Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home
Muzica de-a lungul vremii - Cornel Chiriac Email
Marţi, 24 Noiembrie 2015 13:07

      În istoria muzicii contemporane româneşti Cornel Chiriac rămîne un om de referinţă prin curajul de care a dat dovadă sfidîndu-i pe culturnicii Cortinei de Fier de la noi. S-a remarcat prin glumele care înfierau prostia bolşevică cu toate că era fiul unui redactor comunist al revistei ,,Secera şi Ciocanul“ din Piteşti. A urmat ,,Metronom“ emisiune dusă pînă în redacţia ,,Europei Libere“ şi apoi sfîrşitul său dramatic. Nici lumea liberă nu oferea destulă protecţie în faţa mîinii lungi a Securităţii. Cornel Chiriac a făcut parte dintre partizanii care au plătit mai apoi cu viaţa curajul de a gîndi liber şi a avea coloană vertebrală. Ionel Corneliu Chiriac s-a născut la data de 9 mai 1942 în localitatea Uspenca din Basarabia. S-a stabilit în România împreună cu familia, mai exact la Piteşti unde urmează Institutul Pedagogic, secţia Filologie. Îşi continuă studiile mai departe absolvind Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. A fost pasionat de jazz şi a devenit în scurt timp cel mai în vogă comentator de radio pentru genurile pop, rock şi jazz din anii '60. ,,Cine şi-ar fi închipuit că băiatul acela îndrăzneţ din prima bancă, poreclit ,,Ciocan“ din cauza formei ţuguiate a capului, care o anunţa înlăcrimat pe tovarăşa învăţătoare că a încetat din viaţă ,,Tătucul Popoarelor“ în 1953, va deveni un reper european în materie de critică muzicală de la microfonul Europei Libere?“ (Costin GRIGORAŞ, ibidem). În anul 1953, la iniţiativa Preşedintelui american Dwight Eisenhower, a fost inaugurat postul de radio ,,Europa Liberă“ ca instrument de propagandă anticomunistă pe timpul ,,Războiului Rece“. La data de 4 iulie 1950 a fost deschis postul de radio pentru Cehoslovacia după care în anul 1953 a fost deschis postul de radio în limba română. A urmat apoi postul ,,Libertatea“ pentru republicile sovietice pentru ca, în anul 1976, postul să fie comasat la Europa Liberă.


METRONOM-etalonul muzical al unei generaţii
 

     ,,Adolescenţa piteşteanului indică apariţia pasiunilor pentru pictură (un portret al saxofonistului Sonny Rollins se conturează pe peretele dormitorului, talent demonstrat şi de grafica din caietele cu însemnări), fotografie, colectare de timbre, teatru de păpuşi, poezie sau actorie (în palmares două tentative nereuşite de intrare la IATC) şi mai ales muzica de jazz, domeniu unde se implică ca baterist ocazional într-o formaţie locală (alternativ cu propriul frate) sau redactează cu meticulozitate de profesionist fanzinul clandestin ,,Jazz Cool“ editat în cîteva exemplare scrise de mînă sub pseudonimul Konny ,,Sing“ Quirque (la interogariile securiştilor Cornel îşi asumă personal implicarea în apariţia publicaţiei, unii dintre colaboratori de spaima descinderilor urmate de exmatriculări arzîndu-şi corespondenţa cu mentorul redacţional împreună cu întreaga colecţie a revistei incriminată de zeloşii cerberi ai regimului ca subversivă). După absolvirea Institutului Pedagogic din Piteşti secţia Filologie, rezidentul bucureştean (vremelnic locatar prin Vatra Luminoasă, în garsoniera aflată într-un bloc de lîngă Biserica Italiană sau în cămăruţa din casa mătuşii lui Costin Petrescu de lîngă Schitul Darvari), ocupă un post de redactor muzical la radiodifuziunea Română, unde încearcă să-şi impună flerul infailibil în alegerea valorilor după o temeinică documentare, stimulată de emisiunea de jazz a lui Willis Conover de la Vocea Americii care avea ca generic piesa Take The A Train (Duke Ellington). Debutul radiofonic din 1963 cu emisiunea ,,Jazz de ieri şi de azi“ (numită ulterior ,,Jazz magazin“) constituie începutul unei activităţi prestigioase în branşă pentru co-fondatorul Federaţiei Europene de Jazz care publică materiale de profil în revistele ,,Secolul XX“ şi ,,Contemporanul“, scrie prefaţa cărţii ,,Viaţa mea la New Orleans“ (Louis Armstrong), semnează comentarii pe coperţile seriei ,,Jazz Electrecord“ (vol. 4, 5, 6 şi 7) pe lîngă faptul că înfiinţează un club dedicat domeniului la Casa Studenţilor ,,Grigore Preoteasa“ unde îşi ţine legendarele lecţii exemplificate cu audiţii de discuri redate la un pick-up marca Belcanto (lăsat moştenire lui Florin Silviu Ursulescu în momentul deciziei de a părăsi definitiv România)“ (ibidem p. 313-314). Modul direct în care ataca ipocrizia şi lipsa de profesionalism a unora îi atrage mulţi duşmani. El obişnuia să le spună în bătaie de joc soldaţilor care păzeau poarta radiodifuziunii: ,,Am impresia că voi păziţi aici mediocrităţile din radio să nu evadeze“. Audierea unor discuri ale celor de la Beatles îl face curios faţă de întregul fenomen muzical ce se desfăşura dincolo de Cortina de Fier. ,,Revelaţia descoperirii cvartetului din Liverpool cînd Camil Petrescu Jr. îi aduce întreaga discografie The Beatles pînă în acel moment, va fi sintetizată după o audiţie nocturnă non-stop în memorabila exclamaţie înaintea somnului pe maşina de scris ,,Domnule, sînt formidabili“, omagiu declanşator al interesului pentru domeniile pop-rock-blues-prog-psychedelice, înfloritoare în perioada respectivă, pasiune inaugurată cu noua emisiune ,,Metronom“ realizată la partaj cu Geo Limbăşeanu (1944-2014), pusă în undă pentru prima dată la 10 iulie 1967 (întîmplător sau nu, printre invitaţii ,,inaugurali“ s-a aflat şi grupul bucureştean Metronom al fraţilor Ureche), deschidere spre atît de dificil penetrabila lume muzicală a Occidentului (în program The Beatles, Cream, Jimi Hendrix, Bob Dylan, Joan Baez, etc.), suspendată în 1969 ca urmare a transmiterii unor piese aluzive la invazia sovietică în Cehoslovacia precum o baladă a lui Mircea Florian despre cinci lupi mici şi unul mai mare care au atacat o stînă şi mai ales admonestarea decriptabilă încă din titlu, ,,Back in U.S.S.R“ (The Beatles), fapte mult mai grave în viziunea politrucilor responsabili cu cenzura decît precedentul creat cu transmisia ,,Je t aime...moi non plus“ a cuplului Jane Birkin-Serge Gainsbourg, ,,delict“ pedepsit cu o sancţiune minoră“ (ibidem, p. 315)

Picătura care umple paharul şi start la Europa Liberă
 

    ,,Includerea în juriul Festivalului Artei Studenţeşti de la Iaşi (aprilie 1968), unde formaţia Phoenix îşi adjudecă Marele Premiu (susţine şi alte apariţii remarcabile în rock-ul autohton cum ar fi bucureştenii Sideral), îi oferă oportunitatea unei colaborări cu timişorenii în ipostază de producător al cunoscutei ,,Nebunul cu ochii închişi“, pe fondul frustrărilor provocate de interzicerea emisiunii ,,Metronom“ luptîndu-se din răsputeri să-şi includă protejaţii în programul festivalului braşovean ,,Cerbul de Aur“ ediţia 1969 însă în urma previzionării, cenzura decide un verdict negativ. Cu o ultimă speranţă de a-i convinge pe organizatori, se întoarce la Braşov însă lipsa de tact a colonelului sub acoperire Tudor Vornicu de a-i smulge protestatarului în mod brutal ecusonul de acreditare din piept escaladează conflictul , transformîndu-l pe şarmantul companion într-un personaj agresiv din cauza persecuţiei flagrante în numele unor dogme culturnice, revoltă urmată de incendierea perdelelor camerei hotelului, intervenţia pompierilor şi dispariţia rapidă din zonă a nedreptăţitului pînă la apariţia miliţiei, datorită diversiunii create. Episodul braşovean este picătura care a umplut paharul şicanelor din partea regimului, invitaţia la o manifestare culturală trimisă de cîntăreţul ceh Waldemar Matuska (pe lîngă ţinta iniţială Polonia falsificatorul conjunctural adaugă cu măiestrie grafologică, Austria), tertip folosit de tînărul transfug (27 de ani) care avea în sumarul bagaj luat la plecarea precipitată şi înregistrările grupului Phoenix“. Ajuns în lagărul austriac, Cornel Chiriac este recrutat de Noel Bernard, nimeni altul decît directorul Europei Libere. La data de 2 iunie 1969 îşi începe emisiunile din exil obişnuind să spună de numeroase ori: ,,Sînt cu capul în America, picioarele în Germania şi inima în România“. Emisiunea ,,Metronom“ continuă astfel în lumea liberă. Prin intermediul său tinerii români ascultau fascinaţi Jimi Hendrix, Janis Joplin, The Doors, Led Zeppelin, Yes, Emerson Lake and Palmer, Jethro Tull, Iron Butterfly, Fleetwood Mac, Black Sabath etc.

Sfîrşit de capitol
 

     ,,Frustrarea celui adulat de tinerii de pretutindeni şi duşmănit în acelaşi timp de aparatul represiv al societăţii socialiste, accentua ipostaza de autoexilat într-o comunitate reticentă la rezidenţi, fie ei şi persecutaţi politic în ţările de origine, situaţie compensată cu un aflux excesiv de musafiri prin apartamentul cu trei camere pus la dispoziţie de administraţia americană a postului bavarez, unde locuia cu prietena sa Linda Shuster, emigrată legal din România împreună cu părinţii în 1970, comportament cu deschidere spre un altruism uneori naiv şi încredere exagerată în profitori de tot felul întîlniţi ocazional prin localuri (revenea mereu cu nostalgie la restaurantul ,,Klein Bucharest“ al lui Aurică Popescu). În ultima emisiune ,,Metronom“, dedicată albumului ,,For The Roses“ ('72) al canadiencei Joni Mitchell, există nişte pasaje stranii cum ar fi cele din piesa ,,Cold Blue Steel And Sweet Fire“, titlu pronunţat de prezentator cu un oftat dezolant pe porţiunea referitoare la ,,oţelul albastru rece“, secvenţă unde un refren cu invitaţii decizionale se repetă ostentativ: ,,Vino cu mine, cunosc drumul, spuse ea/Este în jos, tot mai jos pe scara întunecată/Poate vrei să contactezi mai întîi pe cineva/Lasă-i o scrisoare deîndată/Însă ceea ce contează cu adevărat din cîte ştiu/E dacă ai de gînd cumva să vii acum/Sau ai de gînd să vii mai tîrziu“. Deşi se încheie într-o notă relativ optimistă cu piesa Woodstock, prezentată ca ,,un imn închinat minunatei noastre generaţii, care e lumina soarelui, e totul“ (ultimele cuvinte înregistrate de regretatul comentator), versurile pe alocuri prevestesc rezultatul incinerării oficiate după cîteva zile la ,,Cimitirul de Est“ din Munchen: ,,Nu sîntem altceva decît praf stelar/Miliarde de ani de carbon ancestral/Sîntem colb aurifer în lumină/şi ne transferăm înşine înapoi în grădină“ (ibidem p. 318). În noaptea de 4/5 martie 1975 Cornel Chiriac a fost înjunghiat în împrejurări obscure, lîngă maşina sa, într-o parcare din Munchen. A fost răpus cu mai multe lovituri de cuţit. Încă de atunci se zvonea că ar fi mîna Securităţii lui Ceauşescu. ,,Cu toate că nu există dovezi în acest sens, pare neverosimil ca cel lichidat mişeleşte la 33 de ani să facă excepţie de la perfida serie a eliminării incomozilor realizatori de emisiuni dedicate stabilirii adevărului în privinţa socialismului falimentar din România, acţiuni decise de cei bîntuiţi de obsesii maladive pentru postul Europa Liberă: pe patru directori îi răpun succesiv cancerele pulmonare (se pare că există un aparat special pentru radiaţii botezat de securişti ,,Radu“), Petru Bunescu, Noel Bernard, Radu Gorun (alias Mihai Cismărescu) şi Vlad Georgescu (ameninţat cu moartea în momentul hotărîrii de a difuza detonanta carte ,,Orizonturi Roşii“ semnată de generalul azilant în America, Mihai Pacepa) ale cărui ultime cuvinte pe patul de spital au fost: ,,Vedeţi ce mi-au făcut ăştia? Fiţi foarte atenţi, să nu vi se întîmple şi vouă acelaşi lucru!“ (palmares sinistru abătut într-un mod straniu de selectiv doar asupra secţiei româneşti a Europei Libere) la care se adaugă redactorul Emil Georgescu (artizanul emisiunii ,,Actualitatea Românească“), iniţial înjunghiat de doi francezi care probabil i-au inoculat prin diabolicele înţepături ale cuţitelor, un cancer pulmonar (mai norocoasă, Monica Lovinescu, semnatara împreună cu soţul Virgil Ierunca a emisiunii ,,teze şi Antiteze la Paris“ care îi pune pe fugă pe cei doi atacatori palestinieni cu ajutorul unui trecător aflat aproape de imobilul parizian unde locuia“ (Costin Grigoraş, ibidem, p. 319-320). Versurile apoteotice ale lui Jim Morrison sînt sugestive în acest sens: ,,Primejdia pluteşte în suburbii rău famate/Încalecă prin urmare autostrada regală/În mina de aur au loc scene ciudate/Călăreşte şarpele spre lacul de odinioară/Un şarpe uriaş cît şapte verste laolaltă/Matusalemic, cu pielea îngheţată“.
(Ştefan BOTORAN)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

În ediţia tipărită

Ordonanţă dată pe furiş

      Guvernul a introdus, fără să anunţe, regula prin care vrea să oblige angajatorii să modifice într-o lună, între 20 noiembrie şi 20 decembrie, contractele de muncă, pentru transferul contribuţiilor. Iniţierea negocierii colective în unităţile în care nu există încheiat un contract/acord colectiv de muncă este obligatorie pentru punerea în aplicare a noilor modificări ale Codului Fiscal, în celelalte unităţi fiind obligatorie, de asemenea, negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractele şi acordurile colective de muncă în vigoare, a decis Guvernul, introducînd obligaţii care nu erau incluse în forma lansată în dezbatere publică a unei ordonanţe. (continuarea doar în ediţia tipărită)

 

 
Guvernul introduce pachetul de asigurări voluntare de sănătate

     Legea Sănătăţii va permite românilor să încheie asigurare voluntară de sănătate cu spitalele pentru a beneficia de servicii medicale care nu fac parte din pachetul de bază. În schimbul unei sume primite periodic sub formă de abonament, spitalele, de exemplu, se vor obliga să suporte costurile serviciilor medicale care nu sunt incluse în pachetul de bază, se arată într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii Sănătăţii. (continuarea doar în ediţia tipărită)
 

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 952 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

9.JPG

Cartea

Informatii utile

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 739
Număr afişări conţinut : 3926888

FaceBook

Horoscop zilnic



Ziare