Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Poiana narciselor, arie protejatã doar pe hîrtie
Poiana narciselor, arie protejatã doar pe hîrtie Email
Luni, 14 Mai 2018 18:03

 

Frumusetea Poienii cu narcise de la Vad estompatã de delãsare  Narcisele din Dumbrava Vadului dispar an de an sub stufãris  Nimeni nu mai curãtã poiana, iar copacii sînt îndoiti pînã la pãmînt

     Poiana cu narcise de la Vad nu mai este ce a fost odatã. Desi este luna mai si festivalul narciselor se apropie, minunatele flori sînt foarte putine. Milioanele de narcise care înfloreau primãvara în aceastã dumbravã formînd un covor alb parfumat

 nu mai sînt. Ici colo mai vezi cîte un pîlc cu narcise, iar irisii si lãcrimparele sau floarea lui Eminescu sînt tot mai rare. Oamenii locului spun cã florire ar rãsãri, dar nu au cum. ,,Ele cresc natural în dumbravã si în mai înfloresc, dar nu mai au puterea sã treacã prin iarba uscatã si locul neîngrijit” spun sãtenii din Vad. Cu toate acestea, Dumbrava Vadului este un loc deosebit care meritã vizitat. Narcisele, stejarii, mestecenii îti încîntã privirea. Am vizitat poiana cu narcise de curînd. Ajungi pe un drum de acces asfaltat si bine întretinut. Dupã parcarea amenajatã de Primãria Sercaia, unde te întîmpinã un panou de avertizare despre rezervatia naturalã protejatã, mai mergi pret de cîteva minute cu masina sau zeci de minute pe jos si ajungi în locul amenajat pentru frestivitãti. În curînd aici vor avea loc festivitãtile anuale cu mici, bere si multi decibeli plãtiti din banii publici. În dreapta scenei se vede o barierã lîngã care un alt panou (cam 2x3m) te anuntã cã intri în rezervatia naturalã. Peste alti cîtiva metri un alt panou îti reaminteste de sit-ul natural protejat. Iar mai încolo ti se înfãtiseazã un dezastru natural. Crengi rupte si neridicate, mesteceni înalti, dar îndoiti ale cãror vîrfuri ating pãmîntul. Stejari rupti si necurãtati, copaci cãzuti la pãmînt, dar lãsate tulpinile si crengile în voia lor. Este mai multã iarbã uscatã si necositã decît verde. Bietele narcise au înflorit, dar numai cele cu tulpini puternice au putut trece prin pãtura de iarbã uscatã ce acoperã locul. Narcisele sînt de an tot mai putine. Din loc în loc au iesit la luminã si irisii, dar foarte putini. Cineva din grup ne aratã ,,floarea albastrã a lui Eminescu”, micã, firavã, dar frumoasã. Si cîteva lãcrãmioare ne-au încîntat privirea, dar am mers mult prin pãdure pentru a le gãsi. Zburdau prin pãdure niste copii care culegeau buchete de narcise pentru a le vinde. Nimeni nu-i urmãreste si din zi în zi vin tot mai multi sã le frîngã tulpinile pentru bani. Îi vedem, în aceastã perioadã, prin oras cu buchetele legate cu fir de atã pe care pretind 1 leu. Am stat în poianã pret de cîteva ore, dar nimeni nu ne-a întrebat nimic, nu ne-a cerut sã plãtim intrarea sau vreo taxã de vizitare. Totul este la liber, asa cum este si starea dezastruoasã a poienii cu narcise. Aici nu s-a mai cosit de cînd proprietarii de drept îsi fãceau fîn sau oravã peste an. ,,Erau douã coase pe an si erau benefice poienii cu narcise. Erau multe flori, dar acum abia dacã mai ies un sfert din narcisele de altãdatã” au mai spus sãtenii. Pe site-ul Microregiunii dumbrava narciselor se spune cã înfloresc aici 150 de fire de narcise pe un metru pãtrat. Afirmatia este însã departe de adevãr.


Terenurile oamenilor
   

 

 

     Dumbrava cu narcise se întinde pe o suprafatã de 398 ha, undeva în extravilanul satului Vad. În anul 2000 a fost declaratã arie protejatã, iar tot de atunci au apãrut problemele aici, asa cum spun sãtenii din Vad. Poiana a apartinut localnicilor, dar dupã 1990 situatia juridicã s-a tot schimbat.
     Pentru a-si proteja drepturile de proprietate din Poiana Narciselor, sãtenii din Vad s-au organizat într-o asociatie în anul 2012 pe care au denumit-o ,,Asociatia Dumbrava cu Narcise”. Presedintele asociatiei spune cã oamenii sînt proprietari pe 312 ha de teren pentru care au plãtit impozite, dar titluri de proprietate nu au obtinut. Proprietarii, în jur de 280 de persoane, asteaptã si azi sã-si primeascã drepturile în dumbravã, dar documentele zac în birourile Primãriei Sercaia si la comisiile de fond funciar locale si judetene. ,,Am semnat procesele verbale d epunere în posesie abia acum, dupã atîtia ani. Urmeazã OCPI, comisia judeteanã de fond funciar si apoi, poate vom primi titlurile. De ani de zile umblu cu dosare, avocati, dar încã nu ne-am primit drepturile” mai spune presedintele asociatiei sãtenilor.

Acte fãcute pe genunchi
 

     Fiind declaratã arie protejatã au fost elaborate si regulamentele aferente. Abia la 10 mai 2016, a apãrut Regulamentul sitului Natura 2000- Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului avizat de ministrul Mediului si Planul de management. Dar aceste documente au socat sãtenii prin continutul lor. Direct interesati, proprietarii de terenuri din Poiana Narciselor au analizat punct cu punct Planul de management. ,,Considerãm cã Planul de management al Ariei protejate Poiana Narciselor a fost fãcut pe genunchi si nu relevã lucruri importante pentru poiana la care noi sîntem proprietari. Acest plan a avut cu totul alt scop. Dacã luãm articol cu articol din acest plan se vede clar cã a fost întocmit în birou copiindu-se alte planuri de acest fel. Nici mãcar nu este corectã localizarea. La nord este Bucium si nu este real, la sud-est este trecut satul Toderita si nu este real, iar la sud, culmea, Dumbrãvita. Unde este Dumbrãvita si unde este poiana? Apar la ,,Reteaua hidrograficã”, rîul Sercaia si Valea Rãchitii. Nu existã asa ceva. De asemenea, apare rîul Bucium în partea de est. Nu existã acest rîu. O altã aberatie scrisã în acest Plan este ,,Comuna Sercaia în partea de est a depresiunii, la confluenta rîului Sercaia cu rîul Olt”. Pãi nu existã rîul Sercaia ci eventual rîul Sincii, iar în estul depresiunii nu este comuna Sercaia. La capitolul în care se prezintã activitatea economicã este trecutã Sinca. Ce legãturã ar avea Sinca cu Poiana Vadului? Cei care au întocmit acest Plan fac referire la ,,Colina cu Mesteceni”. Nu avem asa ceva. În documetele de la 1870 (CF) este trecutã suprafata de 1.278.720 mp de pãdure la comuna Vad, locul unde se tineau maialurile de la 21 mai si nu se aminteste de o astfel de colinã. Sînt multe greseli care pe noi ne afecteazã si chiar ne umilesc. Acest plan de management decide pe proprietãtile noastre” a spus presedintele Asociatiei ,,Dumbrava cu Narcise” Raica Gheorghe. Oamenii considerã cã respectivul document are ca scop doar obtinerea de fonduri pentru cei care l-au întocmit si nicidecum protejarea ariei. Documentele despre Poiana narciselor aratã cã persoanele fizice detineau la data de 12 ianuarie 2007 suprafata de 312,83 ha. ,,Anexa a fost ulterior modificatã, iar persoanele fizice au rãmas cu 288,37 ha. Statul român avea 80 ha prin Romsilva si acum are 103,47 ha. Diferenta de 24 ha trebuia sã rãmânã, dupã modificare, la dispozitia CL Sercaia si nu sã fie preluatã de Romsilva”, spun sãtenii. Poiana are un custode desemnat, mai spune Gheorghe Raica, pe Claudiu Pasca, reprezentantul unui ONG, singurul care s-a prezentat la licitatia organizatã de Ministerul Mediului, Apelor si Pãdurilor. Planul de management al acestui ONG a fost însusit de Minister care a emis la data de 10 mai 2016 Regulamentul sitului Natura 2000- Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului. Conform documentului, nimeni altul decît reprezentantul ONG-ului agreat de Ministerul Mediului poate decide asupra celor 394,9 hectare. Proprietarii de loturi pot avea acces doar cu acordul custodelui pe proprietãtile lor. Ce i-a revoltat pe oameni este faptul cã este interzis accesul si circulatia cu mijloace motorizate, colectarea florei, pãsunatul, constructiile, etc.

Arie protejatã încã din anul 1954
 

     În anul 1954, în urma unei hotãrîri a Consiliului de Ministri, pãdurea de stejar din Dumbrava Vadului a fost pusã provizoriu sub ocrotire, fiind încadratã în grupa ,,pãduri cu rol de protectie". Statutul de zonã protejatã a fost dobîndit zece ani mai tîrziu, printr-o dispozitie a aceluiasi Consiliu. Pînã în anul 1962, Dumbrava Vadului a fost în regim de proprietate, oamenii folosind poienile si pentru pãsunat, de douã ori pe an, o datã în aprilie, înainte de înflorirea narciselor, si apoi toamna. Dupã colectivizare, fostii proprietari si-au pierdut dreptul asupra terenului, avînd voie doar sã coseascã în fiecare an o anumitã suprafatã. Dupã ce pãdurea a fost desemnatã rezervatie naturalã, Ocolul silvic a întocmit un ,,plan de fîn" care dupã 1990 nu a mai fost respectat, iar cosirea sporadicã si lipsa unui plan de management foarte riguros au dus la infiltrarea în rezervatie a tufãrisurilor si a speciilor invadatoare. Acestea s-au instalat atît în poieni cît si în parcelele acoperite de stejar, au lãstãrit si au proliferat în fiecare an mai mult. În prezent, rezervatia naturalã Poienile cu narcise continuã sã se degradeze pierzîndu-si în fiecare zi cîte un pic din statutul de ,,monument al naturii" - fiind singura pãdure de stejar din Tara Fãgãrasului si una din singurele douã pãduri dumbrãvite din Europa. (Lucia BAKI)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Art Festin Făgăraș

În ediţia tipărită

,,Am ajuns să fim condusi de golani care aprobă legi doar în favoarea lor”

 

     Modificarea Codului Administrativ de către parlamentarii PSD-ALDE a mai creat un mod de a fi recompensaţi susţinătorii politicienilor. Pensii speciale pentru aleşii locali care să le completeze pensiile de vechime. Sînt bani care golesc bugetul ţării, aşa cum o fac şi alte categorii privilegiate de pensionari. Dacă un angajat a muncit zeci de ani în cîmpul muncii cotizînd lunar pentru a avea o pensie la bătrîneţe, acesta încasează pensie din care abia îşi duce zilele. În schimb un pensionar ,,special” este lovit cu pensie de mii de euro în condiţiile în care n-a cotizat niciun leu pentru pensie. Făgărăşenii spun că nu există echitate între pensionari, iar legile adoptate de parlamentari în ultima vreme sînt lipsite de bun simţ. Făgărăşenii mai spun că aleşii locali nu merită pensii speciale pentru că şi-au făcut doar datoria, iar în cele mai multe cazuri nici pe aceasta. Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu cetăţenii în privinţa modificării Codului Administrativ de către parlamentarii Puterii, act normativ ce a fost votat deja în Senat. O parte din opiniile lor sînt prezentate în materialul următor. (continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 569 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

FaceBook

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 764
Număr afişări conţinut : 4212125

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare