Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Şcoli cu lacătul pe uşă din septembrie
Şcoli cu lacătul pe uşă din septembrie Email
Luni, 04 Iunie 2018 16:56

 

Mai multe grădiniţe din Ţara Făgăraşului se vor închide din septembrie Pe lista neagră se află grădiniţele din Dridif şi Voivodeni, deşi au efective mari de elevi Directoarea Şcolii Gimnaziale din Voila, Daniela Şerban, s-a speriat că nu va mai avea bani de salarii în trimestrul IV, aşa cum i-au transmis şefii de la IŞJ Braşov Primarul de la Voila, Gheorghe Osalciuc, nici nu vrea să audă de unităţi şcolare închise în comună Goana după elevi, este ,,sportul” practicat de directorii de şcoli începînd din septembrie  Plata pe elev prevăzută în Legea educaţiei a adus deservicii şcolilor  Precedent creat în 2005: clădiri renovate şi şcoli bine dotate părăsite


     Începutul anului şcolar 2018-2019 vine cu multe surprtize pentru dascăli, elevi şi părinţi. Dar suprize neplăcute puse pe tapet de către mai marii din Ministerul Educaţiei. Este vorba despre închiderea unor unităţi şcolare, iar elevii, indiferent de vîrstă, să fie încadraţi la acele unităţi de învăţămînt care îşi pot asigura financiar buna funcţionare. Vom asista prin urmare la o goană nebună a directorilor de şcoli după elevi pentru a-şi asigura un efectiv care să le aducă şi bugetele necesare continuării activităţii. Se ştia despre această situaţie încă de la începului acestui an, cînd surse din MEC susţinau că se vor desfiinţa pe uşor 1000 de unităţi şcolare din ţară. În Ţara Făgăraşului s-a vorbit despre desfiinţarea unor şcoli şi grădiniţe abia acum, ceea ce înseamnă că nu va mai suna clopoţelul la 15 septembrie pentru aceste unităţi de învăţămînt, iar pe poarta de intrare vor trona lacăte. S-a mai înregistrat un val de şcoli închise prin 2005. Atunci elevii au fost distribuiţi la şcolile cele mai apropiate, transportul lor fiind asigurat cu microbuzele şcolare, o investiţie de anvergură a Ministerului Educaţiei de la acea vreme. Aşa au rămas în paragină clădiri ale şcolilor abia renovate şi reparate, unele chiar nou construite. În Ţara Făgăraşului au fost închise fără a mai primi altă destinaţie clădirile în care au funcţionat şcolile din Viştea de Sus, Olteţ, Şona, Ileni, etc.

IŞJ Braşov nu vorbeşte despre desfiinţarea grădiniţelor
 

     Nu doar părinţii şi elevii sînt speriaţi de noile decizii, ci şi mii de dascăli din întreaga ţară care îşi vor pierde locurile de muncă din cauza comasării unor clase sau chiar a desfiinţării unor şcoli şi grădiniţe. Pe lista neagră a IŞJ Braşov se află cîteva grădiniţe din Ţara Făgăraşului. Este vorba despre două grădiniţe din comuna Voila şi alte două din comuna Mândra, dar se pare că lista ar fi mai lungă. Conform site-ului oficial al IŞJ Braşov nu pare să se desfiinţeze vreo grădiniţă, structura acestor unităţi şcolare fiind aceeaşi cu a anului ce se încheie. De exemplu, la Grădiniţa din Voivodeni sînt aprobate trei grupe, la grupa mică 10 copii înscrişi şi încă 7 locuri vacante; la grupa mijlocie 6 copii înscrişi şi 2 locuri vacante, la grupa mare 7 copii înscrişi şi un loc vacant. La Grădiniţa din Dridif sînt aprobate tot 3 grupe: grupa mică 8 copii înscrişi şi 4 locuri vacante, la grupa mijlocie 4 copii înscrişi, iar la grupa mare 4 copii înscrişi şi un loc vacant. Înscrierile au fost deschise pînă la 25 mai a.c., dar urmează şi alte etape de înscriere pînă la începutul anului şcolar.
 

Ce spun şefii, este lege!
 

     Părinţii copiilor din Dridif şi Voivodeni se declară total nemulţumiţi de decizia conducerii Şcolii Gimnaziale din Voila de a închide grădiniţele din localităţile lor. La Grădiniţa din Voivodeni încheie anul şcolar 17 copii, iar la cea din Dridif 16 copii. Părinţii spun că dacă unităţile şcolare se vor desfiinţa, îşi vor duce copiii la şcoli din Făgăraş nicidecum la sediul de comună. Directoarea şcolii Daniela Şerban vorbeşte cu convingere de necesitatea închiderii celor două grăginiţe venind cu o justificare financiară. ,,Mi s-a spus că nu mai avem bani pentru plata salariilor aferente trimestrului IV şi că trebuie să luăm o decizie. Din 5 grădiniţe cîte avem în comună trebuie să rămînă doar 3. Încă nu ştim care vor fi desfiinţate, vom lua o decizie în consiliul de administraţie al şcolii” a spus directoarea Daniela Şerban. Directoarea Şerban nici nu pune în discuţie altă variantă decît cea prezentată de şefii ei ierarhici, chiar dacă ar exista soluţii pentru salvarea celor două grădiniţe. ,,Să vin cu bani de acasă de salarii?” a fost replica directoarei.
Educatoare: ,,Am atras copiii de etnie rromă, iar acum îi alungăm?”
Deşi se vorbeşte în comună de mai bine de 2 săptămîni despre închiderea grădiniţelor din Dridif şi Voivodeni, nimeni nu spune răspicat că lucrurile aşa vor sta începînd cu 1 septembrie 2018. Educatoarele de la Dridif şi Voivodeni susţinute de celelalte cadre didactice de la şcolile din comună au solicitat în scris directoarei Şcolii Gimnaziale Voila explicaţii despre structura organizatorică din anul şcolar viitor. Pînă în prezent n-au primit un răspuns scris de la directoare. Bianca Urs, educatoarea la de Dridif, este titulară pe post şi spune că şcoala va avea obligaţia să-i asigure locul de muncă. ,,Avem înscrişi copii şi nu ar fi normal să se desfiinţez grădiniţa. Am reuşit să atragem copiii de etnie rromă la cursuri, iar acum îi alungăm. Părinţii ne-au spus clar că nu-şi vor duce copiii la grădiniţa din altă localitate” a spus educatoarea de la Dridif. Şcoala Gimnazială Voila are subordonate grădiniţele de la Dridif şi Voivodeni şi şcolile de la Sâmbăta de Jos şi Cincşor.
Şcoala Sâmbăta de Jos renumită prin disciplină
Şcoala din Sâmbăta de Jos se află în apropiere de DN1 şi funcţionează într-o clădire cu parter şi un etaj. De cum intri în şcoală, imaginea ce ţi se deschide demonstrează preocuparea personalului pentru educaţia elevilor. Parterul este dominat de un frumos muzeu în care dascălii de aici au adunat obiectele specifice satului care arată tradiţia şi obiceiul locului. La muzeul tradiţional sînt expuse un război de ţesut, costume populare, ţesături vechi, unelte şi obiecte vechi. Elevii şcolii şi-au pus şi ei amprenta în amenajarea locului, lucrările lor realizate în cadrul orelor de lucru manual şi desen sînt expuse aici. La concurenţă cu muzeul sînt şi sălile de clasă unde sînt expuse materiale didactice şi lucrări ale copiilor. Este singura şcoală din comună care are o sală de sport. Un tur al şcolii îţi lasă impresia unei atmosfere de disciplină, linişte şi curăţenie. La Şcoala din Sâmbăta de Jos funcţionează clasa I-a, clasa a IV-a şi grădiniţa cu un total de 48 de elevi. La clasa I-a predă învăţătoarea Diana Crişan celor 22 de copii proveniţi din satele comunei Voila. La clasa a IV-a este învăţătoare Roxana Opriş şi are 15 elevi din toate satele comunei. Grădiniţa este frecventată de 11 copii, educatoare fiind Maria Zibilianu.

O zi între elevi
 

     Copiii educatoarei Maria Zibilianu erau la pauza de masă. Răzbăteau din liniştea sălii, doar întrebările copiilor curioşi la vederea musafirilor. Reluarea orei de curs a fost o încîntare, cînd preşcolarii şi-au etalat lucrările desenate în timpul programului aşteptîndu-şi notele. Lăsîndu-i pe cei mici la lucru, am urcat la clasa I, sala lor fiind la etaj. Nu aveai cum să treci fără să admiri exponatele de pe pereţii holurilor şi deopotrivă numeroasele ghivece cu flori care dau culoare spaţiilor. La clasa I-a se desfăşura ora de abecedar asistată de inspectorul de specialitate. Copiii foloseau cu uşurinţă materialele didactice semn că era o obişnuinţă la ora de curs. Se auzeau pronunţiile corecte la grupurile de litere: ghe, ghi, ce, ci , ge, gi. Am urcat la etaj unde este clasa a IV-a. Elevii învăţătoarei Roxana Opriş erau la ora de limba şi literatura română. Ne-au citit la prima vedere poezia ,,Fiind băiet, păduri cutreieram” de Mihai Eminescu. O sală de clasă bine întreţinută, cu multă lumină, frumos amenajată cu mult material didactic. Băncile erau dispuse în formă de ,,U”, astfel ca fiecare dintre elevi să aibă liberă linia directă cu tabla şi învăţătoarea. Această şcoală n-a fost neglijată nici de autorităţile locale care au alocat fonduri pentru reparaţii şi investiţii, cele mai ample în 2016. Curtea şcolii care părea părăsită, a primit o altă faţă prin lucrări de amenajare realizate în 2016. ,,Urmează să investim într-o centrală termică pe care să o amplasăm într-un alt spaţiu pentru că acum este montată la subsol. Şcoala din Sâmbăta de Jos este bine organizată, iar dascălii îşi dau interesul. Dacă am avea astfel de profesori şi în alte şcoli n-am mai avea probleme” a spus primarul Gheorghe Osalciuc.

Şcoala din Cincşor
    

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     În clădirea şcolii de la Cincşor funcţionează grădiniţa, clasa pregătitoare şi clasele a II-a şi a III-a. Clădirea este bine întreţinută, iar copiii au la dispoziţie mult material didactic. Dacă pînă în urmă cu cîţiva ani, se folosea wc-ul din curtea şcolii, acum copiii folosesc două băi moderne, cu apă curentă şi canal, una pentru fete şi alta pemtru băieţi. O a treia toaletă modern amenajată este a cadrelor didactice. ,,Aici vom achiziţiona o centrală termică să deservească întreaga clădire. Vrem să construim gardul care să delimiteze curtea, vom face zugrăveli şi igienizare” a spus primarul Gheorghe Osalciuc. La grădiniţă sînt înscrişi 28 de copii, iar educatoarea lor este Oana Fărcaş. La clasa pregătitoare predă învăţătoarea Cristina Palhegyi, la clasa a II-a Andreea Meloşan şi la clasa a III-a Maria Prisadă.
 

Pe lista neagră, Dridif şi Voivodeni
 

La Dridif funcţionează doar grădiniţa unde sînt înscrişi 16 copii. Erau la ora de curs cu educatoarea lor Bianca Urs, titulară pe post. ,,Copiii sînt prezenţi la ore tot timpul, fac excepţie doar situaţiile în care sînt bolnavi. Părinţii sînt interesaţi ca micuţii lor să vină la grădiniţă pentru a ajunge bine în viaţă. Am copii talentaţi în clasă, unii cîntă frumos, alţii desenează şi povestesc” a spus educatoarea. Şcoala are centrală termică, apă şi canalizare. Vestea că s-ar putea disfiinţa grădiniţa, a adus nelinişte, iar părinţii au ameninţat conducerea şcolii din comună că îşi vor trimite copiii la oraş, nicidecum la Voila. Şi la Voivodeni funcţionează doar grădiniţa, aici fiind înscrişi 17 copii, educatoare fiind Roxana Dobrin. La Ludişor nu mai există şcoală.

Şcoala din Voila şi-a diminuat activitatea cu fiecare an ce a trecut
 

     La sediul de comună, şcoala nu mai este ce a fost odată. O recunoaşte chiar directoarea Daniela Şerban care spune că a fost elevă a acestei şcoli. Nici rezultatele elevilor nu mai sînt la înălţime, la testările anuale sau la evaluarea naţională mediile sînt foarte slabe. Aici mai învaţă doar clasele gimnaziale şi grădiniţa. La clasa a V-a sînt înscrişi 13 elevi, la clasa a VI-a 14 elevi, la clasa a VII-a sînt 9 elevi şi la clasa a VIII-a sînt 8 elevi. La grădiniţă sînt 19 copii, educatoarea for fiind Florea Adriana. Este o clădire spaţioasă şi curată. Sălile sînt bine organizate, dar cam goale. Am stat de vorbă cu directoarea Daniela Şerban despre desfiinţarea unităţilor şcolare aflate în subordinea ei. Nesigură pe ea, a declarat că deciziile au venit de la IŞJ Braşov ţinîndu-se cont de bugetul şcolii. ,,Nu mai avem bani de salarii în trimestrul IV. Nu avem ce face, nu sînt soluţii decît să desfiinţăm unele unităţi şi să repartizăm copiii la celelalte şcoli din comună. Am acceptat predarea simultană la gimnaziu, nici nu ştiu cum va fi şi am spus că se rezolvă situaţia, dar n-a fost aşa. Acum trebuie să rămînă din 5 grădiniţe doar trei” a spus directoarea.
 

Primarul apără educaţia
 

     Primarul comunei, Gheorghe Osalciuc, nici nu vrea să audă de închiderea grădiniţelor. ,,Primăria se va implica în activitatea şcolilor din comună, ne interesează educaţia copiilor noştri şi nu sîntem indiferenţi unde învaţă ei. Nu se pune problema desfiinţării grădiniţelor de la Dridif şi de la Voivodeni, mai ales că au un efectiv numeros. Nu se face economie desfiinţîndu-le. Nu se mai plătesc doi dascăli, dar transportul cine-l suportă, reparaţiile la maşini cine le suportă, salariul şoferului cine-l plăteşte. Sînt cheltuieli care cad în sarcina bugetului local şi depăşesc nivelul salariilor care dispar. Vom găsi soluţii ca grădiniţele să nu se închidă. Dacă acceptăm să le închidem, aşa vor rămîne mult timp de aici încolo. Aşa s-a întîmplat şi în 2005 cînd s-au închis multe şcoli din ţară. Dacă nu avem grijă de copiii noştri, să le oferim condiţii să înveţe, atunci ce viitor vom mai avea?” a spus primarul comunei Voila.
 

Ce spune Legea educaţiei
 

     Aşa cum arată Legea educaţiei naţionale, Legea nr. 1din 2011, învăţămîntul de 10 clase este obligatoriu, iar accesul la educaţie nu poate fi îngrădit. Conform legii, principiile care guvernează învăţămîntul preuniversitar: principiul echităţii (accesul la învăţare se realizează fără discriminare), principiul calităţii, principiul relevanţei (educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personal), principiul eficienţei (se urmăreşte obţinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente), principiul descentralizării, principiul răspunderii publice (unităţile şi instituţiile de învăţămînt răspund public de performanţele lor), principiul asigurării egalităţii de şanse, principiul transparenţei, principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia, principiul participării şi responsabilităţii părinţilor, principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare. Prin această decizie nu sînt respectate principiile invocate în Legea educaţiei.
 

Cine finanţează învăţămîntul
 

     Art. 8: Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţămînt pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Art. 9: (1) Principiile finanţării învăţămîntului preuniversitar sînt urmatoarele: a) transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învîţămînt de calitate; c) adecvarea volumului de resurse în funcţie de obiectivele urmărite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile; e) eficienţa utilizării resurselor. (2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţămîntul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau per preşcolar. (3) Invăţămîntul de stat este gratuit. (4) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin organismul specializat, stabileşte anual costul standard per preşcolar/elev. (5) Finanţarea de bază a învăţămîntului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul”.

Cînd se desfiinţează o clasă
 

     Art. 63(1) In învăţămîntul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupa cum urmează:
- educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
- învăţămîntul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20;
- învăţămîntul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25;
- învăţămîntul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30;
- învăţămîntul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30.

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 667 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

5.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4527916

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare