Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Radiografia sărăciei Email
Luni, 16 Mai 2011 18:15

 

 

  Făgăraşul post- decembriest este unul dintre cele mai sărace municipii din ţară    Nu există locuri de muncă, şomajul este în creştere, iar investitorii ocolesc zona  O treime dintre localnici sînt pensionari, iar majoritatea dintre ei au pensii sociale de 350 de lei  Deşi sărăcia domină Făgăraşul, municipalitatea nu se implică în viaţa cetăţenilor fără venituri  Chiar dacă municipiul geme de spaţii goale, chiriile pretinse sînt similare cu cele din capitală, din Cluj sau Constanţa  Tinerii din municipiu şi-au găsit un rost în afara graniţelor ţării pentru că nimeni nu le-a oferit vreo şansă


     Dacă înainte de decembrie 1989, Făgăraşul avea peste 20.000 de locuri de muncă şi nimeni nu se gîndea la supravieţuire, după 20 de ani de democraţie, Făgăraşul este pustiu.

 

 Oamenii se plîng de nivelul lor de trai, de lipsa veniturile necesare supravieţuirii, de lipsa locuinţelor, de pensiile mici, de şomaj. Pe toate planurile numai lipsuri. În acest răstimp, populaţia municipiului s-a înjumătăţit. Cei mai mulţi au plecat peste graniţe să-şi încerce norocul la patronii străini. Şi nu s-au mai întors. Au rămas cetăţenii mai în vîrstă care se mulţumesc cu pensiile lor şi cu ajutorul celor mai tineri. Aceştia reprezintă cazurile fericite ale urbei. Pentru că sînt situaţii, şi nu puţine la număr, care inspiră milă şi disperare. Familii cu mulţi copii care n-au venituri şi nici speranţa că situaţia lor se va schimba în viitor. Bat la uşile Primăriei Făgăraş pentru a fi ajutaţi. Ajutorul social, o masă caldă la Cantna de Ajutor Social, o indemnizaţie de şomaj, lucrul cu ziua la cei mai bogaţi sau venituri sporadice sînt singurele speranţşe ale acestor oameni. Astfel de situaţii le întîlnim în toate cartierele municipiului. Sînt pensionari care au pensii foarte mici după zeci de ani de muncă în fabrică şi cărora nu le ajung banii nici de medicamente. Sînt persoane care n-au niciun leu şi îi găsim căutînd în gunoaie. Alţii, care mai ţin la demnitate, caută soluţii pentru a supravieţui. Îşi vînd locuinţele şi se mută în altele mai mici, iar banii îi folosesc pentru cheltuielile lunare sau pentru spitalizare. Sînt unii care nu mai au bani să-şi plătească chiriile şi rămîn fără adăpost. Dascălii rămaşi cu salariile reduse şi cu promisiunea întregirii lefurilor se plîng şi ei. Vocile tuturor acestora rar sînt ascultate de cei în măsură să se implice. Făgăraşul a ajuns la limita sărăciei, iar oficialii, care nu prea au fost afectaţi de criză, n-au găsit încă soluţiile pentru redresare.
 

Doar 360 de ajutoare sociale
 

     Serviciul de Asistenţă Socială al municipalităţii are în evidenţe doar 360 de persoane care beneficiază de venitul minim garantat, idemnizaţie lunară stabilită în funcţie de veniturile familiei. Sînt persoane care primesc lunar sume cuprinse între 10- 14 de lei, asta pentru că familiile lor mai au şi alte venituri sau au copii care primesc alocaţii băneşti de la buget. În această situaţie se află şi P.P de 44 ani din Făgăraş care are 7 copii. Cel mai mic are un an şi jumătate şi beneficiază, prin lege, de o alocaţie de 200 de lei. Astfel, din cei 150 de lei cît era calculată indemnizaţia socială lunară omul s-a trezit la recalcularea veniturilor pe persoană că i s-a diminuat subsanţial ajutorul social rămînînd doar cu 30 de ei. Soţia lui nu munceşte, iar din cei 7 prunci niciunul nu are niciun alt venit în afară de alocaţiile de stat care nu depăşesc în total suma de 350 de lei lunar. „Mai bine de un an de zile caut ceva de lucru. Sînt disperat că nu găsesc nimic. Mai lucrez la unul şi la altul, dar nu am găsit nimic stabil. Singurul motiv pentru care vin lunar să reînoiesc documentele aici este asigurarea medicală. Este absolut necesară în cazul în care se îmbolnăvesc cei mici pentru că astfel măcar avem posibilitatea să mergem la medic fără să plătim“ a spus bărbatul. De meserie, P.P. este tractorist, însă timp de mai bine de un an şi jumătate nu a găsit nicio slujbă. Cu mîinile muncite omul şi-a şters lacrimile şi a spus că are mare noroc că a trecut la o altă religie acum mulţi ani, iar cei de acolo îi vin în sprijin cu haine, bani sau mâncare în funcţie de posibilităţi.
 

Este un lux să fi şomer
 

     Făgăraşul geme de şomeri. Sînt mii de oameni care îşi caută un loc de muncă. Teoretic însă se înregistrau la sfîrşitul lunii aprilie doar 540 de persoane în evidenţele A.J.O.F.M Făgăraş. Din acestea 265 erau femei. Pe holurile Agenţiei zilnic trec sute de oameni cu speranţa că o să fie anunţaţi că la Făgăraş sînt noi locuri de muncă. Chiar dacă lunar se fac cursuri de recalificare în meserii precum: bucătar, ospătar contabil sau zidar, localnicii spun că nici aşa nu găsesc un loc de muncă. „Îmi fac griji că lunile trec repede şi rămîn fără indemnizaţie. Am auzit că sînt locuri de muncă, dar la Braşov. Nu îmi permit să fac acest drum zilnic, ce i-au pe mere dau pe pere. Şi chiar dacă ar deconta drumul numai sînt la prima tinereţe să mă trezesc cu noaptea în cap şi să fac naveta. Sînt disperat. Nu ştiu unde să mă mai duc. Făgăraşul este un oraş fără vlagă. Totul merge prost, nu se mai deschid fabrici, iar patronii nu îşi permit să facă angajări. Am obţinut cu greu toate adeverinţele necesare pentru şomaj. Patronii la care am muncit în ultimii doi ani nu au plătit la timp contribuţiile la stat, motiv pentru care am bătut zilnic la uşile lor“ spune un domn cu tîmplele albe aflat la sediul AJOFM Făgăraş. Pentru a beneficia de indemnizaţie de şomer trebuie să fi muncit, cu carte de muncă, în ultimul an. Dosarul în baza căruia se acordă respectiva indemnizaţie este stufos şi trebuie reactualizat periodic. Şomerul primeşte şomaj timp de 9-12 luni, în funcţie de vechime, după care este scos din evidenţe, dar şi din plată.
 

Pensionari fără bani
 

     Categoria de cetăţeni cea mai afectată de criză este cea cu vîrste de peste 60 de ani. Pensionarii sînt cei mai împovăraţi de griji. Îi întîlneşti peste tot, la magazine, în piaţă, la farmacii, la medici, la casieriile unităţilor furnizoare de utilităţi. Caută cele mai mici preţuri la produse, îşi caută alte surse de venit, îşi caută facilităţile, puţine la număr, pe care să le folosească pentru a putea face economii din pensia lor lunară. Majoritatea pensionarilor au pensii foarte mici, nu le ajung să îşi plătească facturile, iar de mîncare, nici nu mai încape vorbă. La nivelul Ţării Făgăraşului sînt 26.000 de pensionari din care 10.000 sînt din Făgăraş, cam o treime din populaţia municipiului. Cea mai mică pensie înregistrată la CLP Făgăraş este cea socială de 350 de lei de care beneficiază o mare parte din pensionarii făgărăşeni. Pe holurile CLP Făgăraş este tot timpul plin. Oamenii încearcă să afle noutăţile care să le uşureze viaţa sau acele veşti despre majorarea pensiei pe care guvernanţii le-au promis pensionarilor. Un cetăţean aflat pe holurile instituţiei spune că a venit să se înformeze ce documente îî sunt necesare întocmirii dosarului de pensionare. Fără vlagă şi gîfîind abia a urcat treptele instutuţiei, dar totuşi bucuros că va deveni pensionar. „Nu mai pot să muncesc, am obosit şi nici nu cîştig mare lucru. Acum mă pensionez. Mă întreb însă dacă mai apuc măcar un an de pensie. Sistemul ăsta care funcţionează este făcut în aşa fel încît atunci cînd apuci să ieşi la pensie să nu o mai duci mult. Plăteşti lunar sumele necesare care se opresc din salariul lunar, după care numai trăieşti mult. Stresul şi viaţa grea pe care o ducem ne scurtează viaţa“ a spus viitorul pensionar.
 

,,Trăim pe datorie“
 

     Bunicii şi părinţii noştri trăiesc pe datorie. Pensiile mici şi medicamentele sumpe fac ca majoritatea oamenilor bâtrâni sã fie datori vânduţi. Pentru a supravieţui aceştia apelează la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.„Numãrul membrilor în ultima perioadã de timp a crescut simţitor. Dacă la sfîrşitul lunii martie se înregistrau 10.750 de membri, la 30 aprilie numărul acestora a crescut cu aproximativ 30 de persoane. Persoanele care apeleazã la noi sînt de obicei pensionari care au venituri mici şi care au probleme. În general oamenii nu cer sume mari, împrumută doar cîteva mii de lei pînă la următoarea pensie“ a declarat preşedintele C.A.R.P., Ioan Pop. În luna martie au fost peste 472 de împrumuturi iar în aprile 493. S-au acordat ajutoare sociale şi de îmormîntare în valoare de peste 33.500. Persoanele care au o pensie mai mică de 400 de lei au primit şi ei ajutoare nerambursabile dar şi nanogenari în pragul sărbătorilor pascale au primit suma de 70 de lei, iar cei care au depăşit un secol de viaţă au fost premiaţi cu suma de 170 de lei. Orice persoană care a cotizat la CARP cel puţin trei luni poate beneficia de un împrumut. Creditul este de patru ori fondul acumulat de membru. În luna mai s-au acordat 200 de împrumuturi pensionarilor. „Am venit aici pentru cã sînt bolnavă şi trebuie să merg la medic. Nu am bani şi nici nu am rude. Am 68 de ani şi am muncit 42 de ani din greu, ca astăzi să duc o viaţă mizeră cu o pensie care nu îmi ajunge nici măcar să îmi cumpăr medicamente“ spune o pensionară. Pensionarii primesc împrumutul în aceiaşi zi în care au fãcut solicitarea, dar trebuie să deţină carnetul de membru, cuponul de pensie şi să fie însoţiţi de doi giranţi care să fie pensionari.
 

Făgăraşul este dominat de sărăcie
 

     Şi bugetele locale ale localităţilor făgărăşene sînt afectate de lipsa veniturilor cetăţenilor. Şomajul ridicat şi numărul redus de locuri de muncă sînt motivele principale care determină nivelul de trai din localităţile făgărăşene. Municipiul Făgăraş are de cîţiva ani încasări reduse la bugetul local. Este vorba despre impozitele şi taxele pe care cetăţenii trebuie să le achite lunar către municipalitate. Persoanele juridice au de achitat impozite pe clădiri şi autoturisme de 3.757.271 lei, iar societăţile comerciale intrate în faliment datorează alţi 812.421 lei . Şi persoanele fizice au datorii de peste 3.399.922 lei, doar 42% din populaţie reuşind pînă la această dată să-şi achite impozitele aferente anului 2011. Sînt familii care nu ajung să achite aceste taxe pentru că veniturile lunare nu le ajung nici pentru hrană.Cum investitorii străini nu ajung la Făgăraş, nu sînt locuri de muncă, iar concurenţa din mediul privat aproape că nu există. Nici municipalitatea nu oferă prea multe facilităţi investitorilor pentru a-i atrage să dezvolte afaceri în Făgăraş. Acest lucru face ca preţurile la alimentele de bază: pîine, fructe, legume, carne sau produse lactate să fie foarte mari. Un kg de cartofi costă 3 lei, fasolea 8 lei, usturoiul 23 de lei, iar un kilogram de carne 15 lei. Cartofii noi care au apărut de cîteva zile în Piaţa Agroalimentară se vînd cu 5 lei/ kg, iar roşiile 5,50 lei/kg. Din cauza preţurilor exorbitante, Piaţa Agroalimentară şi magazinele alimentare au ajuns adevărate muzee. Pensionari spun că o singură dată pe lună îşi cumpără fructe şi atunci preferă merele din România care sînt mai ieftine şi mult mai sănătoase. „Îmi este imposibil să ţin regim. Trebuie să manînc fără sare, deci mai mult fructe sau salate, nu îmi permit la o pensie de 450 de lei să cumpăr zilnic roşii şi castraveţi, de brînză degresată nici atît. Medicamentele sînt mîncarea mea de bază. Sînt cardiacă şi fără acestea nu pot trăi. Sunt scumpe, dar renunţ la mîncare pentru că altfel ajung pe patul de spital şi nu este recomandat în ziua de astăzi să fi internat în spital“ a spus o pensionară.
 

Coadă la second-hand
 

     Făgărăşenii care, mai mereu, au buzunarele aproape goale îşi cumpără numai strictul necesar. Astfel fac economii la bugetul familiei lor şi reuşesc să-şi plătească facturile lunare. Cei care au venturi minime spun că nu şi-au cumpărat îmbrăcăminte şi încălţăminte de ani de zile. ,,Majoritatatea articolelor de îmbrăcăminte le-am cumpărat înainte de revoluţie. La vîrsta mea nu trebuie să mai fiu în pas cu moda, iar hainele pe care le am acasă le-am păstrat foarte bine şi sînt tocmai bune de îmbrăcat. Mi-ae plăcea să îmi mai cumpăr cîte ceva nou măcar de sărbători, dar nu îmi permit“ a spus o femeie trecută de 55 de ani. Cetăţenii care n-au renunţat încă la raidurile prin magazine deşi au bugete mici la dispoziţie preferă magazinele second-hand. De aici îşi mai cumpără haine şi chiar încălţăminte. Patronii făgărăşeni au şi prins pulsul vremii şi au satisfăcut cererea de pe pieţă. Astfel, în municipiu s-au deschis multe magazine second-hand în mai toate cartierele. Acestea se bat în oferte atrăgătoare pentru clienţi. ,,Găsim articole ieftine şi de calitate. Trebuie să avem răbdare să căutăm produsele cele mai bune“ au spus clienţii acestor magazine. Paleta de produse la second-hand este foarte diversificată, de la haine, încălţăminte la mobilier şi produse de curăţenie. „De cele mai multe ori cînd se primeşte marfă se stă la coadă, pînă la recepţionarea mărfii se stă la uşă, exact ca pe timpuri.Sînt şi zile în care nimeni nu ne calcă pragul, pentru că nu sînt bani“ a spus o vînzătoare. Multe dintre magazinele în care se vînd produse noi, precum haine, încălţăminte sau mobilier au tras obloanele pentru că vînzările au scăzut întratît încît patronii nu şi-au mai permis nici măcar să plătească chiria şi angajaţii.
 

Chirii prea mari pentru Făgăraş
 

     Multe dintre spaţiile comerciale amplasate în centrul oraşului sau în Centrul II sînt închise. Proprietarii acestor spaţii îşi aşteaptă chiriaşii pentru a obţine venituri de pe urma proprietăţilor deţinute. Sînt zeci de spaţii sau apartamente pe uşile cărora sînt anunţuri de închiriere. Chiar dacă oferta este mult mai mare decît cererea, nivelul chiriilor practicate la Făgăraş este foarte mare. Le concurează pe cele din oraşele mari unde nivelul de trai este mult mai ridicat. În centrul Făgăraşului, chiriile cerute de proprietari pentru spaţiile comerciale le depăşesc cu mult pe cele practicate în centrul Braşovului. Pentru un spaţiu de 60 mp se solicită la Făgăraş şi 700 de euro lunar sau pentru un apartament de 3 camere transformat în spaţiu comercial se cere cel puţin 300 de euro. În cazul locuinţelor pentru familii, chiriile la garsoniere sau apartamente se plasează între 150 şi 250 de euro. Astfel de chirii se practică în Bucureşti, Constanţa şi Cluj. ,,Probabil că proprietarii nu vor să închirieze, nu-i interesează banii. Nu ne permitem astfel de chirii pentru că am fi în faliment încă din prima lună. Iar tonul chiriilor este dat de municipalitate. De aceea Făgăraşul este în derivă totală“ spune un investitor care a renunţat să-şi mai deschidă o afacere la Făgăraş.

Casele de Amanet, o afacere de criză
 

     Viaţa majorităţii locuitorilor din Făgăraş este o luptă. De la o lună la alta, făgărăşenii, în majoritatea lor, se luptă să supravieţuiască. Încearcă să găsească soluţii care să le permită să-şi ducă traiul zilnic. Şi pentru că trebuie să se limiteze la veniturile lunare modeste, ei apelează la bunurile pe care le-au dobîndit în vremurile mai bune. Casele de amanet sînt cele mai vizitate de făgărăşenii cu bani puţini. S-au deschis cel puţin 20 de astfel de afaceri în zonă. Făgărăşenii îşi amanetează aurul, produsele electrocasnice, maşini de spălat, telefoane mobile şi aparatele de fotografiat. Sînt singurele bunuri acceptate de casele de amanet. Comisisionul perceput pentru suma împrumutată este de 1%. Dacă se împrumută 100 de lei peste 30 de zile se achită mai mult cu 30 sau 50 de lei. După o lună, clienţii plătesc împrumutul şi comisionul şi îşi recuperează bunurile. ,,Oamenii îşi amanetează bunurile pentru a-şi plăti facturile. Sînt şi cazuri în care nu vin să le mai recupereze pentru că nu au bani, iar noi le scoatem la vînzare“ a spus o angajată a unei case de amanet
 

Privatizarea o loterie
 

     Unii făgărăşeni au încercat să-şi înfiinţeze propria lor afacere. Au recurs la astfel de soluţii localnicii care nu şi-au găsit locuri de muncă. Au împrumutat bani de la bănci sau chiar şi-au ipotecat locuinţele pentru a demara o afacere proprie. Directorul Camerei de Comerţ, Gabriel Vâju, spune că majoritatea s-au axat pe comerţ şi servicii. În acest moment sînt înregistrate în evidenţele C.C.I Făgăraş 1100 de firme, însă nu mai puţin de 200 au fost închise sau se află în dizolvare pentru că au fost afectate de recesiunea economică. (Yldi Focşăneanu)

Comments
Comentariu nou Cautare
Anonim  - ce trist   |19-05-2011 01:02:35
Fagarasul este poate singurul oras care nu s-a infratit cu nimeni.
Eu sunt
fagaraseanca dar traiesc in Italia. Mi-e mila de saracii batrani.. aici macar
medicamentele de baza le au gratis.
Aristo  - Saraca...tara bogata...   |22-05-2011 07:44:58
Foarte trista analiza de mai sus, dar din pacate foarte adevarata... Am putea
spune...meritata...daca stam sa analizam istoria celor 20 de ani...tot din
pacate. S-a ajuns acolo unde au prevazut multi dintre cei ce s-au opus
regimurilor votate de cetatenii indusi in eroare, prostiti si escrocati fara
mila de cei caraora le-au daruit legitimitatea furtului. E o stare normala...tot
din pacate...analizand "calitatea" celor ce au fot votati direct sau
indirect de populatia credula. Cine sunt ei? In majoritate venetici, golani si
tigani...adica indivizi fara nici o legatura de sange cu tara noastra draga.
Jeguri de oameni care nu se trag de niciunde, care n-au nici o amintire de inima
si tara sub a caror acoperire au operat toti talharii pentru care puscaria pe
viata ar fi o sentinta prea blanda. Astora li s-a dat legitimitate si atunci la
ce ne puteam astepta? Trist si dureros, dar adevarat. Sunt fagarasan plecat in
lumea asta mare, dar cu inima acolo in urbea mea natala, asa saraca si talharita
cum e. Numele sub care scriu e un pseudonim deoarece nu vreau sa polemizez cu
nimeni si cu siguranta as fi prea cunoscut scriind sub numele meu adevarat. Am
muncit in multe domenii locale mai mult sau mai putin legate de factorii
politici. Am fost implicat in politico-sociala fagarasana si stiu bine cui
datoram starea in care suntem. Concluzia mea este ca doar o minune de la
Dumnezeu ne mai scapa de moarte ca natiune si sunt sigur ca asta va veni
deoarece asa ne-a aratat El ca ne iubeste... Atata doar ma rog la Dumnezeu: ca
aceasta minune sa se intample in timpul vietii mele ca sa ma mai pot bucura si
eu o clipa de frumusetea tarii si traditiilor noastre...pe care nu stim sa le
apreciem decat atunci cand vedem ce "bine" e printre straini. Numai o
politica nationalista ne mai poate salva, dar nu cu ce e pe planseta politica de
acum ci...cu surpriza lui Dumnezeu...
Daniel  - Pentru Aristo   |27-05-2011 16:01:47
http://www.gazetaromaneasca.com/observator/36-comu
nitate/1011--interviu-exclusiv-cu-ioana-ungureanu- dup-42-de-ani-la-roma .Este a
doua tentativa de a intra in legatura cu Aristo,drept pentru care rog redactia
MF sa -mi posteze in timp util acest link.Multumesc anticipat!
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

Caută in site ...

Curs valutar BNR

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Vizitatori online

Avem 1341 vizitatori online

Vremea in Fagaras

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 669
Număr afişări conţinut : 1893715

Informatii utile

Horoscop zilnic

Publicitate

Sondaj online

Pe cine veţi vota pentru funcţia de presedinte al României?
 

FaceBook



 

Magazinul de Ziare Ziare