Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Ştirile locale ,,Capabilităţi de apărare”!?
,,Capabilităţi de apărare”!? Email
Luni, 26 Martie 2018 18:55

     În declaraţiile politice, în diverse ştiri legate de domeniul militar ori referitoare la ramuri ale economiei, abundă o expresie ,,nouă”, ce stîlceşte limba română: ,,capabilităţi de apărare”. Este încă o mostră a limbajului de lemn, un cuvînt intrus, deopotrivă ridicol şi arogant. Termenul ,,capabilitate” nu există în dicţionarele actuale ale limbii române. A fost paraşutat de aiurea, probabil ca să-l înlocuiască pe banalul capacitate (cu pluralul capacităţi) considerat în mintea implantorilor prea puţin sonor pentru ideea de modernitate pe care ar vrea să o impună. Nici nu-l putem considera o creaţie naturală de la adjectivul capabil, un neologism înrădăcinat de cîtăva vreme, căci sensul acestuia trimite numai la caracteristici şi trăsături umane: om apt, potrivit, înzestrat, valoros, în stare de a săvîrşi ceva profesional, social. Capabilităţile de apărare vizează, din contră, înzestrări militare, arme de atac din cele mai sofisticate, pe care le importăm de la producători mondiali, cu costuri pe măsură şi numai astfel trăim lipsiţi de griji în privinţa securităţii naţionale! Dar un raţionament ca acesta n-ar trebui să distrugă şi armonia limbii noastre. Dotările din domeniul forţelor armate române (de ce nu pot avea ca sursă industria proprie?) se pot denumi mai firesc prin termenul capacitate (capacităţi de atac, de apărare).

 Acest cuvînt cunoscut déjà, preluat din franceză şi din latină, se referă tocmai la nişte mărimi fizice cu privire la potenţialul unei maşini, al unui utilaj, al unei instalaţii de a realiza performanţele tehnice, de producţie sau de orice destinaţie, pentru care a fost proiectat. Zona militară nu va trebui privată de asemenea capacităţi, clare şi din punct de vedere lexical şi nu pline de enigme, precum fantomaticul capabilităţi. Perle lingvistice se ivesc din partea multor vorbitori. Cauza poate fi ignoranţa sau neglijenţa, iar vizibilitatea sporeşte proporţional cu accesul lor la microfon. Unele ţin spre exemplu de utilizarea parazitarului şi, ca în exemplele ca şi valori, deşi aici nu există riscul cacofoniei, precum nu există nici în eu ca şi angajat, eu ca şi parlamentar. Dar dacă zicem eu ca consilier, sună urît. Putem aici evita cacofonia: eu în calitate de consilier căci acesta este sensul intenţionat. Şi aparţine numai ideii de comparaţie: maşina prinde viteză ca şi motocicleta. Spun deci corect: acţionez ca primar, pentru că chiar am această funcţie şi nu vorbesc din ipostaza unei imposturi, ca să mă dau ,,ca şi….” (Prof. Liviu IOANI)
 

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 123 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4486690

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare