Pe tot parcursul anului 2018, în Făgăraş şi în Ţara Făgăraşului s-au organizat manifestări care să marcheze Marea Unire. Iar de 1 Decembrie vor fi alte acţiuni la care sînt invitaţi făgărăşenii şi care vor aduce în atenţia publicului evenimentele care s-au petrecut acum 100 de ani. Făgărăşenii apreciază efortul autorităţilor, dar din păcate audienţa este destul de redusă la manifestările respective, mai ales în municipiu. În comune însă, astfel de manifestări sînt mult mai apreciate şi implicarea sătenilor este mare. Au fost festivaluri, au fost ceremonii, au fost simpozioane, au fost prezentate programe artistice, şezători, depuneri de coroane, în şcoli elevii au prezentat eseuri în cadrul orelor de istorie sau de dirigenţie, au fost inaugurate muzee locale, au fost manifestări în care au fost omagiate personalităţile locale din veacurile trecute, au fost expoziţii, au fost concerte,au fost acţiuni umanitare. Pe lista organizatorilor s-au aflat primăriile făgărăşene, instituţiile publice de cultură şi istorie, unităţile militare, asociaţii şi fundaţii, şcoli. Mai toate însă au folosit banii publici pentru organizarea manifestărilor. Făgărăşenii sînt de părere că a comemora Unirea la 100 de ani presupune în primul rînd păstrarea calităţilor pe care le-au avut înaintaşii noştri atunci cînd au înfăptuit actul istoric din anul 1918. Unitate, patriotism local, simţul dreptăţii şi al corectitudinii, respectarea valorilor, sînt doar cîteva din tributele respectate de români atunci şi care au dus la istoricul act al Marii Uniri. Făgărăşenii sînt de părere că în 100 de ani românii s-au pierdut în democraţia înţeleasă greşit. Aşa se face că astăzi avem dezbinare şi nu, unitate, avem corupţie şi infracţiuni, avem politicieni care îşi fac propria politică, una paralelă cu interesul românilor, avem minciună în locul adevărului, iar dreptatea moare pe zi ce trece. La 100 de ani de la Unire, făgărăşenii spun că Făgăraşul nu mai este ce a fost odată. Ei se referă în primul rînd la rostul făcut în acele vremuri de înaintaşi, la organizarea vechiului tîrg, la aspectul oraşului, dar şi la calitatea oamenilor care făcea ca fiecare om să-şi cunoască locul şi să-şi respecte vecinul, colegul, ruda, fratele sau părintele. Mai spun că pe atunci valoarea era cea care dicta mersul zilnic al lucrurilor, pe cînd astăzi se promovează nonvaloarea, iar munca aducătoare de plus valoare nu mai înseamnă sudoare şi implicare, ci furt şi laudă. Dacă Făgăraşul a cunoscut cea mai mare dezvoltare în perioada interbelică, atunci cînd a dat mari personalităţi naţionale şi nu numai, pe parcurs lucrurile s-au schimbat. Au devenit reprezentanţii comunităţii locale oameni fără valoare, dar care au susţinut, la nivelul lor de cunoaştere, interesele celor care i-au promovat. Nici astăzi nu s-a eliminat acea stare de fapt care a dominat Ţara Făgăraşului peste o jumătate de veac întrucît s-au împămîntenit bine metehnele regimului ce nu se vrea îndepărtat. Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu făgărăşenii care şi-au spus opiniile legate de aşteptările lor la 100 de ani de la Marea Unire. Cîteva dintre părerile lor sînt titrate în rubrica ,,Vocile Ţării Făgăraşului”.
Maria M., 70 de ani, pensionară, Făgăraş
- ,,Anul 2018 este anul Centenarului pentru România. Se împlinesc 100 de ani de cînd strămoşii noştri au creat România Mare. Regret să spun, dar în țară este un dezastru. Cu ani în urmă era o rînduială, toată lumea avea un loc de muncă şi o casă, acum îți este frică să mergi pe stradă din cauza tîlharilor. De 25 de ani tinerii pleacă din țară din cauza salariilor mici. Îmi amintesc cînd am terminat liceul în 1970, cînd Făgăraşul era plin de viață şi de tineret. Acum am rămas pensionarii şi copiii. Regret, dar România a ajuns cu economia la pămînt. O duc bine doar cei care au funcții de conducere şi care nu fac nimic pentru restul populației”
Moroşan Sandu, 68 ani, pensionar, Făgăraş
- ,,Făgăraşul a crescut din punct de vedere turistic, dar ne lipseşte infrastructura. Prin intermediul ziarului ,,Monitorul de Făgăraş” vreau să fac o propunere pentru Executiv şi Legislativ să investească mai mult în Cetatea Făgăraşului pentru că avem şanse mari să devenim un oraş turistic. Cetatea Făgăraşului trebuie să intre într-un circuit turistic ca să atragă cît mai mulți turişti. Și statuia Doamnei Stanca trebuie pusă în valoare”
Damian Florica, 71 ani, pensionară, Făgăraş
- ,,Se putea mult, mult mai bine. De 30 de ani străzile sînt praf, iar fațadele la blocuri sînt sub orice critică. Populația făgărăşană a scăzut mult, tineretul pleacă în străinătate din cauza salariilor mici şi din lipsa locurilor de muncă. Este trist ce vă spun, dar adevărat”
Vancea Nina, 58 ani, Făgăraş
- ,,Am fost nevoită să plec din țară pentru că aveam copiii la facultate şi nu ne mai descurcam. Sînt şocată de cîte ori vin în țară, prețurile sînt mai mari ca în Italia. Nu se ţine cont că salariile sînt mici, iar prețurile sînt de necontrolat”
Rodica Comşa, 66 ani, pensionară, Făgăraş
- ,,Da, unii sărbătoresc Centenarul Marii Uniri. Pe vremuri oameni erau uniți şi au luptat penrtru unire, dar în ziua de astăzi oamenii nu mai sînt uniți şi s-au înrăit din cauza lipsurilor. Nu mai există omenie, respect, bun simț, toate au dispărut. Acum răutatea şi egoismul sînt pe primul plan”
Corina Popa, 60 ani, Făgăraş
- ,,Nu putem sărbători Centenarul din cauza celor care ne conduc țara, am descoperit că statul român este corupt, condus de o clasă politică bolnavă. Țăranii au ajuns să-şi vîndă pămîntul la străini din cauza lipsurilor. Copiii au plecat peste hotare, iar noi, bătrînii, ne simțim abandonați. În aceste condiții cum să sărbătorim Centenarul? Parlamentarii vor avea o surpriză cînd pe data de 1 decembrie a.c., vor ieşi oamenii în stradă să-i huiduie”
Viorel Prun, 62 ani, şofer, Făgăraş
- ,,În instituțiile de învățămînt trebuie să se vorbească despre Centenar şi despre istoria poporului român. Nu sînt de acord să se facă atîta mediatizare, de 9 luni se vorbeşte despre Marea Unire, m-am săturat. În țară este dezastru, iar noi vorbim despre Centenar”
Familia Pirău din Făgăraş
- ,,Mi-ar pace să văd clădirile din centrul Făgăraşului restaurate aşa cum am văzut în Blaj. Facultatea, şcoala şi liceul sînt clădiri vechi, dar au fost restaurate şi arată, astăzi, foarte bine. La Blaj s-a putut, dar la Făgăraş, vedem că nu se poate! Aşteptăm ca centrul Făgăraşului să arate ca altădată. Aleea de lîngă Cetate trebuie reparată pentru că vin mii de turişti şi este păcat să ne împiedicăm în gropi.Iar aleea de lîngăcatedrală este sub orice critică, mai bine spus nu este alee. Nu avem suficiente locuri de cazare, iar Primăria Făgăraş trebuie să se implice mai mult. Monumentul lui Badea Cîrțan nu se mai vede şi este păcat să nu fie la vedere. Parcul 1 Mai, ştrandul, baza sportivă toate erau frumoase şi acum ne pierdem în licitații”
Adriana Chelemen din Făgăraş
- ,,Am văzut poze vechi cu centrul Făgăraşul, centrul de altădată, arăta foarte bine. Nu vreau terasele, baruri, muzică în centrul Făgăraşului. Trebuie să păstrăm tradiția, să dăm centrului forma şi aspectul de altădată, de acum 100 de ani. Acum, centrul făgăraşului este foarte aglomerat. Sînt multe de făcut în Făgăraş, dar se bate pasul pe loc”
Felicia Gulu, 40 ani, Făgăraş
- ,,Oamenii erau mai buni, mai sufletişti, dar acum fiecare se gîndeşte doar la el. Era mai bine pe vremea lui Ceauşescu pentru că atunci fiecare avea un loc de muncă şi o casă, acum îți este frică să mergi pe stradă că te lovesc infractorii în cap. Nu de mult, o femeie a fost bătută pe stradă pentru bijuterii. Din păcate oamenii s-au schimbat în rău”
Cornelia Manciu, 43 ani, Făgăraş
- ,,Nu ştiu cum era Făgăraşul acum 100 de ani, dar acum ştiu că nu sînt locuri de muncă. Am trei copiii şi toți sînt în Cluj unde se găsesc locuri de muncă pentru specialişti. O altă problemă care trebui rezolvată în Făgăraş este reabilitarea clădirilor vechi din centrul făgăraşului”
Oana Noian, 34 ani, Făgăraş
,,La 100 deani de la Marea Unire! Noi trebuie să facem ceva, să ne implicăm, să schimbăm ceva, dar în primul rînd să ne schimbăn fiecare dintre noi. Cetățenii nu se implică, sînt nepăsători pentru că asta este mentalitatea, să aştepte să facă cineve. Nu pun problema că ei trebuie să facă, fiecare la locul lui. Centenarul trebuie făcut de noi, să fim mai buni, mai uniți şi să nu ne săpăm unii pe alții”