Monitorul de Făgăraș - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii!

Home Reportaje Năvala apelor, episodul iunie
Năvala apelor, episodul iunie Email
Marţi, 03 Iulie 2018 11:16

 

Mai multe localităţi din judeţul Braşov au fost afectate de inundaţii Pompierii şi jandarmii au salvat oamenii şi animalele din calea apelor

     Ploile abundente de săptămîna trecută au scos rîurile din matcă şi au făcut prăpăd în mai multe localităţi din judeţul Braşov. Codul roşu de inundaţii a fost menţinut timp de mai multe zile săptămîna trecută, dar apogeul s-a înregistrat în 30 iunie 2018. Au fost afectate case, goospodării, drumuri, poduri şi terenuri agricole. S-a repetat situaţia gravă din luna aprilie cînd inundaţiile au făcut ravagii. Sîmbătă s-au înregistrat cele mai multe depăşiri ale cotelor de inundaţii şi în localităţi din Țara Făgăraşului. În localităţile Mândra, Şinca Veche, Toderiţa, Şercăiţa, Poiana Mărului, Comăna apele au inundat drumurile, grădinile şi multe gospodării. Au acţionat pompierii şi jandarmii împreună cu voluntarii de la SVSU.
 

Stîna din calea apelor
 

     Ca-ntr-un scenariu cu repetiţie, o stînă de oi a fost ameninţată de ape la Mândra. La fel ca la inundaţiile din luna aprilie. Pompierii au fost solicitaţi vineri noaptea în jurul orei 23.00 pentru a salva animalele de la stîna amplasată între DN1 şi rîul Olt, în zona pîrîului Sebeş. La stână erau 1000 oi, 22 porci, 38 vaci şi un cal. 20 subofiţeri de la ISU Făgăraş, doi de la ISU Victoria şi 4 de la ISU Braşov au acţionat contra cronometru şi au scos animalele din zonă şi le-au dus în zona şantierului de la Mândra, la dig. După 3 ore, pînă la 1.50, animalele au fost în siguranţă. ,,Când am ajuns apa avea 50 cm. Am transportat porcii cu o remorcă, restul animalelor le-am mînat pînă la loc sigur” au spus pompierii. Primarul comunei Mândra, Şerban Ioan Taflan, spune că nu este aceeaşi stînă care a creat probleme în luna aprilie. 


Saci la podul de la Comăna
 

     Ameninţat de ape a fost şi podul de la Comăna care a fost scos din uz la inundaţiile din aprilie. Salvatorii au format un dig de saci pentru ca apa să nu năvălească spre sat şi să distrugă mai mult soseaua ce leagă Crihalma de Cămăna de Jos.
 

Pagube la Poiana Mărului
 

     Puhoaie de apă au năvălit şi la Poiana Mărului unde mai multe case au fost grav afectate. Localnicii şi-au riscat viaţa pentru a mai salva din bunurile aflate în casele ce erau în pericol de prăbuşire. Drumul ce leagă Poiana Mărului de Şinca a fost acoperit de apă, iar autorităţile au dispus închiderea circulaţiei.
 

Podul de cale ferată s-a prăbuşit
 

     Pîraiele ce traversează satele Şinca Veche, Toderiţa, Şercăiţa şi Mândra au ieşit din matcă şi au acoperit drumurile. La Săcele, Târlungeni, Măieruş, Braşov, Mărcuş, Zărneşti, Purcăreni, Gârcini, Sohodol, Predeluţ, apa a intrat în casele şi curţile oamenilor. Podul de cale ferată de la Budila s-a rupt din cauza viiturii. Prăbusirea lui s-a produs imediat dupa ce trenul a trecut, pasagerii scapînd ca prin minune. Acest pod făcea legătura între Braşov şi Întorsura Buzăului şi a fost construit în 1931. Linia ferată este administrată de gestionarul privat – RCCF Trans. Circulaţia pe acestă rută a fost închisă.
 

Fond pentru situaţii de urgenţă degeaba
 

     În judeţul Braşov a fost instituit cod roşu de inundaţii pînă duminică dimineaţa. Autorităţile vor stabili pagubele produse de inundaţii, o procedură aplicată la fiecare val de inundaţii ce se abate asupra localităţilor. Consiliul Judeţean Braşov deţine un fond bănesc destinat situaţilor de urgenţă care este administrat de preşedintele forului judeţean. ,,Pentru inundaţiile din luna aprilie am depus documentaţiile la judeţ, suma necesară acoperirii pagubelor fiind de 40.000 de lei. Nu s-au plătit nici acum acei bani. Consider că acel fond trebuie folosit pentru prevenţie nu penstru a acoperi pagube. La noi în judeţ nu se face prevenţie. Am cerut bani de la CJ Braşov pentru a construi un zid, dig, la Toderiţa, dar nu mi s-a aprobat. Acum apa a distrus şoseaua. Nimeni din CJ Braşov nu-şi asumă cheltuielile din acest fond de situaţii de urgenţă. Nu este normal” a explicat Şerban Taflan, primarul comunei Mândra. Această comună a fost afectată de inundaţiile din aprilie, dar şi de cele din 30 iunie. (L.B.)

Comments
Comentariu nou Cautare
Scrieti comentariu
Nume:
Email:
 
Titlu:
 
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

 

      Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba. 

     S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

 

     Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...

Caută in site ...

Vizitatori online

Avem 17 vizitatori online

Curs valutar BNR

Vremea in Fagaras

Poze din Făgăraş şi Ţara Făgăraşului

10.JPG

Cartea

Publicitate

Statistici

Membri : 14
Conţinut : 774
Număr afişări conţinut : 4501190

FaceBook

Horoscop zilnic

Informatii utile



Ziare