Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale ,,La Făgăraş a fost românism adevărat”
,,La Făgăraş a fost românism adevărat” Email
Marţi, 11 Septembrie 2018 08:38

Sesiune de comunicări ştiinţifice la Muzeul Țării Făgăraşului Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice organizată la Făgăraş atrage cei mai renumiţi istorici din ţară

     Muzeul Țării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“ a organizat, în perioada 6-7 septembrie 2018, Sesiunea Internaţională de Comunicări Știinţifice sub egida Centenarului Marii Uniri. Deschiderea lucrărilor sesiunii a avut loc joi, începînd cu ora 9.00, cu lansări de carte, în Sala Tronului. Lucrările s-au desfăşurat pe patru secţiuni, două secţiuni fiind dedicate istoriei moderne şi contemporane şi patrimoniului.

 Secţiunea de arheologie, istorie veche şi medievală, heraldică a fost moderată de profesorii Gheorghe Lazarovici şi Sabin Adrian Luca. Secţiunea de istorie modernă şi contemporană a fost moderată de profesorul Vasile Mărculeţ şi cercetătorul ştiinţific Marius Câmpean. Partea de patrimoniu i-a avut ca moderatori pe profesorii Ioan Opriş şi Dorina Onica, profesoara Polixenia Georgeta Popescu şi expertul restaurator Ligia Otilia. Secţiunea de istorie modernă şi contemporană pe profesorii Ioan Vlad şi Iulia Malcoci. La Sociologie-Politologie, tot în contextul istoriei moderne şi contemporane, a fost moderată de profesoara Sultana Avram şi cercetătorul ştiinţific Dumitru-Cătălin Rogojanu. Lucrările s-au desfăşurat în Turnul Pestriţ- etajul I, Turnul Thomory- etajul II şi Sala Principelui din Cetatea Făgăraşului. ,,Am organizat anul acesta cea de-a VII-a ediţie a Sesiunii Anuale Internaţionale de Comunicări Știinţifice sub semnul centenarului Marii Uniri. Au răspuns invitaţiei noastre specialişti din ţară şi din afară, muzee, institute de cercetări sau universităţi. Toate materialele susţinute vor fi publicate în anuarul Muzeului Țării Făgăraşului, care va fi editat la sfîrşitul anului“ a spus Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“.

Lansări de carte inedite
 

     Un titlu care a atras atenţia în mod deosebit a fost lucrarea profesorului Vasile Mărculeţ de la Colegiul Tehnic ,,Mediensis“ din Mediaş, recunoscut pe plan naţional şi internaţional ca unul dintre cercetătorii de marcă ai istoriei Bizanţului. Lucrarea se intitulează sugestiv ,,Vlaho-bulgari şi bizantini (1185-1204)“ care aduce în atenţia cititorului pasionat de istorie aspecte inedite dintr-o perioadă puţin cunoscută pînă acum. În urmă cu un an profesorul Mărculeţ publica o altă lucrare importantă intitulată ,,Bizantini şi barbari la Dunărea de Jos (secolele IV-XII), lansată tot în cadrul Muzeului ,,Valeriu Literat“. ,,În urmă cu un an de zile, prietenul nostru publica o lucrare cu un titlu apropiat, dar cu o altă perioadă în context. Cartea cuprinde aspecte importante ale politicii din zona balcanică, un alt factor pe care îl scoate în evidenţă îl constituie interesele papalităţii de a sprijini anumiţi pretendenţi la tron. Cele două decenii aduc schimbări importante în zona balcanică, iar autorul ne propune scheme interesante de istorie militară şi este unul dintre cei mai reputaţi bizantinologi de la noi din ţară“ a spus Constantin Băjenaru, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Țării Făgăraşului. ,,Lucrarea dedică un subcapitol rolului militar al vlahilor din Imperiul Bizantin, atestaţi pe la 677 d.Hr. Ei se revoltă împotriva Imperiului Bizantin, dar au fost înfrînţi la început pentru că nu aveau tehnică de luptă şi armament corespunzător, dar, ulterior, se vor căli, se vor specializa din punct de vedere tactic şi militar, înfiinţînd Imperiul Vlaho-Bulgar care va reputa victorii importante împotriva Imperiului Bizantin. În carte ne sînt prezentate planurile de luptă, alianţa dintre vlaho-bulgari şi cumani care deţineau cavaleria uşoară şi atrăgeau inamicul în curse, distrugîndu-l. Destul de greu au învăţat bizantinii aceste tactici. Vlaho-bulgarii au întărit cetăţile bizantine, dar au trecut şi la construirea altor cetăţui. Este o lucrare care prezintă pe larg modul în care s-au desfăşurat luptele dintre vlaho-bulgari şi bizantini, organizarea militară, precum şi cei mai importanţi conducători ai vlahilor“ a spus cercetătorul Alexandru Bucur.

Mari fotografi din Transilvania
 

     Un alt titlu interesant a fost ,,Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX“ coordonată de Marius Cîmpean, în colaborare cu Ionela Simona Mircea, Melinda Mitu, Elena Elisabeta Pleniceanu şi Constantin Băjenaru. Lucrarea a fost tipărită la Baia Mare, sub egida Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş şi Bibliotheca Marmatia 6. ,,Expoziţia a fost deschisă la Muzeul din Baia Mare. Este vorba de cinci studii ştiinţifice, fiecare material prezintă viaţa şi cariera unui fotograf important“ a spus Marius Cîmpean. ,,Formarea Elitei Ortodoxe din Transilvania, Banat şi Crişana la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Studenţi români din Transilvania, Banat şi Crişana la Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi (1875-1918)“ este lucrarea istoricului Răzvan Mihai Neagu, un alt material lansat la Făgăraş cu ocazia acestei sesiuni. ,,Este o lucrare care prezintă elitele româneşti pînă în anul 1918. Românii ardeleni nu au beneficiat de formarea unor elite decît abia către secolul XVIII. În jurul anului 1860, intelectualitatea ardeleană începe să se dezvolte. Este adusă în prim-plan formarea preoţilor români de la seminarii şi pînă la universităţi. Aceste elite au avut un rol major în formarea statului românesc“ a spus Constantin Băjenaru referitor la această lucrare. ,,Cartea este un omagiu adus generaţiei ce ne-a lăsat spre moştenire un lucru foarte important. Lucrarea vizează formarea elitei ortodoxe. La Cernăuţi a existat singura universitate în care era o facultate ortodoxă din Imperiul Austro-Ungar, lăsînd deoparte seminariile de la Sibiu, Bucureşti etc. Aici sînt cuprinse biografiile a şaizeci şi cinci de preoţi care şi-au făcut studiile aici: 32 de bănăţeni, 23 din Transilvania apoi cei din Crişana. Cei mai mulţi teologi din Transilvania care au studiat aici au fost făgărăşeni. Patru din studenţii care au studiat la Cernăuţi au ajuns mitropoliţi“ a spus autorul cărţii, Răzvan Mihai Neagu.

Biserici de lemn din Țara Făgăraşului
 

     Cercetătorul Aurel Dragne din cadrul Muzeului Țării Făgăraşului ,,Valeriu Literat“ a vorbit despre importanţa bisericilor de lemn din Țara Făgăraşului. ,,În mare parte, acestea au apărut în cea de-a doua perioadă a secolului XVIII, fiind, iniţial, construcţii modeste din lemn. La noi au ajuns, din păcate, doar două biserici, este vorba de biserica din Căciulata şi edificiul din Șinca Nouă. Biserica din Căciulata este atestată în prima jumătate a secolului XVIII şi a fost ridicată de către mica comunitate greco-catolică. Lăcaşul impresionează prin armonie iar particularitatea o reprezintă altarul care are doar două deschideri. Șinca Nouă este o comunitate înfiinţată în secolul XVII de către comunităţile grănicereşti. Vechea biserică ar fi fost chiar biserica mănăstirii“ a spus Aurel Dragne.

Românii din Țara Făgăraşului în vitregia vremurilor
 

     ,,Făgăraşul anilor 1861-1863 în paginile Telegrafului Român“ este o importantă expunere a lui Constantin Băjenaru cu privire la lupta de emancipare naţională şi socială a făgărăşenilor. ,,Cu timpul, românii încep să-şi impună limba, o parte din saşi s-au aliat cu ungurii, în timp ce o altă parte dintre ei s-a aliat cu românii. În anul 1863 satele brănene au cerut trecerea la Districtul Făgăraşului, lucru ce a fost posibil în anul 1848 şi a ţinut pînă în 1925. În Telegraful Român găsim însă cîteva corespondenţe care se bat cap în cap“ a spus Constantin Băjenaru. ,,Stăpînirea magistratului de Braşov, care era sas, a fost foarte dură pentru brăneni, iar aceştia au simţit că la Făgăraş este românism adevărat. Cînd li s-a redat libertatea, saşii au început să-i asuprească şi mai mult pe români“ a completat istoricul Ioan Vlad. ,,Participarea românilor din fostele judeţe Braşov şi Făgăraş la în Primul Război Mondial“ este lucrarea profesorului Vasile Mărculeţ în colaborare cu Alexandru Bucur şi arată pierderile suferite de românii care au luptat în armata austro-ungară. ,,Am reconstituit participarea românilor la război din arhive şi corespondenţele societăţii Astra cu autorităţile. Sînt tabele constituite pe rubrici cu recruţii, răniţii, morţii. Între 1914-1918 au fost 17.190 de recruţi. Din cei 18.451 de combatanţi implicaţi în război, 14.519 au fost din judeţul Făgăraş, dintre care 465 au fost intelectuali, 510 comercianţi iar 13.544 agricultori plugari, deci o majoritate covîrşitoare. Pierderile menţionate sînt: 1258 de morţi, 370 care au decedat în detenţie, 799 daţi dispăruţi, 1001 răniţi sau bolnavi, dintre care 909 au fost decoraţi. Tot la pierderi menţionăm 1168 de văduve rămase în urma războiului, 1.091.500 de contribuţii, 23.003.000 pagube, suma totală ridicîndu-se la 82.423.000. Nu am certitudinea că toate cifrele sînt reale, pentru că am găsit şi numeroase greşeli de calcul. De asemenea, nu au venit informaţii din majoritatea localităţilor conduse de saşi. Calculele lui Liviu Maior, de exemplu, dau cu totul o altă cifră“ a spus Alexandru Bucur. ,,Aici sînt cuprinşi doar participanţii ce au făcut parte din armata austro-ungară“ a spus Vasile Mărculeţ.

Aportul făgărăşenilor la Fondul jertfelor din Primul Război Mondial
 

     Tot Vasile Mărculeţ şi Alexandru Bucur au menţionat care a fost contribuţia făgărăşenilor la fondul de jertfe din Primul Război Mondial. ,,Contribuţia locuitorilor din fostul judeţ Făgăraş la ,,Fondul jertfelor liniei demarcaţionale (1919)“ prezintă o frescă importantă a solidarităţii româneşti. ,,Informaţiile sînt foarte complexe, de la persoane pînă la instituţii. Am optat pentru acest subiect fiindcă ne aflăm la Făgăraş. Materialul acesta se bazează mai ales pe un dosar de presă. Pentru că fondul Băncii ,,Albina“ a fost inaccesibil, am luat date din periodicele vremii precum ,,Patria“, ,,Renaşterea română“ sau ,,Unirea poporului“, ce existau la 1919. După ce armata română a fost oprită, se trasează linia de demarcaţie între trupele române şi cele maghiare care trec la acţiuni ostile împotriva românilor de dincolo de linia de demarcaţie. La data de 25 martie 1919 conducerea Băncii ,,Albina“ solicită prin Catinca Bârseanu administrarea fondului, desemnîndu-l pe Enea Hogman ca responsabil. Pe data de 19 martie 1919 ,,Adunarea Reuniunii femeilor române din Sibiu“ decide înfiinţarea acestui fond. Făgărăşenii au contribuit şi ei la acest ajutor. Pe atunci Țara Făgăraşului era alcătuită din 86 de localităţi, 85 rurale şi una urbană. Au sprijinit financiar aceste demersuri particularii, comercianţii, instituţiile publice, primăriile, bisericile şi instituţiile bancare din Țara Făgăraşului. Au fost strînse în total 6532 de coroane şi 80 de fileri. Asociaţiile de femei precum cea din Feldioara au strîns 1234 de coroane, din partea comunităţilor au ajuns 1973 de coroane şi 25 de fileri, din partea primăriilor s-au strîns 3788 de coroane. Au contribuit primăriile din Ileni, Rîuşor, Făgăraş, Judecătoria de Ocol Șercaia, biserica din Hurez, etc. Au fost strînse 13.364 de coroane şi 95 de fileri din partea acestor instituţii. Făgărăşenii au adus un aport de 1,9% din suma totală colectată. Scopul acestor colecte a fost ajutorul victimelor opresiunii maghiare“ a spus Vasile Mărculeţ.

Lagărele de la Voivodina şi Şopron
 

     Gheorghe Faraon din cadrul Muzeului Țării Făgăraşului a susţinut tema ,,Despre suferinţele preoţilor din Țara Făgăraşului în Primul Război Mondial“. ,,Situaţia internaţională era complicată iar întocmirea sferelor de influenţă era un subiect pe ordinea de zi. În anul 1879 se constituie Dubla Alianţă, iar în 1893 Tripla Alianţă sau Antanta. Pe data de 28 iunie 1914 are loc asasinarea principelui moştenitor Franz Ferdinand, lucru ce a constituit pretextul războiului. Acest lucru aduce o stare de nelinişte în Transilvania, precum şi incertitudinea şi ambiguitatea cercurilor politice de la Bucureşti. În acest timp, se intensifică îngrijorarea autorităţilor de la Budapesta cu privire la populaţia românească din Transilvania, suspectată de lipsă de loialitate şi patriotism. Au fost vizate în mod special zone ca Făgăraşul, Branul, Sibiul şi Hunedoara. Mulţi români au avut de suferit în urma contextului creat. Pe 15/28 august 1914 România declară război Austro-Ungariei. În această perioadă este asasinat avocatul Ioan Șenchea- liderul românilor făgărăşeni. Armata română a fost primită cu bucurie la Vad dar, în cele din urmă, armata austro-ungară care a fost ajutată logistic şi militar de cea germană, a reuşit să oprească ofensiva românească. Românii făgărăşeni au fost îngroziţi iar elita a început să ia calea pribegiei trecînd munţii dincolo. Au început să se constituie de către autorităţile maghiare listele infidelilor urmate de arestarea, încarcerarea şi deportarea elitelor române. Sînt cunoscute lagărele de la Șopron, din Vestul Ungariei şi cele din Voivodina sîrbească. Au fost arestaţi numai la Vad 14 intelectuali şi un ţăran. Nouă preoţi au fost întemniţaţi, printre care patru preotese şi o fiică a lor. Treizeci şi patru de preoţi au trecut peste munţi, dintre care patru au fost asasinaţi iar nouă dintre ei au avut domiciliul forţat la Șopron“ a menţionat Gheorghe Faraon. Lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice au vizat o arie extinsă din domeniul istoriei, iar evenimentul a fost unul complex, atît prin participare cît şi prin temele expuse, de o reală importanţă, mai ales în ceea ce priveşte lupta făgărăşenilor pentru idealul Marii Uniri. (Ștefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 744 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

6.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4311610

Horoscop zilnic



Ziare