Site icon Monitorul de Făgăraș

Afacerea ,,Yellowstone”. Pădurile Făgăraşilor, la mâna bogaţilor lumii. Fundaţia Conservation Carpathia nu se lasă

 

Cînd s-au făcut hărţile cadastrale şi cărţile funduare în anul 1872, terenul comunei Ucea de Sus măsura 1739 jugăre şi 622 stj. reprezentând arabil, grădini, făneţe şi căi. Era cuprinsă aici şi moşia grofului rămasă după ştergerea iobăgiei şi care provenea de la baronul Iosif Bruckenthal, soţul Mariei Terezia. Este vorba despre fânaţele numite ,,Margini” de 111 jugăre şi 60 stj, pădurea ,,Branişte” de 216 jugăre şi 60 stj, ,,Heiul domnesc”, o moară, toate înscrise în CF nr. 682. Fosta moşie a baronului a fost trecută apoi pe numele statului unguresc ca avere erarială (nobilă). În anul 1882 terenurile numite ,,Branişte” şi ,,Margini” totalizînd 327 jugăre şi 120 stj. au ajuns, deloc uşor, în mâinile oamenilor din sat care şi-au dorit să le aibă în proprietate. Conform volumului ,,Fragmente istorice” semnat de I. Puşcariu un avocat din Făgăraş, Benedek Gyula, şi soţia sa, Roza, deţineau în hotarul Făgăraşului ,,un pârtac de pământ de o întindere asemănătoare Marginilor pe care vroiau s-o vândă fiind strâmtoraţi de parale fără însă a găsi cumpărător cu preţul dorit. Cunoscând dorinţa ucenilor de a ajunge stăpâni pe Margini şi Branişte, au învârtit treburile cu Erariul care avea pământ lângă moşia lui la Făgăraş, aşa fel, ca să facă un ,,contract de schimb” prin care locuitorii comunei Ucea de Sus să-i cumpere pământul lui dela Făgăraş pentru stat şi statul în schimb să cedeze sătenilor Marginile şi Braniştea, împreună cu Heiul domnesc cu dreptul de crâşmărit şi moara din sat. Târguielile au ajuns la bun rezultat, aşa că în anul 1882, luna septembrie, s-a şi încheiat de notarul public Zagoni Gabor contractul cu preţul de cumpărare 13.800 florini valută austriacă pe care un număr de 180 de cumpărători locuitori ai comunei l-au şi primit şi întărit, obligându-se a plăti preţul cumpărării astfel: 3800 florini de la data încheierii contractului: până la 1 ianuarie anul viitor, iar restul de 10.000 florini v.a. să-l achite în decurs de 10 ani, împreună cu interesele (n.r. dobînzi) de 8%. Aşa au ajuns 180 de cumpărători stăpâni pe Margini şi Branişte. Mulţi săteni de groaza sumei mari n-au voit să ia parte la cumpărare”. În faţa notarului public regesc al judeţului Făgăraş, Zagoni Gabor, vânzătorii pe de o parte şi pe de altă parte notarul de la Ucea de Jos şi de Sus Oprişiu Nicolae, primarul Funariu Ioan, învăţătorul Bărbat Nicolae şi Mihaiu Dumitru, Silea Nicoolae recte Voila, Voila Vasile al lui Niculae, Nan Vasile, Muntean Gheorghe şi Bărbat Joje Nicolae plugari, cumpărători împuterniciţi de locuitorii comunei cu procura nr. 210/1882 şi a martorilor Fuchs Johan şi Ioan Ştefan, locuitori ai comunei Ucea de Sus, în ziua de 13 septembrie 1882 s-a încheiat actul oficios: contract de vânzare-cumpărare”. Contractul a fost semnat şi însuşit de 180 de săteni care au devenit proprietari pe terenuri. ,,În decursul celor 10 ani în care s-a plătit suma de 10.000 florini şi camăta trimestrială aferentă sumei, numărul proprietarilor acestor pământuri cumpărate s-a înmulţit la peste 200. Toţi se folosesc de proprietate în comun la păşunatul vitelor şi o administrează după regulile composesoratului” se mai arată în document. După instalarea regimului comunist, din 1947 până în 1989, păşunea a fost administrată de Primăria Ucea. După anul 2000, câţiva dintre moştenitorii proprietarilor de la Margini şi Branişte şi-au propus să readucă în atenţia satului respectivele terenuri întinse pe o suprafaţă de 188,54 ha şi să le folosească în devălmăşie. Astfel au înfiinţat ,,Asociaţia de Păşune Margini-Branişte”. În 2012 au închiriat o bună suprafaţă din această proprietate şi încasează anual 125.000 euro chirie de la un investitor. Precum s-au petrecut lucrurile la Ucea de Sus în urmă cu peste un veac, la fel au procedat şi sătenii din Hârseni, Copăcel, Porumbacu, Arpaş, Breaza, Viştişoara, Lisa, etc. Astăzi însă proprietarii de terenuri se află în faţa unui fapt similar pus la cale de străini cu girul mai marilor ţării. Înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului, un Yellowstone european”, i-a pus pe jar pe săteni care-şi simt din nou proprietăţile ameninţate.

Nu vor un parc naţional peste moşiile lor

     Comunităţile locale din Ţara Făgăraşului cu vechile limite Turnu Roşu-Perşani din judeţele Sibiu şi Braşov nu vor un Parc Naţional Munţii Făgăraşului. Pentru a se face auziţi, proprietarii de păduri, păşuni alpine şi terenuri agricole în Ţara Făgăraşului s-au întrunit în ziua de 23 noiembrie 2016, la Şercăiţa, pentru a dezbate şi a lua o decizie în privinţa înfiinţării Parcului Naţional Munţii Făgăraşului. S-au pus pe masă argumente economice, sociale şi spirituale, temeri, orgolii şi sentimente care să anihileze o decizie transpusă într-un ,,Memorandum” însuşită şi parafată de mai marii Guvrnului României. Şi cum făgărăşeanul nu crede în vorbe şi nu se lasă uşor dus de nas, participanţii la dezbateri au adoptat o rezoluţie în patru puncte.
1. Solicităm Guvernului României anularea Memorandumului din 14 septembrie 2016 privind înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.
2. Solicităm respectarea dreptului nostru de proprietate garantat de Constituţia României, precum şi art. 97 din Codul Silvic.
3. Înscrierea tuturor persoanelor prezente la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru a fi cooptaţi în toate forurile şi organismele de dezbatere şi decizie cu privire la proiectul de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş, unde vom exprima opoziţia faţă de acest proiect.
4. Sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la modul în care proiectul privat al Fundaţiei Conservation Carpathia ,,Yellowstone al Europei” a devenit un proiect al Guvernului României.
Au semnat rezoluţia 35 de composesorate, comune politice şi asociaţii, 12 primării locale, Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România- Nostra Silva. Mai sunt şi alte primării locale printre care şi a Municipiului Făgăraş care ar trebui să fie în consens cu Ţara Făgăraşului. În paralel, comunităţile de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş (Argeş, Vâlcea) acţionează în aceeaşi direcţie cu semenii lor de pe versantul nordic al masivului, respectiv comunităţile făgărăşene.

Masivul Făgăraş trecut printr-un lanţ de parcuri naţionale succesive

     Se vrea cu tot înadinsul ca Munţii Făgăraş să întregească lista parcurilor naţionale din România şi din Europa. Iniţiatorii proiectului, nişte privaţi cu grele influenţe la nivel guvernamental, vor să transforme masivul Făgăraş cu cei 2000 km pătraţi ai lui într-un ,,Yellowstone European”. Argumentele lor scrise negru pe alb sunt promisiuni care ridică în slăvi bunăstarea locală şi protejarea pădurilor şi au fost fabricate cu ani în urmă în ,,laboratoarele” unor fundaţii, asociaţii şi srl-uri care au în spate miliardari ai mapamondului. Totul s-a concretizat într-un Memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraşului asumat de Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, avizat de vice-ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu şi aprobat de premierul Dacian Cioloş. Documentul a ajuns pe masa forurilor locale abia după o lună. Noul parc naţional se suprapune însă pe un alt parc naţional existent, Natura 2000, înfiinţat de Guvernul Năstase.

Un pic de istorie

     Lectura paginilor Memorandumului te duce cu gîndul la promisiunile deşarte ale oamenilor politici interesaţi de buzunarul propriu şi nicidecum de interesul unei zone importante a ţării. Iar dacă studiezi conţinutul documentului îţi crează starea de teamă asupra viitorului patrimoniului Ţării Făgăraşului ca de altfel al României pe întregul ei. Cuvinte precum ,,oportunitate”, ,,conservare”, ,,protejare”, ,,rezervă”, ,,resurse”, ,,detinaţii turistice”, ,,ecoturism”, ,,tradiţii”, ,,meşteşuguri”, .,,locuri noi de muncă”, etc, sunt aruncate în fraze dezlânate, slab documentate, dar cu scopul de a amăgi oamenii locului, care deşi sînt stăpâni pe glie, din cauza sărăciei la care au fost aduşi nu mai pot răzbate dincolo de vicleşugul acestor cuvinte cheie. Nu trebuie să le mai aducem aminte acestor oameni că vreme de ani şi ani aceleaşi cuvinte le-au fost aruncate în faţă, iar la capătul vremurilor şi-au dat seama că n-au fost decât amăgiri şi minciuni. Totuşi redau pe scurt o istorie reală a pămînturilor din Ţara Făgăraşului, versantul nordic al Munţilor Făgăraş, râvnit azi de iniţiatorii proiectul de faţă. Cu multe economii şi cu mari sacrificii, oamenii din Ţara Făgăraşului au cumpărat de la grofi suprafeţe de teren, păşuni, arabil, păduri, gol alpin. Pentru a face faţă plăţilor s-au asociat în composesorate, comune politice şi chiar asociaţiuni mîndrindu-se că şi-au readus în proprietate averea străbunilor. Dar nu s-au bucurat prea mult că regimul comunist le-a confiscat tot, iar vreme de 50 de ani au trudit din nou pentru alţii. Chiar dacă ,,alţii” erau semeni de-ai lor, dar dintre aceia care n-au preţuit niciodată proprietatea şi bunul naţional. După 1990 lucrurile păreau că revin la normal, iar proprietatea consfinţită prin legea fundamentată a ţării revine la adevăraţii moştenitori. Legislaţia însă a fost astfel făcută ca proprietatea să fie din nou batjocura unora în defavoarea altora. Cei care n-au avut pământ şi proprietăţi au ajuns să deţină suprafeţe impresionante, iar cei care erau moştenitori de drept n-au primit nimic. Şi-au dat concursul guvernanţi, primari, şefi de la judeţ, şefi de la instituţii publice care au aplicat legile funciare doar în interesul lor. A apărut astfel o mafie a retrocedărilor care şi-a întins tentaculele la toate nivelurile, de la cel mai mic cătun pînă în Parlament. Nimeni n-a făcut nimic să oprească aceste ilegalităţi. Oamenii de bună credinţă şi-au căutat dreptatea în instanţele judecătoreşti fără măcar să bănuiască şi să creadă că magistraţii sunt îmbrăcaţi în haina minciunii şi aserviţi acestei mafii. Retrocedările au atins un nivel de neconceput. Satul Nadăş este un exemplu clar: retrocedat în întregime unor falşi moştenitori care taie şi spânzură în faţa sătenilor ce convieţuiesc acolo de sute de ani. Astfel de ,,moştenitori” defrişează pădurile prin tăieri ilegale, lemnul vânzându-l la firme străine, îşi însuşesc subvenţiile agricole în timp ce fermierii n-au bani să-şi hrănească animalele sau să-şi întreţină păşunile. Pe fondul acestei imagini şi pe motivul protejării pădurilor virgine din România, au apărut străinii care cumpără în veselie terenuri fără ca nimeni, nici măcar legea, să-i oprească. S-a ajuns la o Românie vândută la străini, fie ei germani, austrieci, spanioli, olandezi, evrei sau alte naţii. Nu mai puţin de 35% din pămânurile României sunt înstrăinate, a avertizat    chiar preşedintele ţării.

Acţiuni cu rol determinant

     Dacă ne întoarcem în timp cu un deceniu, o familie de germani se stabilea la Şinca Nouă. Oameni primitori şincanii, le-au oferit găzduire, dialog şi informaţii. Nemţii plecaseră de la Zărneşti unde au locuit vreo 10 ani, timp în care au cumpărat, la greu, terenuri, în masivul Piatra Craiului. La Şinca Nouă au aplicat aceeaşi strategie, cu vorbă mieroasă i-au convins pe şincani de bunele lor intenţii şi au achiziţionat şi aici terenuri. În vara lui 2016, elicopterul în care se afla ministrul Mediului Cristiana Paşca Palmer a survolat Munţii Făgăraşului. De bună seamă şi-a luat şi presa cu ea. Zile în şir s-a bătut monedă în presa centrală pe acţiunea ministrului care critica tăierile de păduri. La puţin timp, au descins în Ţara Făgăraşului peste 300 de mascaţi, elicoptere, jandarmi, poliţişti, care au afişat în faţa localnicilor un teatru de proporţii. S-au făcut reţineri, s-au confiscat lemnele tăiate, s-a băgat groaza în ocoalele silvice de stat şi private şi în firmele de exploatare forestieră. N-a ţinut nici o săptămână că totul a revenit la normal. Nimeni n-a fost sancţionat, arestat, tăierile de buşteni continuă, tirurile încărcate pleacă din zonă spre destinaţii bine cunoscute. Nu mai departe de Olteţ, la barajul de pe Olt, zilnic este desfăşurare de forţe. Zi, noapte, pleacă tirurile încărcate cu buşteni tăiaţi din pădurile din Munţii Făgăraşului şi din dealurile depresionare. Dar mascaţii, ministrul Palmer, Garda Forestieră, nu văd şi nu aud. Un inspector al Gărzii forestiere Braşov a ţinut să explice însă situaţia: ,,Nu există tăieri ilegale. Este o legendă ceea ce spuneţi”. Cuantificând în bani, afacerea se ridică la milioane de euro. Tot în 2016 s-a difuzat în media un frumos reportaj despre pădurile României care a reuşit să îndrepte atenţia bogătanilor lumii spre ţara noastră. Dar nu oricum ci cu banii destinaţi achiziţiei de terenuri şi păduri.

Ce spune Memorandumul?

     În cursul lunii octombrie 2016, Ministerul Mediului a lansat o ofertă pentru mediul privat (ONG) care să sprijine constituirea parcului naţional. O asemenea ofertă n-a ajuns şi în Ţara Făgăraşului. Abia în luna noiembrie (termenul stabilit de Minister era deja depăşit) făgărăşenii au aflat despre proiectul ministerului. Cel mai târziu în 2017, Ministerul voia să stabilească suprafaţa ariei protejate şi forma juridică a terenurilor. În acest sens va implica în procedură (obliga) consiliile locale, judeţene, municipale, orăşeneşti să emită hotărîri de consiliu cu suprafeţele ce intră în parcul naţional. Abia apoi vor fi înştiinţaţi proprietarii de drept ai terenurilor afectaţi de acest parc naţional. Pînă în 2018 aceste proceduri vor fi finalizate şi se poate spune că Parcul Naţional Munţii Făgăraş va fi înfiinţat. Se va crea o structură de administraţie a parcului din care vor face parte organizaţii de mediu reprezentanţi ai comunităţii locale, etc. Va urma, conform Memorandumului, elaborarea planului de management cu obiectivele, activităţile ce se pot desfăşura pe teritoriul parcului, activităţile restricţionate pe teritoriul ariei naturale protejate. Această prevedere contrazice un argument din Memorandum, cel de la punctul I. A. 5. care stipulează faptul că ,,parcul naţional nu va impune niciun fel de restrucţii asupra terenurilor intravilane”. Pînă în anul 2020, Parcul Naţional Munţii Făgăraş, susţin guvernanţii, trebuie să fie oficial funcţionabil.

Şi argeşenii au contestat proiectul

     Judeţul Argeş a fost înştiinţat despre Memorandum prin adresa nr. 6875/12.10.2016, după o lună de la semnarea lui. ,,Conform definiţiei, parcul naţional este un teritoriu delimitat clar, prin lege, unde se respectă anumite reguli impuse cu scopul de a proteja mediul natural (fauna, flora şi cadrul natural) de activităţile omului. Scopul este deci protejarea biodiversităţii, nu turistic. Prin crearea unui parc naţional, toate proiectele de investiţii locale vor fi blocate, fără a se ţine seama de pierderile economice care ar rezulta din stoparea lor sau de diversitatea situaţiilor existente în diferite regiuni. În situaţia Munţilor Făgăraş, acest fapt ar putea duce la blocarea proiectelor autorităţilor locale din zona viitorului parc naţional, în care s-au investit resurse materiale şi umane. Consiliul Judeţean Argeş nu este duşmanul mediului, dimpotrivă, protejarea mediului înconjurător este prioritară, însă, de asemenea, tot prioritară este protejarea cetăţenilor şi dezvoltarea comunităţilor” este poziţia Judeţului Argeş faţă de acest proiect.

Nostra Silva critică proiectul tehnocraţilor

     Nostra Silva, publicaţia Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) a scris despre iţele naşterii Parcului Natural Munţii Făgăraş, aprobat prin memorandum al Guvernului României, la data de 14 septembrie 2016. Publicaţia titrează: „Corupţie cît Yellowstone în Guvernul Cioloş. Triunghiul Bermudelor la Ministerul Mediului” susţinînd că „o duzină de cetăţeni străini ajung să determine politica Statului Român în domeniul pădurilor, promovînd trei oameni în funcţii cheie ale Guvernului: un ministru şi doi secretari de stat”. Cetăţenii străini respectivi sînt fondatorii asociaţiei Conservation Carpathia, iniţiatoarea constituirii Parcului Natural Munţii Făgăraş, mai scrie Nostra Silva. Şi ziarul Puterea a abordat subiectul pornind de la afirmaţiile FPPPR despre faptul că Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, este membru fondator al asociaţiei Conservation Carpathia, deţinătoarea unor vaste terenuri în aria viitorului Parc Naţional Făgăraş. ,,Faptul ar fi plasat-o pe d-na Stanciu în evident conflict de interese, însă Ministerul a răspuns solicitării noastre arătând că „doamna secretar de stat Erika Stanciu nu este membru fondator al Fundatiei Conservation Carpathia. A fost membru al consiliului director pînă la numirea în funcţia de secretar de stat, dar s-a retras din acest consiliu imediat după preluarea mandatului şi nu a avut legatură cu nici una din activităţile acestei funcţii” titrează puterea.ro.

Cine este Conservation Carpathia?

Conservation Carpathia se substituie statului

     În multe privinţe, Fundaţia Conservation Carpathia s-a substituit statului. Este cel mai mare proprietar din zona Piatra Craiului – Făgăraş, are drept de preemţiune pentru orice tranzacţie cu teren sau pădure şi, amănunt interesant, are în conducere oameni care au lucrat anterior în instituţii de stat.
Directorul tehnic al FCC este inginerul silvic Mihai Zotta. El a lucrat la Romsilva şi a fost şi director în Ministerul Mediului până în 2010, când s-a angajat la FCC. Membru fondator al Fundaţiei este şi Horaţiu Hanganu, care a fost director al Parcului Naţional Piatra Craiului în 2005.Actualul administrator al Parcului Naţional Piatra Craiului este Mircea Vergheleş funţie deţinută din 1999, chiar dacă, timp de 6 ani, a fost detaşat la Bucureşti. El este şi preledintele Asociaţiei Administraţiilor de Arii Naturale Protejate. A fost coleg cu Mihai Zotta la Ministerul Mediului. ,,Din punctul nostru de vedere, e foarte bine că FCC a cumpărat acele suprafeţe. Noi ne-am luat grija că cineva va mai tăia vreodată. La cererea lor, întreaga suprafaţă pe care o deţin a fost introdusă în zona de protecţie în 2013. Ei cumpără pentru conservare. Pentru asta primesc banii din străinătate”, a declarat Mircea Vergheleş pentru PressOne. ,,La începutul lui 2014, România a liberalizat dreptul de a cumpăra teren extravilan pentru orice cetăţean străin, companie sau SRL cu capital străin. Limitarea vânzărilor se poate face instituţional, fără a pune în pericol transferul de capital. Asta dacă România ar avea o politică în acest sens. Sîntem de 10 ani în UE şi încă nu există nici o strategie naţională privind regimul funciar. Din punctul de vedere al politicii statului, există nişte interese. Nu mai vorbesc de zonele protejate” a declarat pentru PressOne, profesorul universitar Vasile Puşcaş, ministrul-delegat care a condus negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană. PressOne a publicat şi poziţia lui Christoph Promberger de la FCC. El spune că Fundaţia doreşte să se implice doar în procedura de achiziţionare a terenurilor din zona Făgăraş-Piatra Craiului, urmînd să acorde asistenţă dacă statul va accepta transformarea proprietăţii în parc naţional. ,,În momentul de faţă, noi depindem 100% de finanţare de la diferite fundaţii internaţionale şi de la filantropi internaţionali. Pe termen lung, vrem să donăm toate proprietăţile pe care le avem în patrimoniul statului, cu ideea să fie creat un parc naţional care să fie folosit pentru conservare integrală. Noi donăm proprietăţile noastre, dar trebuie să fie şi un sistem prin care statul finanţează parcul naţional, cum se finanţează în orice ţară. Peste asta, noi încercăm să dezvoltăm o economie verde în jurul acestor zone, care să susţină populaţia locală. Pe termen lung poate e prea riscant să depindem în exclusivitate numai de finanţatori de afară” explica Promberger pentru PressOne. În ediţiile următoare vom publica poziţiile autorităţilor locale, ale proprietarilor de păduri din Munţii Făgăraşului, dar şi ale FCC despre Parcul Naţional Munţii Făgăraşului. Va face obiectul acestui serial şi tăierile ilegale din pădurile locale. (Lucia BAKI)

 

Exit mobile version