Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Tradiţia festivalului de august
Tradiţia festivalului de august Email
Marţi, 08 August 2017 11:50

 

,,Zilele Cetăţii Făgăraşului” se vor organiza în perioada 17-20 august  Folclor, muzică uşoară, rock, muzică medievală, proiecţii de filme, ateliere medievale, sînt doar cîteva din surprizele ediţiei din acest an a festivalului


     Festivalul Cetăţii adună localnicii acasă pentru a petrece împreună în fiecare an, în luna august. Cetatea Făgăraşului este locul în care se desfăşoară sărbătoarea Ţării Făgăraşului şi a Făgăraşului, iar conducerea urbei încearcă să ofere cele mai atractive momente.

 Activităţile ce sînt aduse în faţa cetăţenilor satisfac toate gusturile. Iubitorii de istorie se bucură de prezenţa cavalerilor şi a domniţlor, de meşterii artizani, de proiecţiile de filme, de concerte cu muzică medievală. Iubitorii de folclor au parte de o paletă variată de muzică şi dansuri populare prezentate de artişti şi ansambluri locale, dar şi vedete în domeniu. Iubitorii de rock sau muzică uşoară îşi pot revedea artiştii preferaţi pe parcursul a două zile de festival. Atmosfera este completată de expoziţiile cu vînzare pentru produse de artizanat, dar şi de expoziţiile culinare. Toată zona din prejma castelului medieval va purta amprenta festivalului tradiţional al Făgăraşului.

Joi- folclor
 

     În primele două zile ale festivalului, Făgăraşul va fi centrul folclorului transilvan. Artiştii locali, formaţiile şi ansamblurile folclorice din Ţara Făgăraşului vor urca pe scena din faţa Cetăţii Făgăraşului. Alicia Călin, Andreea Lungu, Ansamblul Junii Hârseniului, Nicoleta Şchiopea, Larisa Bera, Daria Ganea, Feher Cătălin, Muguraşii făgărăşeni, Raţiu Sergiu, Ansamblul ,,Mugurii Drăguşului”, Georgiana Pătrunjel, Bogdan Geprgescu, Ansamblul ,,Comorile Arpaşului”, Mirela Pascu, Ştefan Ramba, Mădălina Grama, Ansamblul ,,Ceata Făgăraşului”, Mioara Marinca, Viorica Cerbu. Mariana Şandru împrună cu elevii de la CN ,,Radu Negru” vor prezenta obiceiul ,,Gătitul miresei”. Vedeta spectacolului de joi va fi n Ionela Moruţan şi muzica din Ardeal. Şi George Rotaru va încînta publicul în prima seară a festivalului.
 

Vineri-folclor
 

     A doua zi a evenimentului va începe la ora 17.00. Vor urca pe scenă micii artişti ai folclorului local, dar şi interpreţii locali de muzică populară : Giulia Chichernea, Cezara, Dariana Cosma, Kimberly Constantinică, Maria Curticăpean, Ansamblul ,,Dor părăian” şi Paula Comaniţă, Loredana Gaşpar, Diana Gozgar, Ansamblul de copii ,,Junii Becleanului”, Carmina Tatomir, Rareş Şerban, Anca Taftă, Flaviu Florea, fanfara şi dansuri cu Ansamblul Şinca Nouă, Gheorghe Berian, Mioara Greavu, Maria Greavu, Dana Goleţ, copiii de la Ansamblul Făgăraşului, Adina Roşca şi Cătălin Doinaş, Mihai Teacă şi Ansamblul Făgăraş. Vedeta serii este Daniel Rosalim. Artistul este din Şura Mare din judeţul Sibiu. A fost elevul artistei Mariana Anghel la Şcoala de Arte, iar dirijorul Stelian Stoica l-a inclus în grupul „Junii de la Jidvei” remarcându-i vocea şi naturaleţea. Reprezentând zona Mărginimea Sibiului şi Valea Târnavelor, în anul 1997 a câştigat concursul „Tezaur Folcloric – Moştenitorii”, iar mai târziu Festivalul „Strugurele de Aur”.
 

 

 

 

 

 

Sîmbătă, Mărginean şi DINFIER
 

     În prima parte a serii, începînd cu ora 18.00, scena va fi ocupată de copii. Trupa de dans Hansel& Grettel, Clubul copiilor Făgăraş, Mirela Bodeanu, trupa Sisinx, Anca Parlea Band. Vor uca pe scenă trupele Traffic şi Stirings, iar vedetele sînt Mihai Mărginean&Band şi trupa DINFIER

Mihai Mărginean şi ,,Mă iubeşte femeile!”
 

     Cine n-a auzit piesa ,,Mă iubeşte femeile!” sau ,,Paraschivo!”. Se cîntă de peste 10 ani, iar versurile şi vocea cîntăreţului te detrmină să nu schimbi canalul. Este Mihai Mărginean, cel care de cîţiva ani îl interpretează pe ,Arghiles” în serialul ,,Las’ Fierbinţi Ce spune Mărgineanu despre sine?
,,M-am născut … din dragoste , pe 2 ale lui octombrie , prin anul 1969 (sau nu mai ştiu, c-a fost demult) şi am crescut cu voie bună şi bucurie în cea mai frumoasă familie din lume. A apărut şi frati-miu, după vreo 4 ani, şi ştiu că acum a ajuns cel mai bun prieten al meu .Am iubit, învăţat, părăsit, am fost părăsit, dezamăgit sau fericit şi încă n-am terminat , dar m-am pus pe cîntat şi bucurat suflete (inclusiv al meu !). Mă bucur de ce am si -mi doresc tot timpul lucruri noi. Nu urăsc, nu invidiez şi evit răutatea pe cît posibil. Vorbesc urît şi-mi permit să nu port costum . Citesc mult şi merg la teatru, chiar dacă uneori, cineva din primele rînduri nu-şi închide telefonul mobil. Am terminat o facultate economică şi după, m-am apucat de inginerie care mi s-a părut grea şi prea tehnică, dar interesantă. Pe asta n-am terminat-o pentru ca m-am făcut inginer (liber profesionist) la firma mea, dar am contribuit la ridicarea unor construcţii mari şi importante. Am mulţi prieteni şi nu consider că prietenii te distrug sau te strică, ci dimpotrivă. Merg la toate petrecerile la care sînt invitat şi -mi fac plăcere, de obicei stau pînă dimineaţa . Nu mă las influenţat de nimeni dar ţin cont de părerile multor oameni, păreri pe care le filtrez în mintea-mi proprie (ca d-aia o am !). Îmi e dor … de mama şi de tata, de bunica mea … mi-e dor de Cristina care stă în Austria şi pe care o văd prea rar. Şi, nu în ultimul rînd, iubesc femeia care m-a făcut fericit şi care mi-a dat cele mai frumoase daruri pe care le poate primi un derbedeu, înainte de a deveni barbat”
DINFIER şi Radu Gyr
Trupa ,,DINFIER” vine din Constanţa, de la malul Mării Negre. Sînt patru oameni faini care spun că iubesc Ardealul unde oamenii sînt mai altfel decît în restul ţării. Membrii trupei sînt toţi licenţiaţi, iar veteranul ei, Tiberiu Duţu (Tibi), la bas, este lector universitar la catedra de Drept procesual. Cosmin Muja, tobe, Corneliu Dacian Belu, chitară, Bogdan Costea, chitară şi voce de fiecare dată cînd urcă pe scenă, spun că trăiesc un vis. DINFIER a pus versurile poetului naţional Radu Gyr pe muzică şi astfel au reuşit să aducă în faţa publicului piese speciale cu un mesaj pur românesc. ,,Trupa în forma actuală s-a înfiinţat imediat după tragedia Colectiv, la protestul organizat în Constanţa. Noi am înţeles ce a însemnat Colectiv, iar DINFIER a reuşit să ne îmbărbăteze şi să ne ţină uniţi, fără compromisuri. DINFIER este născută din plăcerea de a cînta rock live. Asta facem noi prin versurile pe care le folosim. Ne-a ajutat Radu Gyr, alte piese sînt în combinaţie pentru a se potrivi cu metrica pieselor noastre. Noi considerăm că muzica trebuie să fie sinceră, live. În marea majoritate trupele şi artiştii prezintă o muzică fabricată, trecută prin procesare, o mascaradă play-back. A cînta live înseamnă să te respecţi pe tine" a spus Bogdan Costea, vocalistul trupei.

Duminică: Brenciu&Orchestra
 

     În prima parte a zilei, mai precis începînd cu ora 18.00, vor urca pe scenă Kids Music Production, trupa Triplu Sec, ACDC Tribute, JO, făgărăşeanul Mihai Teacă. Vedeta serii va fi Horia Brenciu&Orchestra care va încheia şi Zilele Cetăţii 2017. Horia Brenciu este braşovean şi este cunoscut publicului ca prezentator tv, actor şi cîntăreţ. A învăţat la CN ,,Andrei Şaguna”, apoi la Academia de Teatru şi Film Bucureşti şi la Şcoala de Artă Braşov. Cântărețul își face debutul la numai 18 ani, în anul 1990, în trupa „Apropo”, iar din 2002 începe o carieră de cîntăreţ cînd formează o trupă, HB Orchestra. În acel an lansează şi primul album, intitulat ,,35” . Ultimul album ,,40+” a fost lansat în urmă cu 3 ani şi a fost însoţit de videoclipul ,,A naibii dragoste” care a avut succes la public. Cînd Brenciu urcă pe scenă atmosfera explodează, iar publicul cîntă şi dansează în ritmul artistului. Este prima dată pe o scenă la Făgăraş, iar localnicii spun că abia aşteaptă să-l asculte.

Evenimentele din Cetate
 

     Castelul medieval va fi vedeta festivalului. Nu doar prin importanţa sa istorică şi frumuseţe ci şi prin activităţile care se vor organiza aici. Între zidurile cetăţii vor fi organizate ateliere de tip medieval unde meşteri din toată ţara vor face demonstraţii de îndemînare în arta manufacturii. Vor fi ateliere de ferărie, pietrărie, tîmplărie, opincărie. Cavalerii epocii de mult trecute şi prinţesele vor înveseli castelul prin ţinutele specifice şi prin prezentarea obiceiurilor vechi, medievale. În fiecare zi, va fi organizată ,,Grădiniţa medievală” cînd micii artişti vor zburda între zidurile cetăţii şi vor prezenta scenete istorice. În fiecare seară, începînd cu ora 21.00, vor fi proiecţii de film în curtea interioară a castelului. Sîmbătă însă, începînd cu ora 19.00, în Sala Tronului va fi organizat un concert de muzică medievală. (M.F.) 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Scriitorul Irvine Welsh vine în România

În ediţia tipărită

Monitorul de Făgăraş este singurul ziar fără influenţă politică

 

      În Ţara Făgăraşului mai mult decît în orice zonă a ţării, mass-media abundă. S-au scos ziare pe bandă rulantă, iar tv-urile sau radiourile se închid şi se deschid, îşi schimbă finanţatorul, unul după altul. Dacă lucrurile ar merge în linii normale, făgărăşenii ar trebui să fie cei mai bine informaţi români. Dar nu este aşa pentru că informaţiile care le sînt ,,servite” de această breaslă sînt greu credibile. Dacă am face o istorie a presei locale, lesne am constata că puţini ziarişti fac cinste acestei bresle. Şi asta pentru că majoritatea dintre ei s-au vîndut politicului pentru o brumă de bani sau mai grav pentru puţină atenţie din partea celor cu funcţii atunci cînd au fost măguliţi cu titulatura de ,,ziarişti”. Orice ziarist ar trebui să ştie că trăieşte zilnic între cei despre care scrie, doar că nu poate fi ca ei. Dacă am face comparaţie cu presa de la 1910 sau măcar cu cea interbelică, puţini sînt ziariştii de azi care ar putea ajunge la nivelul celor de atunci. Un singur exemplu am da, dr. Ioan Şenchea. Monitorul de Făgăraş, ziar editat după modelul ,,The Sun”, a rămas pînă astăzi, după 19 ani (17 octombrie 1998 ediţia cu numărul ZERO), în inimile cititorilor.(continuarea doar în ediţia tipărită)

 

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 1475 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

2.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 728
Număr afişări conţinut : 3875081

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare