Tîrgul de mărţişoare din acest an va fi organizat în parcul din centrul Făgăraşului în perioada 25 februarie- 3 martie 2019. Primăria Făgăraş a pus la dispoziţia celor 15 comercianţi din Țara Făgăraşului 10 căsuţe şi cinci corturi. Noutatea din acest an, va fi prezenţa elevilor făgărăşeni, care vor vinde mărţişoare confecţionate de ei. Este al doilea an în care la acest tîrg se comercializează doar mărţişoare confecţionate manual. Pe lista participanţilor se află şi opt instituţii şcolare din Țara Făgăraşului: CN ,,Doamna Stanca”, Colegiul ,,Aurel Vijoli, Liceul Tehnologic ,,Dr. Ioan Șenchea”, Liceul Teologic ,,Constantin Brîncoveanu” precum şi Școlile gimnaziale din Mândra, Beclean, Lisa, Șinca.
- ,,Cu imaginaţie şi talent elevii au reuşit să confecţioneze sute de mărţişoare, iar materialele folosite au fost naturale şi reciclabile. Pentru confecţionarea acestora s-a folosit: carton, hîrtie colorată, materiale textile, cereale şi şnur de mărţişor. La acest proiect lucrăm de la începutul lunii februarie a.c., şi ne bucurăm că elevii au fost creativi” a spus învăţătoarea Elena Pleşa de la Colegiul ,,Aurel Vijoli”.
- ,,Noi reprezentăm Colegiul ,,Aurel Vijoli” şi am venit la tîrg cu 500 de mărţişoare lucrate manual de patru grupe de elevi de la ciclul primar. Am confecţionat zeci de mărţişoare cu floricele şi fluturaşi din materiale şi mărimi diferite. Timpul de lucru pentru fiecare mărţişor confecţionat a fost de la 15 la 50 minute. Mărţişoarele noastre au fost apreciate de toţi clienţii pentru că sînt lucrate manual. Un client mai bătrîn a venit să cumpere un mărţişor şi ne-a mărturisit că nu poate cumpăra doar unul pentru că toate modelele sînt foarte frumoase. În faţa clienţilor ne-am lăudat cu mărţişoarele făcute de noi şi le-am povestit cum le-am confecţionat” a spus Andreia Antonia Colibaş, elevă în clasa a IV-a.
Preţul unui mărţişor confecţionat de elevii de la Colegiu ,,Aurel Vijoli” este de 1 şi 2 lei. Cu banii strînşi din vînzarea mărţişoarelor vor cumpăra materiale didactice pentru clasă. Andreia Antonia Colibaş, Mădălina Alexandra Colibaş ambele din clasa a IV-a şi Iulian Gabriel Tincu, Eliza Maria Colibaş din clasa a II-a au stat în faţa tarabei şi au promovat mărţişoarele de la Colegiul ,,Aurel Vijoli”. Elevii au fost coordonaţi de învăţătoarele: Elena Pleşa şi Doina Barbănouă.
Legenda mărţişorului
Legenda spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsîndu-şi sîngele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii. Un mit care circulă în Republica Moldova spune că în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vîntul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor.O picătură de sînge fierbinte a căzut pe floare făcînd-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sîngele roşu pe zăpada albă.
Mărţişorul se poartă în toate zilele lunii martie
Mărţişorul, micuţul obiect prins în piept, cu un şnur alb-roşu, este un simbol al renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, şi al speranţei, fiind dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc. În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de rîu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gît. În vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lînă colorată, albă şi neagră sau albă şi albastră, şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului, primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei. Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu ,,funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”.