum
Profesorul Ion Funariu şi Terra Blachorum Email
Luni, 12 Iunie 2017 20:01

 

Cetăţean de onoare al Municipiului Făgăraş, titlu conferit de Legislativ profesorului Ion Funariu

     La iniţiativa primarului Făgăraşului, Gheorghe Sucaciu, consilierii locali au aprobat, în plenul Legislativului întrunit în data de 29 mai 2017 începînd cu ora 18.00, proiectul de hotărîre privind conferirea titlului de cetăţean de onoare al Municipiului Făgăraş d-lui profesor Ion Funariu.

 ,,Ca o recunoaştere a activităţii sale de scriitor de antologii, monografii, volume de istorie şi critică literară cu destinaţie didactică, încununată cu monumentala lucrare ,,Terra Blachorum”, micromonografie a Ţării Făgăraşului” se arată în actul normativ local. Solicitarea vine de fapt de la un grup de absolvenţi ai Liceului ,,Radu Negru”, promoţia 1953, înregistrată la Primăria Făgăraş sub nr. 12568/4.05.2017. Albu Mihai, preşedinte al Judecătoriei Braşov, Burlea Gavrilă, şef Laborator cercetare Electroprecizia Săcele, preot Comşulea Ioan, ing. Frăţilă Ioan Achim, prof. univ. Nodea Olimpiu, Opriş Ioan, director Tractorul Braşov, Popa Roşu Liviu, director IAS Prejmer, Frăţilă Vasile, conducător Cercetare Republicană în Construcţii sînt cei care au solicitat primarului să analizeze oportunitatea de a acorda acest titlu profesorului Ion Funariu. Profesor de limba şi literatura română, istoric şi critic literar, poet, dramaturg, publicist şi folclorist, Ion Funariu s-a născut la 6 februarie 1934 în satul Copăcel din Ţara Făgăraşului din părinţii Ioan şi Eva, români plugari. Copilăria şi adolescenţa le petrece sub auspiciile favorabile unei familii de mare sensibilitate artistică, impresionat fiind de geografia montană din preajma satului, de splendoarea obiceiurilor populare şi de performanţele cărturăreşti ale consătenilor săi: profesorul universitar Ioan Grecu şi Vasile Suciu, mitropolit de Alba şi Făgăraș, membru de onoare al Academiei Române.
 

Dascăl de prestigiu
 

     A urmat Şcoala primară din satul natal, 1940-1947, apoi Liceul ,,Radu Negru" din Făgăraş, 1947-1953. S-a înscris la Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii ,,CI Parhon" Bucureşti, 1953-1958. După absolvirea facultăţii revine în satul natal unde funcţionează ca profesor de Limba şi literatura română la Şcoala Generală din Copăcel. Predă apoi limba română la Liceul ,,Radu Negru", 1961-1969, la Liceul ,,Doamna Stanca", 1969-1978, dar revine la Liceul ,,Radu Negru" între 1978-1999. A fost inspector de specialitate la Secţia de Învăţămînt şi Cultură a Raionului Făgăraş, 1961-1968, a fost preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, filiala Făgăraş, 1968-1999, director adjunct al Liceului ,,Radu Negru", 1982-1988, director al Liceului ,,Radu Negru", 1988-1990, preşedinte al Comitetului de cultură al municipiului Făgăraş, 1987-1989, director al Departamentului de cultură şi civilizaţie al Fundaţiei Culturale Negru Vodă, 1994-prezent. A debutat în presă în anul 1958 la Gazeta literară, prin publicarea de articole din viaţa şi activitatea instituţiilor săteşti. A realizat studii de folclor şi etnografie a Ţării Oltului, precum şi de istorie şi critică literară. A scris volumul ,,Colinzi din Ţara Făgăraşului", o antologie de colinde la editura Orientul latin, Braşov, 1994.
 

Floclorul şi colida românească
 

     ,,Înaintaşii noştri au construit în piatră, dar au ştiut să opună timpului ceva mult mai durabil decît piatra, au lăsat posterităţii formele unei culturi solide, creaţiile unei civilizaţii spirituale de cea mai înaltă valoare. Ţăranul român şi-a cîntat durerile în doine, şi-a preamărit eroii în legende, şi-a exprimat ironia în zicători, înţelepciunea în proverbe, iar credinţa şi dragostea de Dumnezeu în colinde religioase care au trecut odată cu viaţa, de la părinţi la copii, şlefuite ca de o mînă nevăzută pentru a ajunge la noi cu parfumul lor arhaic, dar fiind proaspete şi înmiresmate” scria preotul Cornel Ursu în prefaţa volumului ,,Junii lui Crăciunu” semnat de Ion Funariu. Profesorul Funariu a iubit folclorul şi colindele care au hrănit de-a lungul veacurilor sufletele românilor. Căci unde poate fi mai frumos şi autentic Crăciunul, decît în Ţara Oltului? Găsim răspunsul în volumele scrise de prof. Ion Funariu. A publicat antologii, monografii şi studii de folclor: ,,Roata stelelor" (doine şi strigături din Ţara Oltului), ,,Junii lui Crăciunu" (colinde din Ţara Oltului), ,,Românii de pe Valea Izinelor" (echipa de jocuri populare din Viştea de Jos), ,,Românii de pe Valea Sebeşului" (2004), ,,Neamurile satului Sebeş" (2005). A realizat numeroase culegeri şi studii de folclor cuprinse în diverse antologii: Nunta de la Copcel; Şi iar verde frunzuliţă; Asta-i Ţara Oltului în volumul Cîte doruri sunt pe lume; Poezia Obiceiurilor în volumul Cît îi soarele de sus; Literatura populară română în Buletin de Informare Știinţifică pe anul 1985 ; Rezonanţe dacice în folclorul şi etnografia Ţării Oltului în revista Vatra din Tîrgu Mureş.
 

Istorie şi critică literară
 

     A făcut studii de istorie literară: Mihai Eminescu şi Ţara Făgăraşului. A scris volume de istorie şi critică literară cu destinaţie didactică în colaborare cu profesori din Braşov: Dicţionar de personaje literare; Dicţionar de poezie românească; Dicţionar de proză românească; Dicţionar de critică literară, Literatura română (pentru examenul de bacalaureat), Literatura română pentru clasa a XII-a (personalităţi şi opere). A scris volumul de poezii „Ardealul sfînt“, 2007. Este autorul și regizorul unor spectacole de rezonanță națională: Nunta la Copăcel, Horita, Sânzâienele, Miorița. A publicat monografia Ţării Făgăraşului în trei volume intitulate ,,Terra Blachorum" însumînd peste 1500 de pagini. Este coautor al volumului ,,Personalități din Țara Făgărașului. 1800-prezent” alături de Ioan Grecu şi Lucia Baki, ediţia I (2009) şi ediţia a II-a (2015), la editura ,,Mesagerul de Făgăraş”. Ion Itu, istoric i critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor, director al editurii ,,Orientul latin” din Braşov spunea: ,,Domnul profesor oferă conştiinţei româneşti din veacul viitor o remarcabilă lecţie de virtute naţională”. Pentru bogata sa activitate, a primit distincţia de profesor evidenţiat şi două diplome de merit acordate de miniştrii Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu. Este cetăţean de onoare al comunei Hârseni.
 

Permanențe ale spiritualității făgărășene
 

     ,,În conştiinţa noastră, a tuturor, dl. profesor, Ion Funariu, este un umanist profund, aplecat asupra studiului minuțios al literei cărții. Dramaturg, poet, folclorist, critic şi istoric literar, profesor de limba și literatura română, dl. Ion Funariu a îmbogățit patrimoniul cultural al Țării Făgărașului cu publicații ce vor răzbate Timpul: Terra Blachorum, Colinzi din Ţara Făgăraşului, Roata stelelor, Junii lui Crăciunu, Românii de pe Valea Izinelor, Nunta de la Copăcel, Câte doruri sunt pe lume, Cât îi soarele de sus, Literatura populară română, Rezonanţe dacice în folclorul şi etnografia Ţării Oltului, Mihai Eminescu și Țara Făgărașului, Ardealul sfânt. Eminent profesor de limba și literatura română a fost și un pasionat animator cultural. Este autorul și regizorul spectacolelor cu puternică rezonanță istorică: Horia, Avram Iancu, Legenda Oltului. La editura Orientul latin publică cu un colectiv de colaboratori, volumele: Dicționar de personaje literare, Dicționar de proză românească, Literatura română pentru clasa a XII-a, Literatura română pentru bacalaureat.
     În anul 2015, editura Mesagerul de Făgăraș, publică cea de-a II-a ediție a volumului Personalități din Țara Făgărașului (1800-2009). În Prefață, autorii volumului, Ioan Grecu, prof. Univ. Dr. Doc. , prof. Ion Funariu, dramaturg, poet, folclorist, critic și istoric literar, Lucia Baki-Nicoară, ziarist, redactor, scriitor și om politic, consemnează: lucrarea își propune să scoată la lumină comorile ascunse, performanțele cultural-științifice, tehnice, artistice, economice, sportive ale înaintașilor asupra cărora s-a așternut colbul uitării; cunoașterea și cinstirea memoriei acestora reprezintă pentru noi, toți, dar mai ales pentru generațiile viitoare nu numai exemple de muncă, modele de urmat, dar și un act de cultură menit să stimuleze prin forța exemplelor noi energii creatoare și să cimenteze între ele, generațiile de ieri, de azi și de mâine. Prof. Univ. Dr. Ing. Liviu Literat avea să remarce: prin suita de biografii, cartea aduce în conștiința contemporanilor, oameni de ieri și de azi, destine și caractere, modele de viață.
     Țara Făgărașului este o vatră a spiritualității. Cele trei volume ale monumentalei Terra Blachorum. O micromonografie a Țării Făgărașului, reunesc un corpus documentar al Țării Făgărașului.
     Tezaurizarea folclorului din Țara Făgărașului, se înscrie în profilul spiritual al poporului român. În viziunea lui L. Blaga, matricea stilistică rămâne neatinsă de contingențe vremelnice și istorice, punându-și pecetea asupra duhului nostru etnic. Creațiile inegalabile folclorice reflectă un fel de a fi, o viață înzestrată cu anume inalterabile orizonturi lăuntrice, care se hrănește dintr-un sentiment specific structurat al sorții. Este însuși sufletul modelat în zarea spațiului mioritic, a unui orizont spațial ondulat și al unei înaintări în timp, marcate de un sentiment al destinului trăit ca o ondulare permanentă, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri. În volumele editate de prof. Ion Funariu, filonul folcloric din Ţara Făgăraşului este redat în toată plenitudinea, cu o ritmică, o legănare proprie. Notele particulare ale spiritualităţii făgărășene sunt absorbite de creaţia populară. Motivele folclorice, deopotrivă, sunt apreciate nu numai după unicitatea lor, ci după gradul de interpretare şi sublimare poetică. În volumul Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Ernest Bernea relevă unicitatea satului românesc tradiţional: Lumea aceasta, care în limitele filosofiei noastre populare este materială şi spirituală, de o manifestare plurală şi plină de forţe, deseori greu de cuprins, are în primul rând o calitate. Este bine articulată, puterea şi frumuseţea ei, de aici vin. Frumusețea și dăinuirea ei, viețuiesc în volumele publicate de dl. prof. Ion Funariu.
O notă distinctă a fondului de carte al Bibliotecii Municipale Octavian Paler este conferită de personalitățile făgărășene. Dl. prof. Ion Funariu onorează instituția și întregește patrimoniul cultural al spiritualității făgărășene, prin publicațiile sale. Decizia Consiliului Local de a-i conferi Titlul de Cetățean de onoare al municipiului Făgăraș, este admnirabilă”. (Prof. Viorica Bica, coordonator Biblioteca Municipală Octavian Paler)
 

Veteran al învăţămîntului din Ţara Făgăraşului
 

     ,,Greu de cuprins în cîteva rînduri aprecieri pentru activitatea îndelungată a unui profesor, veteran al învăţămîntului din Ţata Făgăraşului, slujit în cea mai consistentă perioadă la Colegiul Naţional ,,Radu Negru". Domnul profesor Ion Funariu are vocaţia de om al catedrei, de unde a propovăduit atîtor generaţii de învăţăcei valorile limbii şi literaturii române, parte integrantă a spiritualităţii neamului nostru, în care dumnealui se simţea integrat. De la acest filon de virtuţi s-au ramificat preocupările adiacente, ce au încoronat profilul profesional - moral al distinsului profesor. D-sa are la activ cercetări folclorice, studii şi culegeri de folclor publicate, dar, dincolo de acestea, memoriabile rămîn spectacolele prin care a pus în scenă cu oameni ai locului, din sate sau din Făgăraş, obiceiuri, ritualuri, creaţii literare reprezentative. Ca filolog şi-a valorificat studiile şi investigaţiile ştiinţifice în lucrări de îndrumare didactică pentru elevii şi colegii din licee sau în elaborarea de monografii nu numai pentru comuna natală, Copăcel, ci şi pentru alte localităţi, pentru instituţii sau personalităţi din Ţara Făgăraşului. Inzestrat cu har pedagogic, cu pasiune creatoare şi cu un tonus specific vîrstei tinere, domnul profesor Ion Funariu, rămîne un model de cetăţean activ, intelectual, căruia comunitatea este datoare să-i acorde întreaga onoare" (Prof. Liviu Ioani).
 

Gânduri fugare
 

     ,,Propunerea Consiliului Local de a conferi domnului profesor Ion Funariu, titlul de Cetățean de onoare al Făgărașului, a fost însă o idee excelentă, pentru că el este rodul acestui pământ (locul nașterii sale, Copăcelul, este în apropiere), s-a format, a evoluat, s-a întors aici, la origini, și a reprezentat cu cinste, cu mândrie și cu prestanță acest spațiu. Folclorul, literatura, istoria, munca în cultură, studiile pe teren, efortul de a face cunoscut tot ce este valoros în creația locală, și nu numai aici, au fost preocupări constante ale colegului nostru Ion Funariu. Ele însă doar au completat, în mod firesc, activitatea de zi cu zi a profesorului, omul de la catedră, dedicat școlii și elevilor. Oriunde a predat, la Colegiul Național Doamna Stanca sau la Colegiul Național Radu Negru, Ion Funariu a lăsat semne ale trecerii sale: cabinete de limba română, antologii de texte folclorice, volume cu personalitățile Făgărașului, studii, articole diverse, interviuri etc. Desigur, cele mai importante rezultate ale profesorului Ion Funariu sunt generațiile de elevi, pe care le-a marcat prin felul său de a fi, prin pregătirea și comportamentul său. Neîndoielnic, pentru toți Ion Funariu a fost un model de urmat. De-a lungul unei activități prodigioase, domnul Ion Funariu s-a remarcat nu numai în școala făgărășeană, ci și prin prezența sa la manifestările Muzeului Valer Literat, ale Fundației Negru Vodă sau ale Bibliotecii Municipale Octavian Paler. Prin urmare includerea sa printre cetățenii de onoare ai urbei este necesară și firească. În acest moment semnificativ al vieții sale, îi urez multă sănătate și îl îmbrățișez, rostind cuvintele latine Citius, altius, fortius , ca un îndemn la noi rezultate și la depășirea de sine”. (Profesor Dr. Gabriel Angelescu)

Voievod în Ţara Cuvintelor
 

     ,,Desprins din cărţile pe care le-a puplicat de-a lungul unei vieţi, numele profesorului Ion Funariu de la CN ,,Radu Negru” din Făgăraş ne însoţeşte firesc ca o metaforă, ca o introducere cu dor, cum ar spune Constantin Noica. Privindu-l, constaţi deodată că firescul înseamnă eleganţă şi discreţie, melancolie şi seninătate. Cunoscîndu-l, te pătrunzi de izvorul sufletului care urcă din ,,Mioriţa” spre stea eminesciană, o slovă în slovă, fără odihnă şi fără şovăieli. Nu-l oboseşte vîrsta, căci are vîrsta de aur a poeziei. Nu-l bat ,,vînturile, valurile”, căci politica este limba română. Casa ţăranului făgărăşean rămîne pentru profesorul Ion Funariu muzeu, iar cîntecul popular testament liric pentru atîtea generaţii de elevi al căror mentor a fost. Vibrează cu fiecare vers al lui Eminescu, îşi mlădiază gîndul de la ,,cronice bătrîne” la ,,Necuvintele lui Nichita Stănescu”. Şi toate acestea se pot numi firesc Ion Funariu. Ţara Făgăraşului are de acum ,,pecete” a culturii, îşi are voievodul, Voievod în Ţara Cuvintelor” (Prof. Viorica POP)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Kovesi: E un asalt asupra DNA

 

     „E un asalt asupra DNA, pentru că eficientă DNA îi dispera pe unii, care vor că noi să nu ne mai facem treaba. De aceea sîntem atacaţi, de aceea mafia ne atacă, de aceea sînt presiuni, de aceea sînt hărţuiri. Dacă nu investigam pe nimeni, dacă nu ne atingeam de nimeni, toată lumea ne lăuda şi ar fi fost foarte bine. Nu o să cedăm. Eu nu o să cedez. O să ne continuăm treaba, cît vom fi lăsaţi, pentru că noi ne luptăm cu mafia“, afirmă procurorul şef DNA Laura Codruţa Kovesi. (continuarea doar în ediţia tipărită)

 

 
Dublu standard de calitate a alimentelor

 

     Aflată acum în faza analizelor de laborator, ancheta din România referitoare la posibilul dublu standard de calitate a produselor alimentare din Estul şi Vestul Europei completează de fapt o alta analiză realizată la iniţiativa Asociaţiei Consumatorilor din Slovacia, în aprilie 2011. Atunci, Asociaţia a pretins că majoritatea corporaţiilor din industria alimentară şi a băuturilor realizează produse de calitate diferită pe care le comercializează în mai multe state UE sub aceleaşi branduri. (continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 763 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

Horoscop zilnic

FaceBook

Informatii utile

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 710
Număr afişări conţinut : 3827925


Ziare