Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Şcoală pentru copiii din 11 localităţi din Ţara Făgăraşului
Şcoală pentru copiii din 11 localităţi din Ţara Făgăraşului Email
Luni, 14 Mai 2018 18:25

 

Şcoala Gimnazială ,,IC Drăguşanu” din Drăguş şi-a dublat numărul de elevi în ultimii 4 ani Singura şcoală rurală cu program prelungit funcţionează la Drăguş  La Drăguş, şcoala are o tradiţie de 245 de ani, prima şcoală fiind înfiinţată de învăţătorul Ion Codrea, în 1763 Dacă prima şcoală a funcţionat în tinda bisericii, astăzi elevii au două sedii, unul pentru grădiniţă şi altul pentru şcoală Prof. Melania Sucaciu, directoarea şcolii, spune că an de an tot mai mulţi copii se înscriu la Drăguş ,,Vom construi 4 săli noi de clase prin PNDL 2 pentru a acoperi necesarul şcolii” a spus Cornel Greavu, primarul comunei Drăguş


     Drăguşul şi drăguşenii sînt altfel. Păşind pe uliţele de aici parcă nu eşti într-un sat din România. Iar privindu-i pe drăguşeni te surprinde liniştea de pe feţele lor muncite, iar zîmbetul cu care te întîmpină îţi dă încredere. Sînt oameni primitori, care nu s-au îndepărtat de tradiţiile vechi. Pentru ei biserica, şcoala şi primarul sînt oamenii care dau tonul în sat. Spunea primarul Cornel Greavu: ,,Nu pot să spun că urmează să fac ceva şi apoi să constat că nu pot face din cauza birocraţiei. Cum mai dau ochii cu sătenii?“ Da, pentru că drăguşenii au o uşă deschisă la primărie, la dascăl, la preot, de unde se aşteaptă la lucruri concrete şi utile comunităţii. Este o stare de fapt normală în satul Drăguş, care ar trebui să fie regăsită în orice loc din România. La Drăguş se trăieşte ca la oraş, dar în liniştea unei lumi rurale. Aici au fost realizate atît investiţii publice de multe milioane de euro, reţele de apă, de canalizare, drumuri asfaltate, şcoala, căminul cultural şi stradionul reabilitate şi bine dotate, staţie de pompieri dotată complet, dar şi investiţii private, pensiuni, centre culturale şi meşteşugăreşti, etc. Drăguşul a fost declarat în 2018, satul cultural al României. Şi nu întîmplător, pentru că satul îşi respectă şi păstrează tradiţiile şi cultura locală. Drăguşul îşi are propriile personalităţi bine conturate în istoria şi memoria ţării, amintindu-i aici pe mai marii dascăli ai şcolii româneşti, Ion Codru Drăguşanu, Ioan Codrea, etc. Marele sociolog Dimitrie Gusti atunci cînd trebuia să-şi aleagă comunitatea pe care să-şi experimenteze studiile a ales-o pe cea din Drăguş, satul cu portul popular înflorat. S-a şi îndrăgostit de drăguşeni rămînînd ani la rînd ,,mentorul" lor. Documentarele semnate de renumitul sociolog sînt astăzi la loc de cinste în muzeul satului ce-I poartă numele.
 

Şcoală pentru elevii din 11 localităţi
 

     Pentru drăguşeni şi conducerea comunei cel mai important este tineretul şi formarea lui. Aşa se face că şcoala din Drăguş respectă numele ,,Ion Codru Drăguşanu” şi tot ce a reprezentat dascălul cu origini drăguşene pentru sat şi pentru neamul românesc. Şcoala din Drăguş s-a evidenţiat de-a lungul vremii între unităţile similare din Ţara Oltului, dascălii şi directorii fiind localnici şcoliţi. Prima şcoală a satului a funcţionat în tinda bisericii. Dacă în şcolile rurale, în general, numărul de copii este în scădere, aici spaţiile sînt insuficiente pentru a acoperi cererea elevilor care-şi doresc să înveţe. Sînt înscrişi la şcoala din Drăguş 221 de elevi la grădiniţă şi la clasele I-VIII. Numai în ultimii 4 ani, numărul de elevi care învaţă aici s-a dublat. Nu sînt doar copiii familiilor din Drăguş, ci frecventează cursurile şi copii din alte localităţi. Sînt aduşi cu microbuzele şcolare copii de la Breaza, Pojorta, Voivodeni, Sâmbăta de Sus, Voila, Viştea de Jos, Olteţ, Rucăr, Cincşor şi din oraşul Victoria.

Grădiniţă cu program prelungit
 

     Şcoala Gimnazială ,,IC Drăguşanu” are în subordine grădiniţa, clasele primare şi gimnaziale, V-VIII. Grădiniţa are un sediu propriu amplasat în partea de jos a satului, lîngă fîntîna cu cumpănă, a lui Ghemeş. Sînt două clădiri, într-una sînt sălile de clasă, iar în cealaltă camerele în care dorm copiii înscrişi la programul prelungit. Încăperile şi sălile de curs sînt curate şi bine dotate oferind un mediu optim pentru desfăşurarea activităţilor. Este şi motivul pentru care părinţii preferă grădiniţa din Drăguş în defavoarea unităţilor din localităţile lor de reşedinţă. ,,Din anul 2011 avem şi program prelungit la grădiniţă pe lîngă cel normal. În prezent avem 39 de copii care sînt înscrişi la programul prelungit. Programul începe la ora 8.00 şi se încheie la ora 16.00. Copiii din alte localităţi sînt aduşi cu microbuzele şcolii. Copiii primesc o masă caldă, la prînz. Avem şi grupe de grădiniţă la programul normal. La grădiniţă avem încadraţi 5 educatori şi doi îngrijitori” a spus Melania Sucaciu, directoarea Şcoalii Gimnaziale ,,IC Drăguşanu” din Drăguş şi profesoară de biologie. Sălile de curs sînt bine dotate şi amenajate, cu mobilier nou, iar pe hol sînt aranjate dulăpioarele cu papuceii pe care copiii îi folosesc în interior. Materialul didactic confecţionat, dar şi cel modern este de calitate şi diversificat.

Încă un microbuz ar rezolva transportul elevilor
   

 

 

 

 

     De mai mult timp, conducerea şcolii a cerut de la IŞJ Braşov să-i fie repartizat încă un microbuz pentru transportul elevilor, dar nici pînă în prezent cererea nu a fost soluţionată. ,,Avem două microbuze şcolare, dar sînt insuficiente. Pentru a respecta orarul, copiii şi educatorii trebuie să piardă cîte o oră dimineaţa şi una seara pentru a ajunge la program. Avem două rute pentru microbuzele care aduc copii la grădiniţă. Un microbuz pleacă dimineaţa de la Drăguş pentru a prelua copiii de la Breaza, Voivodeni, Sîmbăta de Sus şi după masa să-i ducă la domiciliul lor. Al doilea merge pe ruta Drăguş, Olteţ, pînă la Cincşor şi preia copiii de pe acest traseu. A treia rută este stabilită pentru copiii de la Victoria la Drăguş. Pînă vom primi a treia maşină ne descurcăm mai greu. Fiecare microbuz este însoţit la fiecare transport de un educator, acest lucru însemnînd un program zilnic de la 7.00 la 17.00 cel puţin. Copiii servesc masa de prînz la grădiniţă. Porţiile de hrană sînt preparate în bucătăria căminului cultural din sat şi aduse la grădiniţă la ora 12.20. Fiecare copil plăteşte pentru programul prelungit 7 lei/zi pentru masa caldă” a mai spus directoarea Melania Sucaciu. Primarul comunei Drăguş, Cornel Greavu, spune că transportul elevilor la şcoala din sat ar putea fi rezolvat dacă ar exista înţelegere la nivelul IŞJ Braşov. ,,Dacă am avea un microbuz cu capacitate mai mare s-ar rezolva transportul elevilor folosind doar două curse. Dar microbuzele au doar 16 locuri şi noi avem peste 100 de copii care trebuie să ajungă zilnic la şcoală şi grădiniţă. Un autobuz ar fi suficient şi atunci am preda microbuzele care pot fi folosite de alte şcoli cu un număr mai mic de elevi” a explicat primarul comunei Drăguş, Cornel Greavu.

Se vor construi încă patru săli de clasă
 

     Şcoala din Drăguş funcţionează cu clasele Zero-VIII. Ceea ce atrage la această şcoală sînt clasele cu predare în limba germană. ,,La clasele pregătitoare pînă la clasa a III-a avem predare în limba germană şi în limba română. La ciclul primar avem 5 săli de clasă şi am avea nevoie de 9 săli de curs pentru a acoperi clasele paralele, de germană şi română. La clasele V-VIII avem cîte un rînd de clase. Spaţiul din şcoală este insuficient şi am cerut primăriei să găsească soluţii să extindă clădirea. An de an numărul de elevi care se înscriu la şcoala noastră este tot mai mare” a spus directoarea Melania Sucaciu. Primarul Cornel Greavu spune că a obţinut finanţarea pentru proiectul ce prevede extinderea clădirii şcolii. ,,Proiectul a fost depus pe PNDL 2 şi prevede construirea a 4 săli de clasă în curtea şcolii pentru a extinde spaţiul de lucru. Proiectul este în valoare de 1,2 miliarde de lei şi acum se lucrează la partea tehnică, iar din toamnă sperăm să începem lucrările” a spus primarul Cornel Greavu.

Copiii servesc masa la căminul cultural
 

     Hrana elevilor este preparată la căminul cultural, la bucătărie, de o familie din sat care s-a constituit într-o asociaţie. Familia Lucian Codrea şi-a angajat ajutoare pentru a putea pregăti în timp util porţile de hrană pentru toţi copiii de la grădiniţă şi de la şcoală. Zilnic se prepară meniurile stabilite conform reţetarelor legale, iar elevii de şcoală servesc masa la căminul cultural, iar cei mici primesc porţiile în casserole la grădiniţă. ,,Este un lucru foarte bun să nu apelăm la firme din exterior. Această familie are angajaţi, se încadrează în preţurile stabilite, iar mîncarea este proaspătă şi bună. Avem la masă peste 90 de copii zilnic” a mai spus directoarea Melania Sucaciu. Dacă un copil de la grădiniţă plăteşte 7 lei/zi, un elev de la şcoală achită 9 lei/zi. Şi activităţile extraşcolare atrag părinţii să-şi înscrie copiii la şcoala şi grădiniţa din Drăguş. ,,Ne implicăm în activităţile extraşcolare , iar copiii sînt încîntaţi. Am organizat excursii în ţară, avem tabăra de vară în fiecare an, iar recent copiii noştri au fost în tabăra de la Seliştat” a explicat directoarea Melania Sucaciu.

Şcoala din tinda bisericii
 

     Din cele mai îndepărtate timpuri au servit ca şcoală tinda bisericii şi mănăstirile. Aşa s-au petrecut lucrurile şi în Drăguş unde călugării şi preoţii au fost primii învăţători. Aceştia dăruiau lumina minţii prin carte bisericească şi ceva aritmetică. Acest lucru îl făceau în schimbul unor bănişori puţini şi ceva bucate pentru traiul de toate zilele. La Drăguş au fost şapte mănăstiri în partea de sus a satului aşezate pînă către poalele munţilor. Satul se cunoaşte a data din sec.XIV –lea cu 320 de familii şi 1650 suflete. După ce mănăstirile au fost în mare parte distruse, apare în 1763 o şcoală condusă de învăţătorul Ioan Codrea. În 1840 Moise Fulea din Sibiu, directorul şcolilor ortodoxe, numeşte pe Gheorghe Stoia, un localnic, învăţător în satul Drăguş. În 1869 apare în Ardeal învăţământul obligatoriu. După obiceiul vremurilor vechi în comunele noastre româneşti doritorii de carte erau ucenici ai cantorilor de la biserică. Astfel învăţau ,,Bucovna’’, ,,Ceaslovul” şi ‘’Psaltirea’’. Învăţau atîţia cîţi încăpeau în casele acestor cantori.

Ion Codru Drăguşanu a învăţat la şcoala din sat
 

     Un rol determinant în dezvoltarea şcolii de la Drăguş l-a avut renumitul Ion Codru Drăguşanu care a făcut primele clase la Drăguş. După revoluţia din 1848 conducătorii bisericii, amintindu-i aici pe preoţii învăţători Făgărăşanu Ion, Făgărăşanu Solomon, Jurcovan şi Ghindea, au cumpărat un teren pe care au ridicat o casă menită să servească drept şcoală . A sevit în acest scop pînă în 1876. Locul era peste drum de primărie. Din acel an şcoala s-a mutat într-o clădire care servise drept locuinţă pentru ofiţerul de graniţă. Acel local a fost obţinut în urma rugării făcute de preotul Ioan Făgărăşanu către Guvernul pentru treburile ardeleneşti din Viena (1863-1684). Localul a servit ca şcoală pînă în anul 1972. În 1909 au fost transformate, din aceeaşi curte, grajdiul şi şura în şcoală. La acea vreme şcoala era una confesională . Elevii satului mergeau în aceste clădiri, dar pentru că erau în număr din ce în ce mai mare funcţionau clase şi în case particulare, la Sân şi la Diucă.

Gusti a apreciat şcoala din Drăguş
 

     Din 1928 -1942 este numit director de şcoală tînărul absolvent Rogozea Gheorghe care a înfiinţat şi Clubul Husarilor, mult apreciat de renumitul prof. sociolog Dimitrie Gusti. Şcoala este încadrată cu învăţători harnici, de nădejde precum Sofonea Ioan, Gherman Gheorghe, Sofonea Gheorghe, Sofonea Ana şi Eugenia. Aşa se face că şi numărul elevilor a crescut impunîndu-se construirea unui nou lăcaş cu două săli de clasă, un hol şi o cancelarie. Este clădirea către nord, la fântâna lui Ghemeş. Şcoala funcţionează cu cadre didactice, cu pregătire corespunzătoare. Până în 1964 sînt şapte clase, apoi se înfiinţează şcoala de 8 ani.

Şcoala din Uliţa Mare
 

     În 1948 se construieşte încă o clădire în partea de est (către Uliţa Mare) fiind director profesorul de limba română Sofonea Gheorghe (Nechit) fondatorul şi dirijorul corului din sat. Din 1960 este numit director de şcoală profesorul de istorie –geografie, Tătaru Vichente din Drăguş care rămîne în şcoală pînă în 1976. Deşi Drăguşul nu mai este comună se bucură de sprijin din partea lui Remus Codrea, primar şi apoi viceprimar la Primăria Viştea care a condus comuna vreme de 40 de ani. A fost cel care şi în 1972 a antrenat întregul sat pentru construirea unui nou lăcaş de şcoală chiar în mijlocul satului. Aportul directorului Tataru Vichente şi al întregului colectiv de cadre didactice, al cetăţenilor satului a fost considerabil. Conform proiectului, noua şcoală avea opt săli de clasă spaţioase, laboratoare, bibliotecă, săli de material didactic. Şcoala funcţionează din 1972 în noua clădire, iar la şcoala veche ramîne gradiniţă de copii şi punctul muzeistic al satului.

After school după război
 

     Grădiniţa de copii Drăguş este înfiinţată încă din timpul celui de-al II-lea Război Mondial urmîndu-se sfaturile echipei conduse de socioloul Dimitrie Gusti, (1929-1935). A fost grădiniţă sezonieră în care după program copiii mîncau şi dormeau pînă la ora 17.00, cînd veneau părinţii din cîmp. Prima educatoare şi directoare a Grădiniţei de copii din Drăguş a fost Rogozea Aurelia care a funcţionat pînă în 1950. Marele noroc al satului a fost că instituţiile cultural educative au fost conduse, de-a lungul timpului, de oameni ai satului care au fost harnici, omenoşi şi care au respectat tradiţiile locale implicînd în activităţile zilnice întregul sat. Aşa se succed la conducerea grădiniţei de copii educatoarele: Poparad Olimpia, Biliboacă Olimpia, Fogoroş Livia, Scurtu Maria, Biliboacă Paraschiva, Dineti Adriana, Nichiu Daniela –toate din Drăguş.

Directoare un sfert de veac
 

     Din 1976 este numită directoare la Şcoala Generală Drăguş, prof. Rogozea Lavinia care conduce instituţia pînă în anul 2001.,,Şcoala a avut parte de un colectiv unit cu un număr mare de drăguşeni care şi-au pus amprenta drăguşenească: hărnicie, omenie, responsabilitate. Majoritatea şi-au dat toate gradele didactice aşa că în 1982 şcoala este remarcată de Inspectoratul Şcolar Braşov ca fiind cea mai bună din punct de vedere al preocupării pentru perfecţionare. Întreg colectivul în egală măsură este antrenat şi astăzi în diverse activităţi culturale, sportive, meserii- domenii în care s-au obţinut realizări la nivel naţional şi mai mult" explică directoarea şcolii, Melania Sucaciu.

Construcţii noi
 

     În perioada 1976-1989, satul se aventurează în lucrări de investiţii de amploare. Se edifică în primul rînd căminul cultural şi apoi sala de sport. Erau lucrări mari, dar fondurile avute la dispoziţie erau foarte reduse. Aşa se face că sătenii au fost cei care şi-au dat mîna alături de dascălii şcolii pentru a construi obiectivele prospuse. ,,Cutremurul social ‘’ din 1989 a prins şcoala în pregătirea serbării tradiţionale de Crăciun care se organiza pe scena căminului cultural. ,,Pînă să savurăm transformările, în anul şcolar următor şcoala a rămas descoperită la majoritatea disciplinilor şcolare, greutate şi responsabilitate enormă pentru cei ce au rămas. În două luni au fost căutate persoane care să se poată încadra în iureşul cerinţelor procesului de învăţământ. Au fost numite ca suplinitori şase persoane din sat cu rezultate bune la liceu şi în conduită. S-a ţinut seama de pretenţiile sătenilor ceea ce le-au obigat să se perfecţioneze fiecare pentru locul pe care îl ocupă" au explicat dascălii şcolii. Evoluţia pozitivă a şcolii din Drăguş s-a bazat foarte mult pe legătura strânsă cu primăriaAstfel, la şcoală au fost aduse importante îmbunătăţiri pe lîngă adaptarea competentă la noile condiţii instructiv-educative. S-a realizat încălzirea centrală, s-a racordat clădirea la reţeaua de apă curentă, s-a construit canalizare. Amintim aici primarii care au acordat şcolii importanţa şi locul pe care-l avea: Sofonea Dorel, ing.Pop Vasile şi ing. Sucaciu Gheorghe. Se schimbă şi colectivul de cadre didactice, vin dascăli noi pregătiţi după specialităţi. (Lucia BAKI)
 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 626 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

7.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4315023

Horoscop zilnic



Ziare