Vocile Ţări Făgăraşului: ,,Legea recursului recompensatoriu trebuie modificată urgent”

•  Susţin făgărăşenii care consideră că eliberarea din închisori a infractorilor pune în pericol siguranţa cetăţeanului

Zilele acestea urmează să iasă din penitenciar alte cîteva sute de deţinuţi prin aplicarea Legii recursului compensatoriu. În  sistemul penitenciar  se lucrează la foc continuu, se refac toate calculele pentru a se vedea situaţia deţinuţilor. Dacă, la recalculare, reiese că ­perioada de detenție a fost depășită cu mult, deținutul este eliberat direct. Ceilalţi  se duc la instanțele de executare, care trebuie să valideze ieșirea din penitenciar. Această lege  se aplică   pînă în 2022, aşa cum spun reprezentanţii peniteciarelor. Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor susţine  că numărul real al deţinuţilor eliberaţi în urma aplicării recursului compensatoriu este de 1.200, iar ANP şi ministrul Justiţiei transmit că, în perioada 19 octombrie – 15 noiembrie, au fost puse în libertate, la termen, 674 de persoane aflate după gratii, prin acordarea beneficiilor compensatorii prevăzute de Legea 169/2017.  ,,Numărul deţinuţilor aflaţi în penitenciare este de 24.366. Toţi deţinuţii beneficiază, indiferent de pedeapsă şi de tipul infracţiunii, de aplicarea legii recursului compensatoriu. Celor 674 de deţinuţi liberaţi pentru că le-a expirat pedeapsa li se adaugă alţi peste 600 care au beneficiat de scăderea a 6 zile pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiţii improprii şi intră astfel mai devreme în Comisiile de eliberare condiţionată. Ministrul Justiţiei dezinformează intenţionat opinia publică în legătură cu numărul hoţilor, violatorilor, tâlharilor, corupţilor şi criminalilor care au beneficiat de această lege” , spun sindicaliştii într-un comunicat. În ultima perioadă, faptele deţinuţiloreliberaţi în baza recursului compensatoriu a ţinut prima pagină a ziarelor prin cruzimea lor. Unii dintre ei s-au întors după gratii după ce au comis crime, violuri sau tîlhării. ,,Trebuie să tragem cîteva concluzii rapid şi să venim cu măsuri care permit omului de rînd să stea liniştit acasă şi să nu se teamă că un delincvent eliberat vine peste el. Am observat tot felul de poziţii şi la guvernanţi şi din majoritatea parlamentară, dar şi din opoziţie, care toate seamănă între ele: se caută un vinovat pentru această lege. Eu vă spun clar: nu asta este soluţia. Căutarea vinovaţilor în alte guvernări şi în alte majorităţi nu a rezolvat încă niciodată vreo problemă şi de aceea solicit guvernului României să facă într-un timp scurt o analiză profundă şi să vină cu soluţii”, a cerut preşedintele României, Klaus Iohannis.

Povestea Legii 169/2017

Legea recursului compensatoriu a fost inițiată, în 2016, de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună. Proiectul prevedea ca deținuților să li se scadă cîte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană.  Prevederea fusese preluată dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căreia norma minimă este de trei mp pentru un deținut. Guvernul Cioloș nu a apucat să trimită proiectul în Parlament, pentru că la finalul anului 2016 i s-a încheiat mandatul. Proiectul a fost însușit de Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu și aprobat în ședința din 31 ianuarie 2017. Guvernul Grindeanu, prin intermediul ministrului Justiției Florin Iordache,  l-a trimis Parlamentului în ianuarie 2017. Comisia juridică a Senatului a aprobat un amendament propus de UDMR, potrivit căruia spațiul necorespunzător a fost redefinit prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut. Legea a fost aprobată de Senat, după care a fost trimisă Camerei Deputaților, for decizional. În cadrul Comisiri juridice a Camerei Deputaților, au fost aprobate mai multe amendamente provenite din partea deputaților PSD, ALDE, UDMR. Astfel, s-au acordat șase zile pe lună de reducere din pedeapsă, pentru condiții necorespunzătoare, față de trei cît prevedea proiectul trimis de Guvern. De asemenea, au fost redefinite ,,condițiile necorespunzătoare”, adăugîndu-se o serie de condiții suplimentare pentru reducerea pedepsei. Sînt considerate condiții necorespunzătoare:  lipsa accesului la activităț­i în aer liber, lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaț­ie, lipsa temperaturii adecvate a camerei, lipsa posibilităț­ii de a folosi toaleta în privat ș­i de a se respecta normele sanitare de bază precum ș­i a cerin­țelor de igienă, existenta infiltra­țiilor, igrasiei ș­i mucegaiului în pere­ții camerelor de deten­ție.  Proiectul de lege și amendamentele Comisiei juridice au fost aprobate de Camera Deputaților cu voturile PSD, ALDE și UDMR. Ulterior, legea a fost contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională (CCR), dar contestația a fost respinsă. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017, fără a solicita reexaminarea actului normativ și fără să-l atace la CCR.

Judecătorul Cristi Dănileţ: ,,Mai puţin are importanţă cine a iniţiat sau chiar adoptat legea recursului compensatoriu, ci important este să se recunoască că avem o problemă de siguranţă a cetăţeanului pe care poliţia nu o poate gestiona. Singura soluţie pe care o întrevăd este înăsprirea sistemului de liberare condiţionată: pe de o parte, abrogarea imediată a Legii recursului compensatoriu; pe de altă parte, modificarea Codului penal astfel încît liberarea condiţionată să fie excepţională, nicidecum o regulă, ca acum”. 

Monitorul de Făgăraş a stat de vorbă cu făgărăşenii despre acest subiect, iar o parte dintre opiniile lor sînt titrate în rubrica ,,Vocile Ţării Făgăraşului”.

Ion Daniela, 60 ani, pensionară, Făgăraş

• ,,Nu sînt de acord cu această lege care eliberează condamnaţii. Aceştia sînt periculoşi şi trebuie să stea în închisori atît cît arată condamnarea. Astfel de oameni nu ştiu altceva decît să facă fapte rele. În puşcării ar trebui să existe personal calificat care să-i ajute să se îndrepte. Deşi au comis infracţiuni, totuşi ei sînt eliberaţi! Cei cu fapte grave la activ, criminalii, tîlharii, dar şi hoţii trebuie să rămînă închişi atît cît arată condamnările. Dovadă că legea nu este bună sînt infracţiunile comise după ce au fost eliberaţi prin această lege”.

Daniela Dumea, 47 ani, Victoria

• ,,Este o lege incorectă. Astfel de persoane fac orice pentru a se întoarce în închisori. Aşa s-au obişnuit, să nu muncească, să stea degeaba şi să primească cele necesare. Nu trebuie să fie eliberaţi puşcăriaşii, ei trebuie să-şi ispăşească pedepsele. Din nefericire în ziua de azi închisoarea nu-i ajută să se reabiliteze. Cred că doar 10% din cazuri  ajung pe drumul cel bun după ce scapă de închisoare, restul continuă pe aceeaşi linie, a infracţiunilor. Cunosc persoane care laudă viaţa din închisoare: căldură, mîncare, televizor, linişte, etc. Aceşti oameni n-au niciun stres în privinţa facturilor, a traiului de zi cu zi, primesc gratis totul, fără niciun efort”.

Cornel Tăulea, profesor

• ,,Este revoltător, scandalos. Această lege, a recursului compensatoriu, nu are argumente, dar are consecinţe grave. Parlamentul a dat această lege, dar nu s-a consultat cu specialiştii în domeniu, cu reprezentanţii penitenciarelor care cunosc realitatea. La fel se întîmplă şi în Educaţie sau în Sănătate, se dau legi din birou fără să se ţină cont de realitatea din domeniul respectiv. Nu mă bucur de răul nimănui, dar în acest caz securitatea şi libertatea cetăţeanului sînt puse în pericol. Au eliberat criminalii care au comis fapte grave şi deosebit de grave. E revoltător! Nimeni nu a fost întrebat, la eliberare,  ce fel de persoană este, ce comportament a dezvoltat în celulă. Este o lege periculoasă care ameninţă siguranţa cetăţeanului”.

Anca C., 32 ani, Cincu

• ,,Persoanele eliberate mai devreme decît termenul de pedeapsă ar trebu să li se ofere posibilitatea de reabilitare,  să fie urmăriţi un an de zile. În acelaşi timp ar trebui să li se ofere un loc de muncă. Trebuie să fie ajutaţi chiar dacă au greşit. Cunosc persoane în această situaţie care nu şi-au găsit un loc de muncă pentru că au cazier. Nu sînt de acord cu această lege”

Viorica, 70 ani, Făgăraş

• ,,Cea mai mare greşeală a fost această lege aprobată de parlamentari. În primul rînd penitenciarele trebuie să aibă personal care să facă reeducare cu persoanele condamnate şi încarcerate pentru a-şi  îndrepta comportamentele. Această lege trebuie modificată urgent. Cei care au comis fapte grave nu trebuie eliberaţi, eventual cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni minore, furt de   găină sau o rudă de salam din magazin. Consider că ar fi oportun ca fapta să fie pedepsită printr-o faptă similară: crimă pentru crimă, de exemplu”.

Cristina Palău, 36 ani, casnică,  Făgăraş

• ,,Nu sînt de acord cu această lege. Am ajuns să ne fie frică să umblăm pe stradă, gîndindu-ne la pericolul dat de întîlnirea cu un astfel de condamnat, dar  eliberat. Persoanele care au fost în puşcărie, de regulă comit alte fapte şi se întorc în celule. Pentru tîlhari şi criminali pedeapsa trebuie să fie pe viaţă, nicidecum să fie eliberaţi înainte de termen”.

Petru Safta, 63 ani, pensionar, Făgăraş

• ,,Sînt un adevărat pericol pentru cetăţeni aceşti infractori condamnaţi, dar eliberaţi. În cazul lor trebuie să se ia măsuri drastice.  Aceste persoane trebuie să fie puse la muncă grea în perioada în care sînt încarceraţi. Numai aşa  s-ar îndrepta şi nu ar mai comite alte fapte cumplite cînd sînt eliberaţi. Ei trăiesc bine în puşcării, au confort, mîncare, căldură, televizor, etc. Viaţa infractorilor este în închisoare,  nu în libertate, aşa că fac orice faptă să se întoarcă în celule”.

U.V.P., 60 ani, Făgăraş

• ,,USR şi PNL au dat această lege care a fost promulgată de preşedintele Iohannis cu scopul de a nu se mai plăti amenzi în urma proceselor de la CEDO. Nu sînt de acord cu această lege pentru că aceşti infractori ne pun viaţa în pericol. Oricum cu ei statul cheltuie  mulţi bani. Parlamentarii ar trebui să dea legi bune pentru cetăţean şi să mai lase concediile şi plimbările prin ţări exotice”.

Horia Mircea, 81 ani, Făgăraş

• ,,Orice lege care se supune aprobării trebuie mai întîi analizată bine. Cum au putut elibera violatori şi criminali printr-o lege? Aceştia pun în pericol societatea civilă. Nu sînt de acord cu această lege, trebuie urgent modificată. Ar trebui să se creeze condiţii mai bune în penitenciare şi puşcăriaşii să fie reeducaţi. Aceşti condamnaţi ies mai bine pregătiţi într-ale răului decît au intrat în închisoare”.