Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale Pe urmele vechiului taraf ,,Făgăraşul”
Pe urmele vechiului taraf ,,Făgăraşul” Email
Luni, 10 Septembrie 2018 00:00

 

Tradiţia orchestrei de muzică populară a fost reînviată la Casa de Cultură Făgăraş Dirijorul Alexandru Dodos a adus alături de el pe cei mai buni instrumentişti din Făgăraş Pianist, clarinetist, tenor şi compozitor, Mihai Teacă va studia la Conservatorul ,,Santa Cecilia” din Roma 

 

     Cînd apăreau pe scenă Ansamblul şi Taraful ,,Făgăraşul” spectatorii se ridicau în picioare. Dansurile şi orchestraţia au impresionat scenele lumii, iar pentru artiştii făgărăşeni era o mare mîndrie de a reprezenta Făgăraşul oriunde în lume. Evoluţia ansamblului ,,Făgăraşul” s-a oprit brusc în 1990, s-a destrămat orchestra, iar dansatorii au fost nevoiţi să folosească negative pentru a-şi putea prezenta programul. Făgărăşenii îşi aduc aminte de dirijori precum Marinovici, Dodos sau de renumitul Lăscuţ Făgărăşeanul ajuns la Rapsodia Română.

 ,,Făgăraşul” activa la Casa de Cultură care a reuşit să administreze atît taraful cît şi ansamblul multe decenii la rînd. Actuala conducere a Casei de Cultură vrea să reînvie tradiţia făgărăşeană şi să deţină un taraf propriu care să însoţească ansamblul. De 4 ani s-a conturat o orchestră sub bagheta dirijorului Alexandru Dodos, dar, cum spune profesorul, este greu să aduni laolaltă instrumentişti profesionişti. În prezent, orchestra este formată doar din tineri, elevi sau studenţi la Conservator, dar care reuşesc să se impună în faţa publicului iubitor de folclor prin profesionalism, perseverenţă şi respect faţă de muzică şi public.

În sala de repetiţii
 

     Monitorul de Făgăraş a poposit în mijlocul instrumentiştilor chiar în sala de repetiţii înainte de ,,Zilele Cetăţii”. Mesele pline de partituri şi o atmosfera de armonie şi prietenie între dirijor şi membrii formaţiei. Returnerele cîntecelor populare au fost repetate cu o minuţiozitate matematică. Nu pare a fi prea uşor să pregăteşti un spectacol la care participă nume sonore ale muzicii populare locale sau naţionale pentru că o notă greşită poate da peste cap interpretul. După cum a explicat profesorul Alexandru Dodos, dirijorul orchestrei, este o mare diferenţă să cînţi la un eveniment din viaţa oamenilor şi să cînţi în cadrul unui spectacol. ,,Detaliile trebuie puse la punct cu minuţiozitate, nu se acceptă nici o notă sau un ton fals. Nu este uşor, şi doar un om care se pricepe cît de cît la muzică înţelege care este diferenţa între un muzicant şi un muzician. Orchestra din cadrul Casei Municipale de Cultură este compusă doar din muzicieni, unii cu ştate vechi în concursurile naţionale, mai toţi cu şcoală de muzică sau studenţi la Conservator” a explicat dirijorul Alexandru Dodos. Orchestra Casei municipale de Cultură Făgăraş este formată din tineri instrumentişti: dirijorul Alexandru Dodos la vioară, Virgil Pop clarinet 1, Mihai Turcea pentru clarinet 2, Mihai Barbu la saxofon, Eugen Gozgar la acordeon şi Mihai Teacă la instrumentele cu clapă.

Virgil Pop muzician, student şi profesor
 

     Virgil Pop este un tînăr cu zîmbetul pe buze, student în anul I la Conservatorul din Cluj. ,,Am început muzica la vîrsta de doisprezece ani, în cadrul Școlii Generale nr. 2, actuala Școală Gimnazială ,,Ovid Densuşianu“ chiar cu actualul director al Liceului de Muzică din Braşov, Ioan Grămadă, care atunci era profesor şi făcea naveta din Braşov. Profesor era atunci şi inspectorul Ioan Negrilă. După aceea am continuat cu un alt profesor important, Petrişor Varga, care preda şi el la secţia de muzică a Școlii Gimnaziale ,,Ovid Densuşianu“ din Făgăraş. Și el făcea naveta de la Braşov în acea perioadă. Eram elev în clasa a V-a şi m-am transferat de la Școala Generală nr. 1 unde am făcut clasele I-IV. În ciclul gimnazial (clasele V-VIII) am studiat la Secţia de Muzică a Școlii pînă cînd am dat examen la Liceul de Muzică din Braşov. Examenul la liceu nu a fost uşor deloc pentru că se cerea teoria muzicii, dicton melodic, solfegiu şi instrument. Am studiat clarinetul, concert de clarinet, piesă şi studii pe dinafară. Acum sînt student la Conservatorul din Cluj, în anul I, specialitatea clarinet. Din anul 2014 fac parte din cadrul Orchestrei Casei Municipale de Cultură din Făgăraş coordonată de către profesorul şi dirijorul Alexandru Dodos, de fapt el m-a cooptat aici. În mijlocul nostru domneşte o atmosferă extraordinară, foarte destinsă, deschisă, o adevărată prietenie. Acum repetăm pentru Zilele Făgăraşului cîntece populare, dar şi patriotice. În trecut, eu am mai cîntat cu orchestre din Braşov, cea mai importantă este ,,Țara Bârsei“, condusă de fostul meu profesor Petrişor Varga. A fost cea mai importantă orchestră în cadrul căreia mi-am desfăşurat activitatea înainte să vin aici. De-a lungul acestor ani am avut mari satisfacţii şi bucurii cu ambele orchestre. Am participat la concursuri naţionale, cel mai important premiu a fost locul I obţinut la Olimpiada de Muzică, faza naţională. Eram elev în clasa a VII-a. Am studiat şi pianul. După cum vedeţi, lucrăm doar pe partitură, după ureche doar la petreceri“ a spus studentul Virgil Pop. Deşi la Conservatorface doar muzică clasică, Virgil Pop face muzică populară doar în cadrul orchestrelor. ,,Clarinetul este un instrument de suflat din lemn şi, totodată, unul dintre cele mai grele instrumente de suflat, dar şi unul dintre cele mai pretenţioase“ a mai spus Virgil Pop.

Profesor la Casa de Cultură
 

     Virgil Pop nu este doar unul dintre cei mai importanţi membri ai Orchestrei Casei de Cultură, el activează aici şi ca profesor. ,,Predau pian, canto şi clarinet la Casa Municipală de Cultură din Făgăraş. Anul trecut am avut între douăzeci şi şapte-douăzeci şi opt de elevi. Acum sîntem în vacanţă şi ne ocupăm cu repetiţii pentru Zilele Făgăraşului. Pentru orele de pian, canto şi clarinet, am avut copii cu vîrste cuprinse între 7 şi 14 ani. Se poate începe şi de la o vîrstă mai mică, dar este bine ca părinţii să aducă copilul de la şapte ani, ca să înţeleagă mai bine şi să nu se plictisească. Repet cu copiii în fiecare zi, de luni pînă vineri, între orele 12.00-20.00. Eu repet cu fiecare copil în parte, cîte patruzeci şi cinci de minute, altfel nu putem face muzică. La teoria muzicii i-am putut aduna pe toţi, dar la instrument nu merge, aici trebuie să fac cu fiecare copil în parte. Cam asta este viaţa mea, predau şi fac muzică, sînt profesionist în adevăratul sens al cuvîntului. Muzicienii cîntă după partitură şi sînt în stare să scrie o partitură, muzicanţii cîntă doar după ureche“ a spus Virgil Pop.

Eugen Cozgar: ,,Fac parte dintr-o familie de instrumentişti“
   

 

 

 

 

 

     Eugen Gozgar, născut pe data de 12 iulie 1989, este un alt membru al Orchestrei Casei Municipale de Cultură şi cîntă la acordeon. ,,Am început să cînt de mic pentru că fac parte dintr-o familie de instrumentişti. Eu m-am născut la Codlea unde am început muzica cu tatăl meu, Stelian Gozgar, şi cu fratele meu, Vasile. Tata mi-a pus acordeonul în braţe la vîrsta de şapte ani, dar am cîntat împreună cu el doar la o singură nuntă, cînd eram mai mic. Acum am o formaţie de muzică la Făgăraş împreună cu fratele meu intitulată ,,Melodic Făgăraş“. Să fie vreo zece ani de cînd am înfiinţat-o. Formaţia are acordeon, orgă, saxofon, un solist pentru muzică uşoară şi o fată pentru muzica populară, tot solistă. Sînt în Orchestra Casei de Cultură din Făgăraş de trei ani şi mă simt extraordinar. Am fost adus tot de Sandu Dodos. Aici am foarte multe satisfacţii şi bucurii. Am făcut Școala Generală nr. 4 din cartierul Galaţi şi Liceul Industrial din Făgăraş“ a spus Eugen Gozgar.

Mihai Turcea, un bun profesionist la saxofon şi clarinet
 

     Mihai Turcea este elev în cadrul Liceului Vocaţional de Muzică ,,Tudor Ciortea” din Braşov şi este specializat în instrumentele saxofon şi clarinet, dar cîntă foarte frumos şi la voce. ,,Intru acum în clasa a XII-a la Liceul de Muzică din Braşov. Tot aici am făcut şi Gimnaziul. Sînt braşovean, dar am bunici în Șinca Nouă şi Poiana Mărului. Mă ocup cu muzica din clasa a III-a. Am început prima dată la canto- muzică populară, apoi clarinetul cu profesorul Grămadă, directorul liceului şi saxofonul în particular cu Marian Filon care cîntă la Filarmonica din Braşov, dar are şi formaţie. Am participat la două concursuri ale liceului intitulate ,,Aulodia“ şi ,,Pagini muzicale româneşti“, ambele la nivel naţional. Am fost şi la Olimpiada Naţională. De fiecare dată am reuşit să obţin locul I, iar la Olimpiada Naţională am ocupat locul III. Activez şi într-o formaţie cu care cînt la nunţi. Pe viitor vreau să urmez Conservatorul, voi da examen la Cluj şi Bucureşti, dar eu mi-aş dori Bucureştiul. Am tradiţie muzicală şi în familie pentru că bunica mea, Livia Panţiru, a fost o cunoscută solistă de muzică populară în tinereţe. Îmi doresc să am o carieră muzicală dar, deocamdată, nu doresc să predau în învăţămînt. După ce termin Conservatorul intenţionez să-mi fac o carieră în ,,Muzici militare“. Mai am şi o soră mai mică care cîntă, dar ea o face doar din plăcere pentru că se ocupă cu tenisul. Îmi place mult ceea ce fac în cadrul orchestrei de la Făgăraş unde m-a adus colegul meu, Virgil Pop. Noi doi sîntem colegi şi în cadrul Orchestrei ,,Junii Becleanului“, e vorba aici de Becleanul Făgăraşului. Mi-am desfăşurat pentru o perioadă activitatea şi în Orchestra ,,Țara Bârsei“ a spus Mihai Turcea.

Mihai Teacă, un fenomen complex, voce şi instrumente
   

 

 

 

 

     Cu siguranţă că făgărăşenii vor mai auzi de Mihai Teacă, un tînăr talentat, prezent mereu pe scenele din Făgăraş. Acum activează în cadrul orchestrei Casei de cultură. S-a născut la data de 3 septembrie 1999, la Făgăraş. Mihai este pianist, tenor, clarinetist şi compozitor. ,,Am început muzica la vîrsta de doisprezece ani, la Gimnaziul ,,Ovid Densuşianu“, unde m-am transferat de la Școala Generală nr. 1. Tata a fost vreme de treizeci şi cinci de ani percuţionist în cadrul cunoscutei formaţii ,,Citrix“, tot Mihai îl cheamă. El m-a introdus în lumea muzicii. Am început mai întîi cu muzica populară, iar apoi m-am dezvoltat cu cea clasică şi uşoară. În clasa a VIII-a m-am transferat la Liceul de Muzică din Braşov pe care l-am terminat anul acesta. Pînă în prezent am la activ peste patruzeci de premii absolute obţinute la concursurile de muzică clasică, uşoară, populară, pian, clarinet şi voce. În ceea ce priveşte muzica uşoară preferinţele mele tind către muzica pop. În domeniul folclorului prefer tradiţia, iar la muzică clasică îi prefer pe Verdi şi Puccini. Ca pianist mă dezvolt pe Franz Liszt şi Brahmaninov, doi monştri sacri ai pianului, dar şi unii dintre cei mai complecşi compozitori din istoria muzicii“ a spus Mihai Teacă.

La un pas de Conservatorul din Roma
 

     Pentru Mihai Teacă s-a deschis un viitor frumos în ceea ce priveşte muzica pentru că el va aborda o carieră internaţională. ,,Anul acesta am primit confirmare de la conservatoarele din Glasgow, Milano şi Roma. Am ales însă Conservatorul ,,Santa Cecilia“ din Roma. După 1 septembrie voi avea primele probe. Vă daţi seama că dragostea pentru Orchestra Casei Municipale de Cultură va rămîne mereu şi, cînd voi fi în ţară, voi mai participa la evenimente cu ea. În această orchestră m-a adus tot Sandu Dodos. Bineînţeles că pe viitor voi avea o carieră muzicală“ a spus Mihai Teacă.

Alexandru Dodos: ,,Este greu să poţi alcătui o orchestră fără instrumentişti pregătiţi“
 

     ,,Această orchestră a Casei de Cultură s-a reînfiinţat în anul 2014, într-o formulă mai restrînsă pentru că, de data aceasta, se simte o lipsă acută de instrumentişti şcoliţi în ale muzicii. Este destul de greu să poţi alcătui o orchestră fără instrumentişti pregătiţi în arta muzicală, dar mai ales în cititul unei partituri. Vreau să stabilesc de la bun început un lucru: Făgăraşul are potenţial în domeniul muzical, avînd un pachet bogat de instrumentişti lăutari foarte buni dar care, din lipsa unei pregătiri în domeniul muzical, nu pot face faţă citirii de partituri. Acest lucru presupune o selecţie riguroasă a instrumentiştilor, pe baza unor teste muzicale. După cum aţi văzut, la repetiţii, toţi instrumentiştii din cadrul Orchestrei Casei Municipale de Cultură cîntă după partitură. Diferenţa între un spectacol şi cîntatul la nunţi sau alte evenimente din viaţa omului se face prin scrierea şi citirea unor partituri şi orchestraţii făcute după anumite principii muzicale. La evenimentele din viaţa omului (nuntă, botez, zile onomastice) formaţiile lăutăreşti nu folosesc partituri şi orchestraţii scrise dar, repet, asta nu înseamnă că aceste persoane incluse în diferite formaţii nu pot evolua la un nivel bun din punct de vedere muzical. Am ales această formulă a Orchestrei de Muzică Populară din Făgăraş în urma unor repetiţii test cu diferiţi instrumentişti făgărăşeni şi a rezumat ceea ce aţi văzut aici, în cadrul repetiţiilor noastre. Pe viitor încercăm să mărim numărul membrilor orchestrei în limita posibilităţilor. În primul rînd, vreau să menţionez că nu se poate alcătui o orchestră dacă nu există respect între colegi, seriozitate şi, bineînţeles, pregătire profesională. Probabil că unul din membrii orchestrei ne va părăsi în curînd, este vorba de Mihai Teacă, el urmînd să studieze la Conservatorul din Roma, dar vom încerca, şi cu siguranţă vom găsi un alt instrumentist la fel de bine pregătit cum este Mihai. Probabil că vom găsi un elev sau o persoană care să fie pregătită profesional din punct de vedere muzical. Persoana care îi va lua locul lui Mihai, categoric nu va dezamăgi publicul făgărăşean” a spus dirijorul Alexandru Dodos. (Ștefan BOTORAN)

Ansamblul care a scris istorie
 

     Făgărăşenii îşi aduc aminte cu drag de spectacolele care aveau loc la Casa de Cultură din Făgăraş în urmă cu peste trei decenii. Sala era întotdeauna arhiplină, localnicii fiind dornici să revadă ori de cîte ori aveau ocazia evoluţia dansatorilor şi a tarafului de la Ansamblul ,,Făgăraşul". Fiecare spectacol aducea în faţa publicului artişti mari ai folclorului românesc, voci precum ale Marianei Drăghicescu, Mariei Ciobanu, Irinei Loghin şi Benone Sinulescu, Savei Negrean Brudaşcu sau taragotul lui Dumitru Fărcaş. Sălta scena sălii de spectacole sub cizmele căluşarilor, ale feciorilor prinşi în feciorească sau în brîu şi ale săriturilor din dansul de pe Ţara Oaşului, a Someşului şi a Tîrnavelor. Li s-a dus renumele pentru măiestria cu care interpretau doine la taragot, acordeon, nai, fluier şi caval, iar fecioreasca era pentru dansatori un adevărat balet. Sunetul taragotului întrecea acordeonul şi viorile care acompaniau dansul sau vocile soliştilor. Taraful ,,Făgăraşul" amintea întotdeauna de măiestria vestitului clarinetist Traian Lăscuţ Făgăraşanul sau de vioara bătrînului Dodos. Profesionalismul artiştilor făgărăşeni avea în spate ore multe de muncă şi de repetiţii sub bagheta instructorilor. Nume precum Ghiţă Motoc, Şofaru sau Marinovici au scris istorie pentru Ansamblul ,,Făgăraşul". Numele acestor făgărăşeni au depăşit între anii '75-'90 graniţele ţării impresionîndu-i pe francezi, spanioli, nemţi, belgieni şi nu numai. După plecarea lui Marinovici de la orchestră a venit Sandu Dodos care cînta la vioară. Şi fiul său, Săndel Dodos, era instrumentist la acordeon, iar nepotul lui este azi profesor de muzică şi cîntă la vioară, acordeon şi clape. Ion Stanciu a fost instrumentist al orchestrei, maestru al fluierului, unul dintre artiştii nelipsiţi de la toate spectacolele ansamblului. Artiştii făgărăşeni au fost în Franţa la Nisa, Touluse, Marsillia, în Spania, Tunisia, Belgia, Germania, Republica Moldova.

Taraful ,,Făgăraşul”
    

 

 

 

 

 

     Orchestra sau taraful de la ,,Făgăraşul" avea 12 instrumentişti, nouă din Făgăraş, iar ceilalţi ,,împrumutaţi" doar pentru turnee. În orchestră activau Cornel Ungur la acordeon, Ion Macrea, acordeon, Nicolae Belmega, vioară, Ştefan Idomir, vioară şi vocal, Avram, contrabas, Ioan Lăcătuş, saxofon, Ion Stanciu, fluier, George Ungureanu, nai. De la ansamblul ,,Mioriţa" din Braşov a fost ,,împrumutat" violonistul Rade, de la Arpaşul de Sus un taragotist, iar de la Mârşa un anume Costache, vioară. Ansamblul avea trei solişti vocali, pe Anuţa Belea, pe Ştefan Idomir şi pe Maria Şerban. Echipa de dansuri avea opt perechi de dansatori care prezentau întotdeauna cel puţin 13 suite de dansuri din toate zonele ţării. Prezentau brîul, crihalma (fete), învîrtite, fecioreasca (băieţi), dansuri de pe Tîrnave, Someş, Oaş, dansul de codru (Satu Mare), din Dobrogea, din Banat, etc. Era nelipsit căluşul, dansul care întotdeauna încheia spectacolul şi care făcea furori mai ales în străinătate. Orice turneu organizat avea pe listă 45 de persoane care alcătuiau Ansamblul ,,Făgăraşul". Bugetul Casei de Cultură prevedea în fiecare an fonduri pentru achiziţia de costume populare şi pentru întreţinerea celor existente.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Anunt mediu Salco Serv

 

     SC SALCO SERV SA Fagaras, anunta publicul interesat asupra depunerii solicitarii de revizuire a autorizatiei de mediu pentru activitatea de colectare ,transport si depozitare a deseurilor, inclusiv a deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special,desfasurata in comuna Sinca cu satele apartinatoare:Sinca, Valcea, Ohaba,Persani,Sercaita, Bucium; pentru deschiderea unui centru de colectare deseuri nepericuloase (hartie si carton, PET, sticla, metal si ambalaje din lemn); pentru activitatea de colectare deseuri periculoase (DEEE-uri) si pentru activitatea de demontarea si dezasamblarea masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;pentru amplasare statie mobila de carburanti(motorina),activitati desfasurate in incinta societatii SC SALCO SERV SA.
     Observatiile publicului se primesc zilnic in scris la sediul APM Brasov, str. Politehnicii nr.3, pe toata perioada derularii procedurii.

BUSINESS CHALLENGE - FOR ENTREPRENEURS ONLY?

În ediţia tipărită

Tinerii făgărăseni nu cunosc însemnele nationale

 

     Însemnele sau simbolurile naţionale, aşa cum arată art. 12 din Constituţia României sînt:
Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
Stema ţării şi sigiliul statului sînt stabilite prin legi organice
     Pentru tinerii făgărăşeni, însemnele naţionale reprezintă o întrebare grea la care prea puţini au putut răspunde. În schimb făgărăşenii trecuţi de prima tinereţe sau persoanele vîrstnice se mîndresc cu simbolurile naţionale şi le cunosc semnificaţia.

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 756 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

8.JPG

Cartea

Informatii utile

FaceBook

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 775
Număr afişări conţinut : 4311610

Horoscop zilnic



Ziare