Din luna martie, primăvara atinge apogeul în luna mai, vremea izbânzilor florale, de unde şi denumirea ei populară, florar. De la acest nume s-au format numeroase antroponie feminine, vrând fiecare să sugereze frumuseţe, prospeţime, gingăşie, armonie, iubire şi bucurie precum inflorescenţa pastelată a florilor: Floarea, Florina, Florica, Florinela. Toate par a menţine şi cultul străvechi al zeiţei Flora, patroana grădinilor şi a vegetaţiei. Pe lângă acest antroponim generic, câte alte nume de flori conţine onomastica feminină din limba română! Ce am găsi într-un buchet ad-hoc?
- Brânduşa, apariţie timpurie a primăverii, are flori divers colorate, sub formă de pâlnie şi este denumită în popor nuşcea.
- Cine nu cunoaşte crinii, flori albe, intens mirositoare, cu lujer viguros, de la care s-a preluat numele feminin Crina.
- Iar tufănica sau dumitriţele cu flori mari, denumite literar crizanteme, cuvânt de origine grecească, cu sensul de floare de aur, au generat numele Crizantema.
- Dafinul sau laurul, arbust cultivat în sere pentru frunzele lui, folosite drept condiment, iar fructele în industria farmaceutică, şi-a regăsit corespondenţa în numele de fată, Dafina şi Laura.
- Cu o talie înaltă, până la 2 m, domină grădinile dalia sau gherghina, ambele denumiri trecute şi în buchetul feminin.
- Legată în grădini şi parcuri rămâne hortenzia, arbust decorativ, cu flori roz, care asta şi înseamnă floare din grădină, precum numele proprii Hortenzia, Ortezia.
- Universul uman este oglindit şi în gingaţa floare cu petale albe, mici ca o lacrimă, lăcrimioare, ca şi numele duios de Lăcrimioara.
- Vecină cu lăcrimoara, panseaua este de asemenea o plantă decorativă, nu mai înaltă de 20 cm, cu frunze ovale şi flori cu petale mari, rotunjite, variat colorate. Numită mai frecvent panseluţa, ca şi numele Panseluţa, dăruit lumii feminine.
(Prof. Liviu IOANI)