Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Pas proiectelor culturale din Țara Făgăraşului
Pas proiectelor culturale din Țara Făgăraşului Email
Luni, 04 Iunie 2018 17:12

 

CJ Braşov va cheltui din banii contribuabililor un million de lei pentru proiecte culturale Niciun proiect depus de solicitanţii din Ţara Făgăraşului n-a primit finanţare de la CJ Braşov Favorite la banii publici sînt 4 asociaţii din Braşov şi împrejurimile acestuia Festivaluri de jazz, film si muzică în defavoarea manifestărilor legate de Centenarul Marii Uniri Primarii făgărăşeni spun că Țara Făgăraşului nu se află în graţiile conducerii CJ Braşov


     Cînd am lecturat lista finală a proiectelor culturale finanţate din banii publici de către CJ Braşov, m-am dus cu gîndul la perioada de dinainte de Decembrie 1989, cînd conducerea ţării evita Țara Făgăraşului. Dar atunci a fost un avantaj pentru zonă pentru că localnicii au fost scutiţi de manifestări omagiale adresate celor de la conducerea ţării. Dar cînd s-a pus problema investiţiilor, acestea au fost realizate fără să se ţină cont de animozităţi, vezi combinatele chimice, şcoli, spitale, etc. Astăzi însă, situaţia este total diferită. Forul judeţean ignoră zona Făgăraşului cînd vine vorba de finanţarea proiectelor de dezvoltare economică şi culturală, dar ia cu dublă măsură voturile făgărăşenilor pentru a-şi păstra poziţii la conducerea judeţului. Un million de lei din banii publici a pus, în acest an, la bătaie CJ Braşov pentru finanţarea proiectelor culturale derulate în întreg judeţul Braşov. Niciun proiect din Țara Făgăraşului n-a fost declarat eligibil şi prin urmare nu va primi finanţare. Decizia a fost stabilită de o comisie de evaluare a proiectelor şi asumată de preşedintele CJ Braşov, Adrian Veştea. Banii vor ajungre la 17 asociaţii cu sediile în Braşov, Râşnov, Cristian. Primarii făgărăşreni se declară consternaţi de decizia CJ Braşov, mai ales că proiectele lor vizau sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. ,,Ne lăudăm cu Centenarul, dar îl sărbătorim doar din vorbe. Este penibil” a spus primarul din Ucea.
 

Jazz, film în faţa manifestărilor prilejuite de Centenar
 

     În acest an, CJ Braşov va cheltui 1.000.000 lei pentru finanţarea proiectelor culturale. Vor primi bani 17 asociaţii din cele 49 care au depus proiecte pentru finanţare din bugetul judeţului, suma totală fiind de 993.078 lei. Patru dintre proiectele aprobate vor primi în total 396.950 lei, fiecare avînd o finanţare nerambursabilă de maxim 100.000 lei, contribuţia beneficiarului fiind de 100.000 lei. Pe lista cîştigătorilor se află un festival de jazz, Amural Festival Visual, un festivalul de film şi istorii (Râşnov) şi un festival de artă la Cristian. Și proiectul Casei de Cultură Făgăraş s-a încadrat la această secţiune, dar nu va fi finanţat. Alte 13 evenimente au beneficiat de bugete mai mici (sub 200.000 lei) suma totală a cofinanţării din partea Consiliului Judeţean fiind de 597.128 lei, fiecare proiect beneficiind de maxim 50.000 lei. Niciun proiect depus de vreo primărie sau asociaţie din Ţara Făgăraşului nu a fost declarat eligibil. Primăria Victoria a cerut finanţarea festivalului ,,La noi la Victoria veniţi”, dar comisia de evaluare i-a acordat un punctaj sub cel minim. Primăriile Şinca Nouă, Drăguş, Jibert, Ucea, Lisa, Beclean au solicitat finanţări pentru acţiunile ce marcau Centenarul Marii Uniri, dar nu au obţinut banii necesari organizării acestor manifestări.
 

La mîna unor funcţionari publici
 

     Comisia de evaluare a proiectelor a fost formată din următorii funcţionari publici: Iureş Nicoleta, Prahoveanu Daniela, Domocoş Lorena, Nazare Ruxandra, Popica Radu. Contestaţiile au ajuns la comisia investită prin decizia preşedintelui CJ Braşov, Adrian Veştea şi care a avut următoarea componenţă: Popa Andreia, Popescu Claudia şi Câmpean Ana. Solicitanţii din Țara Făgăraşului critică atît ghidul de finanţare, dar şi activitatea comisiilor.
 

Gheorghe Sucaciu: Mi se pare lipsă de respect din partea CJ Braşov
 

     ,,Manifestările culturale pe care Municipiul Făgăraş le are în vedere pentru a sărbători Centenarul Marii Uniri sînt reunite în proiuectul ,,Uniţi în Centru”. Sînt mai multe activităţi de amploare: peste 200 copii cu profesori din toată lumea, avem Ziua universală a iei cînd ne dorim identificarea a 100 de femei cu ii de peste 100 de ani şi formarea în jurul Cetăţii a unui traseu cu bicicleta. Este festivalul tradiţional ,,Foaie de ceapă” lacare va fi invitat academicianul Ion Aurel Pop. O altă acţiune va reuni coregrafii de ansambluri folclorice. Din păcate proiectul Făgăraşului a fost exclus de la finanţare. După cîte văd CJ Braşov nu este interesat să aloce bani pentru a se ărbători Centenarul în Țara Făgăraşului. Sînt alte interese. Proiectul Casei de Cultură era de 200.000 lei, iar contribuţia noastră era de 100.000 lei. Nu îi interesează aceste activităţi pentru că nicio instituţie făgărăşeană nu a primit finanţare. Mi se pare ori o răzbunare a CJ Braşov. Proiectul Făgăraşului a primit 75 puncte, dar ni s-a spus că s-au terminat banii. Au luat finanţare doar anumite asociaţii din Braşov. Nu cred că un festival de jazz trebuie finanţat din banii publici în faţa Centenarului. Mi se pare lipsă de respect din partea CJ Braşov faţă de făgărăşeni, spun acsta pentru că niciun proiect depus de vreo instituţie din Țara Făgăraşului n-a fost aprobat. Pe de altă parte, consider că ghidul şi grila de punctare sînt foarte subiective. Noi ne-am evaluat proiectul la singe şi am întrunit 83 puncte, aşa am depus contestaţie. Ni s-a spus că analizează contestaţiile expertţi independenţi, dar am constatat că sînt angajaţi din instituţiile subordinate CJ Braşov. Dacă Țara Făgăraşului trebuie dată la o parte, să ni se spună direct: voi nu trebuie să vă dezvoltaţi economic, cultural şi atunci ne luăm măsuri. Cînd au lansat aceste ghiduri trebuia să se gîndească bine ca la aceste finanţări să aibă acces tot judeţul. La grila la care ne-am încadrat noi, de 200.000 de lei, au fost finanţate 4 proiecte. Aveam încă o şansă dacă la evaluarea de după contestaţie primeam peste 70 de puncte, dar ne/au acordat 68 de puncte. Pe 18 mai am depus contestaţiam dar nu am rimit răspuns. Ne rezervăm dreptul să acţionăm în instanţă şi o vom face. Vom face evenimentul cu banii noştri, mai puţini ce-i drep@ a explicat primarul Făgăraşului în conferinţă de presă. .

Cornel Greavu: Prin aceste proiecte păstrăm tradiţia Drăguşului
 

     ,,În data 16 mai a.c.,, am primit adresa nr. 7.769 de la CJ Braşov prin care am fost înştiinţaţi că nu ne aflăm pe lista proiectelor finanţate pentru că nu am obţinut 70 de puncte. În data de 18 mai a.c., am făcut contestaţie, pentru a se reevalua proiectul. Suma solicitată pentru proiectul Festival Cultural al Marii Uniri la Drăguş a fost de 49.900 lei. Proiectul nostru a fost punctat de comisia de evaluare cu doar 57 de puncte, cred că este o greşeală, am fost depunctaţi. În proiectul respectiv erau prinse trei evenimente culturale, Buzduganul, Nuntă tradiţională la Drăguş şi Festivalul Cultural al Marii Uniri. Aşteptăm reevaluarea punctajului, transmiterea grilei de evaluare şi motivaţia care a stat la baza respingerii proiectului. Prin aceste proiecte, noi păstrăm tradiţia şi obigeiul satului, ar fi păcat să nu mai organizăm astfel de evenimente care au devenit o tradiţie în satul Drăguş” a spus primarul comunei Drăguş, Cornel Greavu.

Marian Băcilă: Chiar sărbătorim din vorbe centenarul Marii Uniri?
 

     ,,Unirea în conştiinţa ucenilor” a fost proiectul depus de Primăria comunei Ucea. ,,Am depus contestaţie, ne pare rău că nu primim finanţare pentru o acţiune culturală comună cu fraţii Basarabeni. Am vrut să sărbătorim Centenarul Marii Uniri alături de fraţii din Republica Moldova. În prima parte a lunii septembrie a.c., un grup de copiii din Republica Moldova trebuia să vină la noi în comună să sărbătorim Marea Unire. Noi suportam o parte din cazare şi transport, ţinînd cont că este anul centenarului. Nu ştiu cum o să-i anunţăm, le vom spune că reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov nu au alocat fonduri pentru proiectul nostru? Sîntem penibili, de cea mai joasă speţă. Din bugetul local în acest an nu ne permite nicio cheltuială în plus. Mă deranjează enorm, că pe lista proiectelor culturale finanţate de CJ Braşov sînt asociaţii şi fundaţii. Chiar sărbătorim din vorbe Centenarul Marii Uniri? ” a spus primarul comunei Ucea, Marian Valentin Băcilă.

Două proiecte respinse la Victoria
 

     Primăria Victoria a depus la CJ Braşov proiectul cultural ,,La noi la Victoria veniţi” , însă în urma finalizării procedurii de evaluare acesta a obţinut doar 63 puncte. Și proiectul ,,Festival de Folk în inima ţării” depus de Casa de Cultură Victoria a fost declarat neeligibil.
 

Bani pentru proiecte sportive şi sociale
 

     Nici proiectele sportive ale asociaţiilor făgărăşene n-au întrunit punctajele prevăzute în regulamentul CJ Braşov. Este vorba despre proiectul ,,Bikeathon Ţara Făgăraşului”, ediţia a V-a şi cel al Transmont Făgăraş. Proiectele sportive finanţate de CJ Braşov în acest an ,,uşurează” bugetul judeţului cu suma 271.803,8 lei. Deşi a fost dată ca definitivă lista de finanţare a proiectelor sportive, conducerea forului judeţean a anulat prcedura la sfîrşitul lunii mai pe motiv că ghidul era incomplete şi eronat. Niciunul dintre cele zece proiecte înregistrate de către fundaţii sau asociaţii de servicii sociale nu s-a „calificat“ pentru a obţine finanţările nerambursabile puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Braşov. Pentru a beneficia de finanţarea nerambursabilă pe proiecte concrete, fundaţiile şi asociaţiile trebuiau, pe de-o parte, să îndeplinească toate criteriile de eligibilitate, iar pe de altă parte, să obţină minimum 65 de puncte. Din cele zece proiecte depuse, doar trei au fost declarate eligibile, însă niciunul nu a reuşit să obţină punctajul minim de 65, pentru a intra la finanţare. Dintre cele patru eligibile, cel mai bun punctaj l-a obţinut Asociaţia de Servicii Sociale SCUT, pentru proiectul „Aftercare start“ (63,2 puncte), urmat de Fundaţia Creştină „Osana“ pentru proiectul „Eu pot, eu sînt valoros“ (53 puncte) şi Fundaţia pentru Copii Abandonaţi, pentru proiectul „Activităţi psiho-pedagogice şi educative cu copiii aflaţi în plasament la Casa Prichindel“ (51,4 puncte). Alte şase proiecte au fost respinse din start, din cauza unor neconformităţi administrative. Este vorba despre Asociaţia „Zîmbeşte pentru viitor“, cu proiectul „Zîmbeşte şi trăieşte“, Asociaţia Rază de Speranţă în Intervenţia şi Terapia Tulburărilor din Spectrul Autist, cu proiectul „Reconnect prin meloterapie şi arte combinate“, Fundaţia Creştină Diakonia- filiala Braşov, cu proiectul „Zîmbet pentru vîrsta a treia“, Asociaţia Filantropică Medical-Creştină Christiana Braşov, cu proiectul „Accent“ şi Fundaţia Hospice Casa Speranţei, cu proiectul „Împreună reuşim. Mai bine, pentru copiii cu boli incurabile. Centru de zi Hospice Casa Speranţei“. Bugetul alocat proiectelor de asistenţă socială a fost de 302.400 de lei. (Lucia BAKI)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 639 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

3.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4527921

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare