Spune Corina Drăgoiu, directorul CN ,,Doamna Stanca, cea mai veche unitate şcolară din Făgăraş
De 140 de ani funcţionează pe strada Doamna Stanca din Făgăraş o unitate de învăţămînt. A purtat diferite denumiri în acest răstimp, dar calitatea procesului de învăţămînt a rămas aceeaşi indiferent de titulatură sau de regimul politic. Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca” se numără printre cele mai vechi şi renumite instituţii de învăţămînt din Ţara Făgăraşului, cea mai veche atestare documentară fiind registrul matricol din 1877 al şcolii confesionale germane care înregistrează preluarea clasei de către un învăţător, dar există referiri că această vechime se poate întinde pînă în anul 1700. După Marea Unire din 1918 şcoala a trecut în proprietatea statului român, limba de predare fiind română. Primele cadre didactice ale şcolii au fost Gheorghe Dragoş, Cornelia Dobrin, Victoria Scurtu, Eufrosina Ştefan şi Lazăr Roşculeţ. La fel ca şi atunci, astăzi dascălii şcolii desfăşoară un act educaţional de calitate, chiar dacă legislaţia în domeniu nu-i prea avantajează întotdeauna. Dacă la începuturi erau doar vreo 60 de elevi împărţiţi în vreo două clase, astăzi numărul lor este mult mai mare, 46 de clase de elevi de la ciclul primar la cel liceal care au la catedre 90 de dascăli calificaţi. Am stat de vorbă cu directorul colegiului, prof. Corina Drăgoiu, pentru a afla noutăţile aduse de noul an şcolar.
- Reporter.: CN ,,Doamna Stanca” este unitatea şcolară din Făgăraş cea mai veche din municipiu care obţine rezultate foarte bune an de an. La bacalaureatul de anul trecut, de exemplu, promovabilitatea a fost 100%. În acest an şcolar colegiul are personal calificat sau unele catedre sînt acoperite şi de suplinitori?
- Corina Drăgoiu: La Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca“ avem în acest an şcolar 90 de cadre didactice, iar în proporţie de 80% sînt titulari, şi aici vorbim de 72 de persoane, atît profesori cît şi învăţători. Avem două cadre didactice detaşate, dintre care unul venit din Germania, care predă doar la secţia germană. Avem 18 suplinitori, dar cu toţii sînt calificaţi. Trebuie să specific că nu toţi profesorii au ore doar aici, unii mai predau şi în alte şcoli pentru a-şi completa catedra. De exemplu, avem titulari care predau şi la ,,Radu Negru”.
Şcoala cu predare în limba germană
- R.: Cîte clase aţi format în acest an şcolar şi ce profiluri?
- C.D.: În instituţia noastră avem 46 de clase, 16 clase pentru învăţămîntul primar, 14 pentru învăţămîntul gimnazial şi 16 pentru cel liceal. Pentru profilul real avem opt clase: matematică-informatică şi ştiinţele naturii, ambele cu secţii în limba română şi germană. Avem aici patru clase cu predare în limba română şi patru clase cu predare în limba germană. La profilul uman avem, de asemenea, tot opt clase cu specializările filologie intensiv engleză cu trei clase în limba română, o clasă de filologie bilingvă pentru limba engleză, cu un număr egal de ore atît pentru limba engleză şi limba română, după care se obţine un atestat pentru limba engleză şi patru clase cu specializarea ştiinţele sociale.
- R.: Cea mai căutată secţie de la colegiul pe care-l conduceţi este secţia cu predare în limba germană. De ce părinţii ţin să-şi dea copiii la limba germană?
- C.D.: Este foarte căutată de făgărăşeni secţia de limbă germană, care are clase începînd de la grupa pregătitoare şi pînă la clasa a XII-a. Sînt în total treisprezece clase în care se pregătesc 260 de elevi. Tendinţa este de a creşte clasele, pentru că, din constatările noastre de-a lungul anilor, foarte mulţi părinţi optează să îşi aducă copiii aici, ceea ce demonsterază calitatea personalului didactic, cu o promovabilitate de sută la sută şi cu punctaje foarte mari.
Bursă de studiu în Germania
- R.: Un elev al colegiului a obţinut o bursă de studiu în Germania. Cum s-a ajuns la o astfel de realizare?
- C.D.: Teodor Melchior, un absolvent al secţiei germane de la noi, a obţinut o bursă de studiu în Germania în valoare de 20.000 de euro. Bursa este pe perioadă de patru ani, Teodor studiind la o facultate de agricultură din Germania. Elevul nostru a obţinut bursa în cadrul unui concurs naţional organizat de Ambasada Germaniei în România.
Parteneriat cu Consulatul Germaniei de la Sibiu
- R.: Aveţi cadre didactice calificate la secţia de limbă germană?
- C.D.: Da, avem cadre didactice calificate pentru secţia cu predare în limba germană.
Între Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca“ şi Consulatul Germaniei din Sibiu există un parteneriat dedicat şcolilor cu învăţămînt în limba germană maternă care organizează un examen pentru atestatul ,,Deutsc Sprate 2“, un atestat în limba germană, ca şi cel de engleză. În urma acestui parteneriat de colaborare un profesor originar din Germania este trimis aici în fiecare an. În judeţul Braşov doar noi şi cei de la liceul ,,Honterus“ din Braşov avem un asemenea parteneriat care este foarte avantajos pentru şcoala noastră.
- R.: Şcolile din România întîmpină probleme legate de personalul auxiliar. Foarte multe posturi au fost desfiinţate sau au rămas vacante. Care este situaţia la CN ,,Doamna Stanca”? C.D.: Sînt treisprezece persoane pe posturi de personal didactic- auxiliar şi nedidactic. Pentru personalul didactic auxiliar avem posturile de contabil-şef şi contabil, secretar şef şi secretar, informatician- administrator de reţea, bibliotecar şi laborant, aici sînt incluse şapte persoane. În ceea ce priveşte personalul nedidactic avem doi muncitori pentru întreţinere, şase persoane pentru curăţenie şi patru portari care asigură ordinea la colegiu şi la Şcoala Generală nr. 7, unitate arondată colegiului. Numărul de persoane nu coincide însă neapărat cu numărul de posturi.
Cei mai vechi dascăli
- R.: Mai apelaţi şi la profesorii pensionari pentru a acoperi catedrele?
- C.D.: Cei mai vîrstnici profesori ai şcolii noastre care sînt în prezent pensionari, dar predau la colegiul nostru sînt Aurel Aldea, profesor de matematică, şi Mircea Prescure- profesor de istorie. Consiliul de administraţie al şcolii le-a acordat celor doi profesori cîteva ore în regim de plata cu ora, din catedrele rezervate directorului adjunct- pe matematică, şi ale directorului- istorie, datorită calităţii lor didactice.
CNP-ul pus pe carnetul de elev
- R.: O noutate pentru acest an şcolar venită de la MEN este introducerea CNP-ului pe carnetele de elev. Cum vedeţi această situaţie, a fost agreată de elevi şi de părinţi?
- C.D.: Da este o nouă decizie a Ministerului Educaţiei de a introduce CNP-ului pe carnetele de şcoală ale elevilor. Acest lucru nu afectează activitatea didactică şi nu există nemulţumiri nici din partea părinţilor şi nici a dascălilor, deşi lumea nu înţelege neapărat importanţa acestui aspect. Eu personal nu am o părere în acest sens, carnetul este un document de identificare al elevului, nu ştiu dacă intră sub incidenţa legii protecţiei datelor cu caracter personal. Chiar nu ştiu de ce au pus şi CNP-ul pentru că erau deja poza şi semnătura directorului pe carnet. În carnete trecem notele şi nu ne afectează acest lucru. Nu am avut vreo sesizare de la dascăli sau de la părinţi în acest sens. Fiecare şcoală şi-a achiziţionat carnetele respectînd tipizatul respectiv.
(Ștefan BOTORAN)
De la Şcoală civilă la Colegiu naţional
- În decursul anilor şcoala a funcţionat sub diferite denumiri.
- În anii 1919 – 1920, purta denumirea Şcoala Civilă de Stat pentru fete din Făgăraş
- În deceniul al IV-lea, Liceul ,,Doamna Stanca”
- După reforma din 1948- ,,Liceul nr. 2 din Făgăraş,
- În anul 1977 s-au desfiinţat cursurile liceale, rămînînd doar gimnaziul, ca ,,Şcoala generală nr. 6
- După 1990 s-a revenit la denumirea Liceul Teoretic ,,Doamna Stanca”,
- Din 1999, instituţia devine Colegiul Naţional ,,Doamna Stanca”.
- Începînd cu anul 1996 este instituţie afiliată UNESCO”