Dezastru în agricultură - Tone de cartofi aruncate pe cîmp

Producătorii de cartofi din Ţara Făgăraşului şi-au golit beciurile şi depozitele de producţia rămasă nevîndută Cartofii româneşti sînt aruncaţi, iar pieţele sînt pline cu cartofi din import Statul român nu este preocupat de soarta producătorilor de cartofi

Tone de cartofi sînt aruncate de producătorii din Ţara Făgăraşului pe cîmp pentru a-şi elibera beciurile şi depozitele. Localnicii au rămas cu producţia de cartofi de anul trecut nevîndută, iar noua recoltă nu au unde să o depoziteze. Sînt cartofi ambalaţi în saci care zac pe cîmp în apropierea satului Ileni. ,,70 tone de cartofi i-am avut în depozit, cam 60% dintre ei erau cartofi de sămînţă. Am rămas cu ei şi atunci i-am aruncat pe cîmp. Nu afectează Mediul pentru că sînt biodegradabili şi animalele scoase în cîmp îi mănîncă” a explicat un producător din Ileni. Nu este singurul caz înregistrat, majoritatea producătorilor de cartofi din Ţara Făgăraşului s-au trezit cu beciurile şi depozitele încărcate în primăvară şi i-au aruncat.

Producător: ,,Nu putem concura la preţuri cu cartofii din import”

Un producător este şi primarul din Mândra, Șerban Taflan, care cultivă an de an zeci de hectare de cartofi. Dar pentru că a rămas şi el cu tonele de cartofi nevîndute, în acest an a cultivat doar o suprafaţă de 4 hectare. ,,Este o situaţie aberantă. Se aduc din Polonia cartofi en-gros cu 16 bani/kg. Depozitele din Oradea, de exemplu, sînt pline, iar noi rămînem cu cartofii. Nu avem cum să scădem preţul pentru a concura cu cartofii din import. Numai că lumea nu ştie că acei cartofi sînt pentru animale, iar din cauza preţului mic ei cumpără pentru consum. Concluzia este clară, vor să ne scoată de pe piaţă. În plus nici sămînţa de cartofi nu este controlată. Într-un an a fost adusă sămînţă din import şi s-au putrezit cartofii în pămînt. În toamnă am vîndut cartofi cu 35 bani/kg la en-gros, iar comercianţii din pieţe au vîndut cu 50 bani/kg şi chiar 1 leu/kg. Ţara Făgăraşului are o tradiţie în cultura cartofului, dar se vrea distrugerea acesteia. În perioada interbelică ajungeau cartofii din Ţara Făgăraşului la Viena, Austria şi în Germania. Cartofii aveau calitate” a explicat Șerban Taflan.

Statul român este incapabil să reglementeze piaţa cartofului

Inginerul Cleonic Sucaciu, specialist în cultura cartofului, nu pare surprins de această situaţie. El spune că statul român are obligaţia să creeze o piaţă concurenţială egală, dar nu este capabil să respecte prevederea din constituţie. Prin urmare, s-a ajuns la momentul în care producţia de cartofi din România, şi implicit cea din Ţara Făgăraşului, se aruncă. ,,Am spus de peste 15 ani că se va ajunge aici. Anul trecut s-a înregistrat supraproducţie de cartofi în toată Europa. Preţul practicat în Europa a fost de 70 euro/tonă la care adăugînd şi costurile de transport de 50-80 euro/tonă, s-a ajuns la un preţ mediu, în lei, de 0,69-0,72 lei/kg. Producătorii români au fost obligaţi să respecte şi ei acest preţ şi să vîndă sub 0,69 lei/kg, pentru că piaţa cartofului este liberă. În România preţul a fost de 60 bani/kg. Numai că en-grosiştii denotă comoditate şi în loc să bată la porţi prin Ileni, sau oriunde sînt producţii de cartofi, mai bine cumpără un tir din import care le este adus direct în depozit, la un preţ mai mic decît cel din România. Ca să nu mai vorbim despre economia subterană. Mai mulţi factori participă la această situaţie dezastruoasă pe care producătorii români o întîmplină. Am discutat recent cu un producător făgărăşean, care a rămas cu cartofii nevînduţi şi costurile, evident, neacoperite. În acest an a renunţat la producţie. Dacă mergeţi pe cîmp şi comparaţi cu anii trecuţi, veţi vedea că nu mai sînt culturi de cartofi. Oamenii nu mai vor să meargă din pagubă în pagubă. Dar importăm cartofi din Egipt şi din UE unde comerţul este liber. Românii consumă cartofi din Franţa, nu pentru că ar fi de calitate, ci pentru că sînt mai aspectoşi, lucioşi, iar preţul este mai bun. Cartoful din România ar trebui să se vîndă la un preţ mai mic. Ca o concluzie, statul român nu este capabil să reglementeze piaţa cartofului” a explicat ing. Cleonic Sucaciu. Dacă mai adăugăm şi lipsa unei culturi a comerţului, se ajunge la această situaţie. Localnicii preferă să vîndă en-detail cartofii la poartă sau în parcări, în loc să se organizeze în asociaţii care să le permită un comerţ civilizat.

Românii consumă cartofi din import

În România se cultivă cartofi pe o suprafaţă de 34.600 hectare. La o producţie de 22-24 tone pe hectar, anual România înregistrează o producţie de 761.200 tone pînă la 830.400 tone. Aşa cum spun specialiştii, nu ar fi nevoie de importuri de cartofi, numai că piaţa cartofului este una speculativă, iar importurile de cartofi de pe piaţa UE şi egipteană sînt masive. Acest fapt duce la pierderi în producţia autohtonă de 30-40%. Cu alte cuvinte, cartofii româneşti de bună calitate ajung la gunoi, iar producţia din alte ţări de o calitate îndoielnică este consumată de români.

Staţii de biogaz

În Germania, pierderile înregistrate la cultura de cartofi sînt transformate în profituri pentru producătorii de cartofi. Dar statul german este preocupat de situaţia producătorilor autohtoni şi le acoperă o parte din pagubă. Este vorba despre staţiile de biogaz care funcţionează pe teritoriul Germaniei asigurînd surse de energie alternative. Aşa se face că producătorii de cartofi vînd producţia nevalorificată pe piaţa de consum acestor staţii de biogaz ca materie primă. Pe lîngă preţul acordat de aceste staţii de biogaz, şi statul german le acordă sume de bani pentru cantităţile de cartofi furnizate pentru producerea de energie alternativă. Cam 60% din pierderi îşi acoperă producătorii germani. În România însă, nu funcţionează astfel de obiective de producere de energie alternativă, dar nici statul român nu este preocupat de situaţia producătorilor de cartofi. (Lucia BAKI)

Comments

Comentariu nou

Cautare

Cele mai noi articole

Cele mai citite articole

EDITORIAL

Cu spatele la altar!

Oamenii bisericii privesc, aplaudă şi se complac în mocirla politică. Preoţi, primari, miniştri mint în faţa altarului. O şedinţă politică în faţa altarului. Au fost ingredientele unei acţiuni desfăşurate într-o biserică din judeţul Prahova, organizată de preoţi, parlamentari, primari, miniştri. Toţi s-au înşirat la o masă împodobită, amplasată în faţa altarului, dar cu spatele la altar. S-a vorbit mult şi degeaba.

S-a aplaudat, s-a bisat, iar la sfîrşit s-a trecut la îmbrăţişări şi pupături de mîini. Care pe care. Pe oameni îi pot înşela şi manipula, dar pe Dumnezeu, cu siguranţă, nu!Încă o dovadă că în ziua de azi religia şi biserica nu mai înseamnă credinţă. Aşa vor ei, tagma preoţească şi acei inşi care au impresia că stăpînesc lumea. În ziua de azi, omul trăieşte în nimicnicia lui, fără principii morale. Mare păcat!

Citește mai departe...

În ediţia tipărită

Făgărăsenii spun că s-au săturat de emisiunile politice de la TV

Piaţa mass-media din România abundă de televiziuni şi de radiouri care completează presa scrisă ca formatori de opinie. Toate sînt urmărite, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cetăţeni, pentru că le consideră surse de informaţii. Mai nou şi internetul sau reţelele de socializare sînt folosite ca surse de informaţii, deşi nu arată întotdeauna realitatea. În ultimii ani, cetăţenii s-au maturizat în ceea ce priveşte alegerea sursei din care obţin informaţiile care le arată ce se întîmplă în jurul lor, în oraşul, judeţul în care locuiesc sau în ţară. Tocmai de aceea, numărul celor care urmăresc emisiuni Tv sau radio este diferit. (Continuarea doar în ediţia tipărită)

Citește mai departe...